09 februarie 2022

Rusia mută exerciţiile în Zona Mării Negre. Suplimentează flota cu şase nave de desant şi alarmează 30 de grupuri de luptă în Regiunea Militară Sud. Ce opţiuni are România?

Florin Jipa

Armata rusă trece la nivelul următor şi începe o serie de exerciţii în Regiunea Extinsă a Mării Negre. Marţi, şase nave de desant din Flotele Baltică şi Nordică au trecut Strâmtoarea Bosfor pentru a se alătura grupului deja existent în Marea Neagră. Împreună vor executa manevre militare pe mare, inclusiv operaţii de desant.

Districtul Militar Sud mobilizează 30 de grupuri de luptă, fiecare format din 400 de militari şi 80 de mijloace tehnice, anunţă Tass. În principal, militarii vor executa trageri cu tancuri T-72B3, maşini de luptă ale infanteriei BMP-3, transportoare blindate BTR-82A, sisteme antitanc Kornet şi Khrizantema-S, alături de diferite piese de artilerie.

Vor fi trageri cu muniţie reală în 15 poligoane, iar manevrele se vor desfăşura în regiunile Volgograd şi Stavropol, în Adigea, Cecenia, Daghestan, Karaiai-Cerkessia, Oseţia de Nord, Inguşeţia, dar şi în regiunile ocupate din Georgia, Abhazia şi Oseţia de Sud.

 

Ce opţiuni are România?

Chiar dacă mulţi vorbesc, cu foarte multă lejeritate, despre război, pentru România nu este niciun pericol, iar astfel de exerciţii se desfăşoară regulat. Diferenţa este că acum sunt masaţi peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina (în mod normal erau 35.000), care formează în jur de 90 de grupuri de luptă tactice de nivel batalion, şi există temerea că o ofensivă împotriva acestui stat ar putea fi sprijinită de Flota Mării Negre prin bombardarea unor obiective sau misiuni de desant, cum s-a întâmplat în 2008 în războiul cu Georgia. Oficialii ruşi au exclus, însă, invazia ţării vecine, dar nu au explicat prezenţa militarilor pentru o perioadă atât de lungă.

Principala sarcină a Armatei României în astfel de situaţii este să monitorizeze manevrele militare din apropierea Zonei Economice Exclusive şi să se asigure că aeronavele ruseşti nu violează spaţiul aerian naţional.

Chiar dacă România a reuşit contraperformanţa să nu achiziţioneze nicio navă nouă de luptă în ultimele decenii, pentru monitorizarea situaţiei sunt eficiente şi cele existente. Are în sprijin aeronavele fără pilot MQ-9 Reaper americane de la Câmpia Turzii, dar şi avioane de cercetare marină aliate.

Pentru misiunile de poliţie aeriană, aeronavele MiG-21 LanceR şi F-16 sunt ajutate de patru avioanele Eurofighter Typhoon italiene de la Kogălniceanu.

Nu întâmplător, marţi a anunţat MApN că un detaşament american compus din aproximativ 50 de militari şi patru aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa (United States Naval Forces Europe), va executa, în perioada 8 - 17 februarie, misiuni de antrenament în comun cu militarii şi aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forţelor Aeriene Române.

De asemenea, şi Germania a promis că în această lună va detaşa în România trei aeronave Eurofighter Typhoon, conform DPA.

Tot marţi, ministrul Apărării Vasile Dîncu a anunţat că primii 100 de militari americani, un detaşament precursor, au ajuns în România, pentru a face pregătirile necesare încartiruirii celorlalţi 900 care urmează să ajungă.

Aceştia se adaugă la cei aproximativ 1.000 de militari americani care deja sunt în ţara noastră, în cele trei baze de la Kogălniceanu, Deveselu şi Câmpia Turzii.

Astfel, România va avea două grupuri de luptă americane bine dotate, cu transportoare Stryker, tancuri Abrams, maşini de luptă Bradley şi elicoptere Black Hawk şi Apache.

Statele Unite au dezvoltat, împreună cu MApN, proceduri şi o infrastructură militară modernă care permit oricând dislocarea unui număr mare de militari, dacă situaţia de securitate o cere, şi astfel de scenarii s-au jucat la exerciţiile aliate după anul 2014, cu participarea a zeci de mii de militari aliaţi şi români.

Şi să nu uităm că şi armata română s-a modernizat în ultimii ani. La Craiova avem Brigada Multinaţională, unde militarii luptă pe transportoare Piranha 3 şi 5, comparabile cu Strykerele americane. De asemenea, armata română operaţionalizează anul acesta primele sisteme de rachete PATRIOT şi HIMARS, mijloace redutabile de descurajare a unui atac.