20 mai 2020

Rusia în Balcanii de Vest. De la „cooptare” la „coerciţie”

Stelian Teodorescu

Conform unor puncte de vedere exprimate la nivel internaţional, Balcanii de Vest se află dincolo de ceea ce Rusia consideră sfera sa privilegiată de interese la nivel geopolitic. Cu toate acestea, Rusia consideră Balcanii de Vest o regiune care oferă oportunitatea de a submina extinderea Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice, folosind punctele slabe ale ţărilor din zonă şi, implicit, ale procesului de integrare. În acest context, regiunea Balcanilor de Vest este considerată ca o zonă periferică vulnerabilă a Europei, unde Rusia poate construi un punct de sprijin / cap de pod, să recruteze susţinători şi să-şi consolideze în cele din urmă pârghiile de acţiune în competiţia şi în raport cu Occidentul.

Sursă foto: Hepta

Cooptarea, subversiunea şi coerciţia - modalităţi de acţiune ale Rusiei

Acţiunile Rusiei în Balcanii de Vest au ca scop îngheţarea status quo-ului actual (mai ales în cazul Bosniei şi Herţegovinei - BiH şi Kosovo), prevenirea şi împiedicarea extinderii NATO şi UE în regiune, prin exploatarea punctelor slabe proprii ale entităţilor din regiune, dar şi ale celor generate de relaţiile dintre acestea. Cutia cu instrumentele de influenţă folosite de Rusia conţine unelte precum: cooptarea, subversiunea şi coerciţia.

Rusia preferă să-şi exercite influenţa cu costuri minime, iar astfel de eforturi nu ar fi posibile fără sprijinul colaboratorilor de la nivel local. Din acest motiv, putem aprecia că politica rusă în Balcanii de Vest se concentrează în principal pe cooptare şi subversiune, decât pe forme de coerciţie militară sau non-militară.

Astfel, cooptarea este instrumentul de acţiune principal al Rusiei în Balcanii de Vest, Kremlinul construind parteneriate şi alianţe cu deţinătorii de putere locali în special din Serbia şi Republica Srpska (BiH). De exemplu, Serbia s-a aliniat cu Rusia pentru a obţine pârghiile de acţiune necesare şi efectele dorite în ceea ce priveşte soluţionarea în favoarea sa a dosarului Kosovo şi pentru a obţine beneficii din investiţii şi legături în domeniul afacerilor. În acelaşi timp, liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, consideră Rusia ca un aliat important în efortul său de a consolida poziţia R.Srpska (RS) şi de a rezista în procesul de centralizare a BiH.

La rândul său, subversiunea este un instrument important care poate fi exemplificat prin campanii de dezinformare sau prin sprijin ascuns acordat unor diverşi actori radicali anti-occidentali (partide politice şi asociaţii civice) din regiune. În Balcanii de Vest, un exemplu foarte bun şi edificator în acest sens l-au constituit eforturile Rusiei de a bloca aderarea Muntenegrului la NATO şi de a perturba procesul de schimbare a numelui statului macedonean în ”Macedonia de Nord”, proces care, prin finalizarea sa reuşită, a favorizat integrarea şi a acestui stat în Alianţa Nord- Atlantică.

Coerciţia prin mijloace economice şi militare în interesul Rusiei are o capacitate de acţiune şi influenţă mai mică pentru Balcanii de Vest decât pentru alte regiuni, dar putem spune că interferenţa în domeniul afacerilor interne ale entităţilor din această zonă este departe de a fi una nesemnificativă. Printre exemplele edificatoare în acest sens se numără embargourile comerciale şi atacurile cibernetice, cum au fost cele din Muntenegru înainte (2015-2017) de aderarea la NATO a acestui stat.

 

Nivelul de vulnerabilitate al entităţilor din Balcanii de Vest

Într-un astfel de context, se impune a se identifica riscurile şi vulnerabilităţile pe care actorii ostili le pot exploata pentru a obţine influenţă asupra ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest.

