28 martie 2021

Scandalul din DGIA ridică două probleme mai vechi: numiri transparente şi mandat limitat la şefii militari ai serviciilor

Florin Jipa

Ultimul scandal care a implicat Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, arestarea generalului-maior (r) Iulian Cristian Gherghe, pensionat cu o lună în urmă, pentru acuzaţia de delapidare a fondurilor serviciului secret al Armatei, ridică o problemă mai veche a sistemului militar din România.

Sursă foto: Mediafax

Dacă pentru şeful Statului Major al Apărării există un mandat limitat, de patru ani, cu posibilitatea de prelungire cu maxim un an, nu acelaşi lucru se întâmplă la serviciile secrete, unde de altfel au şi fost mari scandaluri în ultimii ani.

De exemplu, DGIA este condusă de opt ani de o singură persoană, generalul Marian Hăpău, care are patru stele din 2014. Nu există un site şi nu ştim cine îi sunt locţiitorii, CV-ul acestora etc. N-ar strica ca şi ai noştri să ia exemplu SUA, unde Defense Intelligence Agency arată transparent comandanţii agenţiei, organizarea şi chiar ultimele rapoarte publice.

Acelaşi lucru se întâmplă şi la alte servicii secrete în ţara noastră, poate cel mai controversat şef de serviciu, generalul Florian Coldea, a fost prim-adjunct al Serviciului Român de Informaţii 12 ani, din 2005 până în 2017.

Dacă şeful Armatei poate conduce cea mai importantă structură de forţe a României având un mandat de patru ani, cred că regula s-ar putea extinde şi la comandanţii serviciilor secrete.

De altfel, Ministerul Apărării Naţionale a experimentat, pentru o perioadă scurtă, normele împrumutate din Statele Unite ale Americii, unde un ofiţer sau general trebuia să ocupe cel mult patru ani o funcţie, făcând excepţii doar poziţiile unicat: medic, financiar, IT etc.

Chiar l-am întrebat pe comandantul Bazei militare Fort George G. Meade, pe timpul unui curs în Statele Unite de ce se aplică această regulă, iar răspunsul a fost unul edificator: s-a constatat că în unităţile militare unde comandanţii ocupă pe o perioadă lungă funcţia, disciplina are de suferit.

O altă problemă este transparenţa şi competitivitatea la ocuparea unei funcţii: dacă pentru a ajunge comandant de pluton, companie, batalion sau chiar brigadă există transparenţă şi competitivitate, pentru funcţiile mai mari doar auzi că cineva a fost înlocuit sau numit pe funcţia respectivă, fără să ştii nimic despre meritele persoanei respective, iar unii mai răutăcioşi, în lipsa unor explicaţii oficiale, fac de multe ori referiri mai degrabă la relaţiile persoanei decât la merite în activitate.

Iar pentru cei care nu sunt de acord cu mine, le las mai jos comentariul unei persoane de pe o reţea de socializare. Militarii au nevoie să ştie cine este cel care le dă ordine să meargă la luptă, să aibă încredere în el.

Citeşte şi:

Probleme pentru DGIA: Generalul-maior (r) Iulian Cristian Gherghe, pensionat cu o lună în urmă, a fost arestat pentru acuzaţia de delapidare a fondurilor serviciului secret al Armatei