Scandal în Danemarca privind achiziţionarea sistemului de artilerie ATMOS. Ministerul danez al Apărării este acuzat de părtinire

În declaraţia daneză, decizia de a apela la sistemul israelian pentru a înarma un batalion de artilerie al armatei daneze s-a bazat pe condiţiile financiare şi pe un calendar de livrare mai competitiv al industriaşului israelian, împotriva ofertelor concurenţilor săi europeni, Nexterul francez cu Cezar 8×8 şi Bofors suedez cu Arcaşul. Dar se pare că alţi factori au fost la lucru în această decizie, mult mai puţin obiectivi. Aceasta este, în orice caz, ceea ce susţine site-ul danez de ştiri politice Altinget într-un articol publicat pe 16 iunie.

Potrivit acestuia, întreaga competiţie condusă de ministrul apărării şi vicepremierul ţării, Jakob Ellemann-Jensen, ar fi fost cu o părtinire evidentă în favoarea ofertei israeliene.

În ancheta sa, site-ul danez s-a bazat pe numeroase documente, e-mailuri şi note, uneori confidenţiale, precum şi pe interviuri cu părţile interesate în această decizie. Potrivit acestor documente, ministrul adjunct danez a prezentat parlamentarilor danezi o viziune părtinitoare şi uneori chiar distorsionată pentru a promova selecţia ATMOS.  Mai mult, ar fi creat artificial un fenomen de urgenţă pentru a-i determina pe parlamentari să-şi grăbească decizia, dar şi pentru a priva concurenţii sistemului ATMOS de posibilitatea de a răspunde corect aşteptărilor exprimate de armata daneză.

Pe lângă ministrul Jakob Ellemann-Jensen, se pare, de asemenea, că firma israeliană a avut contacte cu mai mulţi înalţi oficiali ai armatei daneze, astfel încât întreaga competiţie nu ar fi fost niciodată una corectă şi s-a făcut totul pentru a prezenta ATMOS ca singura opţiune acceptabilă pentru Copenhaga. Articolul lui Altinget va avea probabil repercusiuni semnificative în ţară, deoarece Jakob Ellemann-Jensen este, de asemenea, în fruntea partidului liberal în mare parte slăbit după alegerile parlamentare din noiembrie 2022.

Pentru 19 ATMOS (Autonomous Truck Mounted Howitzer System), Danemarca va plăti aproximativ 100 de milioane euro, iar pentru 8 lansatoare PULS (Multi-Purpose Universal Launching System) încă peste 100 milioane euro. Sistemul de artilerie ATMOS poate trage 6 proiectile pe minut, la o distanţă de 40 km, în timp ce PULS poate lansa rachete de 122 mm sau 160 mm, cu o rază de acţiune de până la 300 km.

Lansatorul multiplu de rachete PULS (Sursă: Twitter)

Războiul Rusiei în Ucraina a arătat importanţa artileriei grea de 155 mm, autopropulsată. De exemplu, Polonia intenţionează să achiziţioneze din Coreea de Sud 600 de obuziere autopropulsate K9A1, şenilate, de 155 mm.

În acest an, Parlamentul României a aprobat cel mai scump program de înzestrare al Armatei, de peste 10 miliarde de euro. Este vorba de 41 sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acţiune de 4,2 miliarde euro, 298 maşini de luptă a infanteriei de 2,5 miliarde euro, 5 sisteme de obuziere autopropulsate cal 155 mm de 2 miliarde euro, 500 de rachete pentru aeronavele F-16 şi 54 de tancuri M1A2 Abrams aflate în uz la armata SUA.

Referitor la obuzierele autopropulsate, Ministerul Apărării Naţionale vrea să iniţieze Etapa I în 2023, care constă în achiziţia a 3 sisteme, inclusiv a suportului logistic şi a muniţiei, achiziţie care va ajunge la o valoare de 1,15 miliarde euro.