Pe baza metodologiei dezvoltate în diverse studii s-a constatat necesitatea cuantificării vulnerabilităţii fiecărei ţări la influenţa malignă şi stabilirea unor indici de risc / permeabilitate pentru diverşi actori internaţionali cu scopul de a ajuta la susţinerea eforturilor de consolidare a rezilienţei / rezistenţei acestora.

Astfel, conform studiilor făcute până în prezent în acest sens pentru Balcanii de Vest cu scopul de a ajuta la susţinerea eforturilor de consolidare a rezistenţei, Macedonia de Nord şi Albania sunt recunoscute ca fiind cel mai puţin vulnerabile, în timp ce Bosnia şi Herţegovina (BiH) este cea mai vulnerabilă ţară din regiune, mediul politic, social şi economic complicat al ţării contribuind semnificativ la creşterea confuziei cu privire la orientarea strategică a acestei ţării.

 

Entitate

Indice total vulnerabilitate/

permeabilitate

Indice/

societate

Indice/

economie

Indice/

politică

Indice/politică externă şi securitate

Albania

1,52

1,23

1,51

1,86

1,48

BiH

2,05

2,03

1,87

2,37

1,94

Kosovo

1,65

1,55

1,51

2

1,53

Muntenegru

1,62

1,6

1,57

1,91

1,41

Macedonia de Nord

1,51

1,4

1,41

1,79

1,42

Serbia

1,73

1,84

1,34

1,91

1,85

 

Risks and vulnerabilities in the Western Balkans - Published by the NATO Strategic Communications Centre of Excellence, Riga, April 2020, NATO STRATCOM COE

 

Aşa cum subliniam şi anterior, ţările cele mai apropiate şi cel mai puţin vulnerabile la ameninţările externe sunt considerate a fi Macedonia de Nord şi Albania (punctaj 1,51 şi, respectiv, 1,52).

În general, Macedonia de Nord a înregistrat cel mai mic indice, dar cu toate acestea, au fost indentificate unele vulnerabilităţi îngrijorătoare cu privire la concentrarea puterii, instituţiile slabe, încredere redusă în acestea la nivelul opiniei publice, dar şi favoritismul politic.

Albania a înregistrat cel de-al doilea cel mai redus indice de permeabilitate, cel mai probabil datorat nivelului ridicat de coeziune înregistrat la nivelul societăţii. Totuşi, se înregistrează un nivel de îngrijorare cu privire la inegalitatea socială, nivelul scăzut de încredere în instituţii, nivelul de corupţie, clientelism şi favoritism politic, concentrarea puterii.

Un nivel ceva mai ridicat al vulnerabilităţii se înregistrează în Muntenegru (1,62) şi Kosovo (1,65). Înregistrarea acestor rezultate de cele două entităţi se datorează în mare măsură politicile lor externe relativ stabile: Kosovo este perceput ca fiind o entitate cu  obiective regionale de politică externă formulate clar (care oferă cel puţin claritate şi unitate de scop în jurul problemei de recunoaştere şi normalizare a relaţiilor cu Serbia) şi orientarea spre vest, această apreciere fiind valabilă şi pentru Muntenegru, care recent  s-a integrat în NATO.

Cu toate acestea, Kosovo este vulnerabil în domeniul politic din cauza incertitudinii cu privire la un viitor conflict din cauza actualului statut al Kosovo, lipsa de încredere în instituţii şi partidele politice, favoritismul politic şi ineficienţa sistemului politic.

Punctele slabe ale Muntenegrului sunt percepute ca fiind generate de infracţiuni în domeniul politic, corupţie, instituţii de stat dependente politic, favoritism politic şi proces electoral incorect, afaceri netransparente, lipsa de încredere în instituţii şi în politicieni şi jurnalişti cu diverse afilieri.

Dar iată că indicele de permeabilitate al Serbiei este catalogat ca fiind unul mai ridicat (1,73), cea mai mare vulnerabilitate fiind percepută ca fiind generată de către politicienii care acţionează pentru a-şi creşte nivelul de control asupra statului. Lipsa de transparenţă în deciziile politice şi percepţia că puterea este deţinută de o elită politică impermeabilă, influenţează negativ opiniile cu privire la sinceritatea şi durabilitatea eforturilor politice, precum şi cele cu privire la aderarea la UE. Încrederea în mass-media sârbă şi în politicienii sârbi este într-o etapă de erodare, iar decalajul este completat de percepţia pe scară largă a favoritismului politic, neregulilor electorale şi a existenţei unui sistem disfuncţional care generează inegalităţi sociale.

Prin comparaţie cu celelalte entităţi din regiune, BiH se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte indicele de permeabilitate, cu un scor foarte mare, de 2,05, fiind astfel catalogată drept cea mai vulnerabilă ţară din regiune, această situaţie alarmantă fiind o materializare a complexului său mediu politic, social şi economic.

Divizările profunde dintre RS şi FBiH (cele două entităţi constitutive) sunt mult mai evidente în lipsa unei clare orientări strategice a ţării. Populaţia este extrem de polarizată în ceea ce priveşte aspiraţiile euro-atlantice, sârbii bosniaci opunându-se, în principiu, statutului de membru al NATO. Încrederea în sistemul politic şi în mass-media este scăzută, iar favoritismul şi influenţa politică, concentrarea puterii, precum şi inegalităţile economice bazate pe criterii etnice şi religioase, sunt aspecte care generează o foarte mare îngrijorare.

 

Domenii semnificativ de vulnerabile

Sistemul politic este domeniul cu cel mai mare potenţial de vulnerabilitate / permeabilitate în toate ţările analizate din Balcanii de Vest, cele mai frecvente riscuri fiind legate de concentrarea puterii, nivelurile ridicate de corupţie, criminalitatea organizată şi impunerea intereselor elitelor politice, aceste aspecte negative contribuind la dezvoltarea unui sentiment de deziluzie din partea opiniei publice. Vulnerabilitatea acestui domeniu este generată de clientelism şi concurenţa politică cu sumă zero, concentrarea puterii dăunând, de asemenea, dialogului politic şi agravând sentimentele naţionaliste şi etnice şi oferind astfel spaţiu de manevră influenţelor maligne, un exemplu elocvent fiind influenţa Rusiei în regiune. Cele mai multe îngrijorări sunt legate de creşterea divizării la nivelul societăţii şi de nivelul de dezvoltare a naţionalismului etnic, în acest sens cu mijloacele mass-media fiind construită cea mai directă cale de influenţă distructivă asupra societăţilor din regiune. Încercările continue ale structurilor guvernamentale şi ale mass-media aliate acestora de a submina activitatea jurnaliştilor independenţi au lăsat societăţile fără un paznic important şi apărător împotriva propagandei şi dezinformării.

În domeniul economiei, cele mai frecvente vulnerabilităţi sunt legate de corupţie, politicile economice slabe şi planificarea deficitară, precum şi manifestarea sentimentelor naţionaliste în politica economică (cum ar fi decizia Kosovo de a majora, în 2018, taxele la mărfurile sârbeşti şi bosniace importate). La rândul său, sectorul energetic are nevoie de modernizare şi eficientizare, cum ar fi înlocuirea echipamentelor îmbătrânite şi diversificarea surselor, această nevoie dând naştere oportunităţilor pentru actorii externi de a colabora cu guvernele entităţilor din Balcanii de Vest în acest domeniu.

În domeniul politicii externe şi de securitate, ţările care nu au capacitatea de a-şi formula politicile şi obiectivele sunt mai vulnerabile la influenţa ostilă străină decât cele cu o orientare clar definită în aceste domenii. Alte vulnerabilităţi includ litigiile nerezolvate, care au durat de la fragmentarea fostei Iugoslavii, procesele de luare a deciziilor şi implementarea lor, precum şi absenţa mecanismelor de consultare a părţilor interesate în conturarea unei strategii coerente de politică externă şi securitate.

Nu în ultimul rând, criminalitatea organizată şi corupţia la nivel înalt sunt alte vulnerabilităţi ale entităţilor din Balcanii de Vest.

 

Dezinformarea, un mod de acţiune şi influenţă al Rusiei

Unul dintre principalele canale de influenţă rusească în spaţiul media din Balcanii de Vest este Sputnik, reţea de presă care are potenţialul de a ajunge la audienţe care vorbesc limbile bosniacă-croată-muntenegreană-sârbă în mai multe ţări din regiune, conţinutul fiind republicat de mass-media locală.

Evaluările în acest sens se bazează pe un proces de monitorizare pe parcursul unui an, 2018, fiind analizate 7.193 de articole editate de Sputnik despre Albania, BiH, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, precum şi UE şi NATO.

Astfel au fost identificate mai multe naraţiuni promovate de Sputnik Srbija:

● "Regiunea Balcanilor de Vest este un loc al unei competiţii şi al unei ciocniri de interese între Est şi Vest";

● "Regiunea Balcanilor de Vest este instabilă şi există un potenţial ridicat de conflict";

● "UE este hegemonică";

● "Tările Balcanilor de Vest sunt slabe, incapabile şi corupte";

● "Drepturile umane sunt puse în pericol";

● "UE şi NATO sunt slabe şi nu sunt unite";

● "NATO este agresivă şi provocatoare".

Analiza făcută scoate în evidenţă faptul că Sputnik încearcă să sublinieze că regiunea este împărţită în părţi pro-occidentale şi pro-estice. Naraţiunile încurajează sentimentele de nelinişte, nesiguranţă şi îngrijorare în regiune, Balcanii de Vest fiind prezentaţi drept un  loc al confruntării dintre NATO şi Rusia.

Ţările cum ar fi Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord, sunt descrise ca şi cum şi-au pierdut suveranitatea faţă de influenţa occidentală, fiind înfăţişate drept corupte şi lipsite de respect pentru drepturile minorităţilor, în timp ce Serbia este prezentată continuu ca o poveste de succes economic în regiune.

În timp ce UE este înfăţişată ca fiind hegemonică, NATO este înfăţişată ca fiind agresivă şi provocatoare faţă de Serbia şi Rusia. Drept urmare, Rusia este prezentată ca protectorul sârbilor kosovari, în timp ce Occidentul este descris ca sprijinind albanezii kosovari.

Amploarea reţelei de influenţă a Rusiei în spaţiul mass-media din Balcanii de Vest a fost evidenţiată prin identificarea punctelor care publică în mod regulat articole, preluate de la Sputnik Srbija sau originale, despre subiectele UE şi NATO. Cei mai mulţi dintre aceşti actori din regiune au fost identificaţi ca participând la răspândirea dezinformării în regiune, împreună cu platforma Sputnik Srbija, prezentă în spaţiul media din Balcanii de Vest atât ca amplificator, cât şi ca sursă de informaţii originală.

Naraţiunile pro-ruse sau dezinformarea ajung la audienţe în Balcanii de Vest din cauza vulnerabilităţilor structurale din spaţiul media din regiune: legi de calitate scăzută şi libertate mediatică controlată.

Incoerenţa modului în care sunt prezentate sursele de informaţii în mass-media, inclusiv nefurnizarea datelor cu privire la autor sau sursa de informaţii, oferă oportunităţi ca aceste naraţiuni să ajungă la audienţe din Balcanii de Vest, cititorii având şanse mici să cunoască sursa originală a conţinutului pe care îl citesc.

 

Efecte generate în Balcanii de Vest de acţiunile Rusiei

La nivelul societăţii: apelul "Slavhood" din ţările cu  populaţii preponderent slave (precum Serbia, Muntenegru, RS sau nordul Kosovo) oferă potenţial pentru Rusia de a exercita "soft power", în domenii precum educaţia, cultura şi cel religios. Rusia exploatează, de asemenea, accesul limitat la un procent semnificativ din populaţie la resurse educaţionale. Este de remarcat că în Serbia, Rusia acordă burse pentru studii tehnice superioare la Moscova şi extinde promisiunea de angajare viitoare la compania de gaz sârbă NIS, deţinută de Gazprom. Rusia operează, de asemenea, într-un centru cultural dinamic în Universitatea din Banja Luka (BiH), prin intermediul Fundaţiei Russkii Mir, sponsorizată de stat.

Biserica rusă a adoptat noţiunea de "Russkii Mir" ("Lumea Rusă") promovată de guvernul rus, o sferă culturală care cuprinde comunităţi vorbitoare de limbă rusă din întreaga lume şi stabileşte relaţii de cooperare cu alte comunităţi ortodoxe slave. Diviziunile religioase din Balcanii de Vest creează o vulnerabilitate favorabilă influenţei externe, această influenţă fiind vizibilă în special în Serbia, Muntenegru, în nordul Kosovo, dar şi în comunităţile ortodoxe non-slave din Albania.

În domeniul economic: Deşi regiunea are dimensiuni reduse, participarea Rusiei la sfera economică a Balcanilor de Vest are o importanţă strategică,  demonstrată de acţiunile Moscovei focalizate către sectoare critice precum sectorul energetic (Serbia şi BiH) şi turism (Muntenegru). Astfel de investiţii nu sunt neapărat profitabile pentru Rusia, dar oferă o oportunitate de a-şi creşte influenţa în afacerile interne din aceste ţări.

În domeniul politic: Rusia încearcă să exploateze tensiunile interne din entităţile din Balcanii de Vest, pentru a perturba stabilitatea sau a împiedica orientarea pro-occidentală. În două ocazii, au fost raportate încercări ale agenţilor ruşi de a se infiltra în administraţia albaneză. În mod similar, Rusia s-a implicat în politica internă a Macedoniei de Nord înainte de începerea procesului de aderare la NATO, prin sprijinirea fostului premier Nikola Gruevski şi implicarea în proteste antiguvernamentale, fiind sprijinite şi solicitările de boicotare a referendumului pentru schimbarea numelui în Macedonia de Nord. În Muntenegru, Rusia a exploatat nivelul polarizării interne în ceea ce priveşte orientarea politicii externe a ţării şi a profitat de slăbiciunile acestui stat în domeniul cibernetic.

În politica externă şi de securitate: Kremlinul este un participant activ la disputa Kosovo-Serbia, din cauza poziţiei foarte importante deţinute în plan decizional în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a fost şi continuă să rămână un adversar major al independenţei Kosovo şi a susţinut activ manevra politică a Serbiei împotriva obiectivelor kosovare de a se alătura UNESCO şi INTERPOL.

 

Concluzii

Disputele regionale nerezolvate conferă unor actori străini, cum este Rusia, oportunităţi pentru atingerea propriilor obiective în Balcanii de Vest.  

Instituţiile reprezentative vulnerabile şi încrederea publică scăzută în acestea, de la guverne la mass-media, precum şi alte probleme naţionale spinoase pot spori influenţa Rusiei , precum şi divizarea şi slăbirea statelor din această regiune.

În contextul unor vulnerabilităţi şi ameninţări versatile în continuă evoluţie, guvernele entităţilor din Balcanii de Vest trebuie, ca răspuns, să dezvolte gradul de conştientizare a acestora şi capacitatea de adaptare prin măsuri pe termen lung pentru a reduce instabilitatea şi vulnerabilitatea lor la influenţe externe,  pentru a spori capacitatea societăţilor, în ansamblul lor, pentru a rezista presiunilor.

Câştigurile politice, precum statul de drept, transparenţa, anticorupţia etc. sunt obiective necesare a fi realizate pe termen lung împotriva influenţei ilegale şi negative, dar instrumentele eficiente de acţiune imediată împotriva influenţei externe ostile pot fi conştientizarea vulnerabilităţilor la toate nivelurile,  contracararea mecanismelor utilizate pentru diseminarea mesajelor manipulatoare şi prevenirea creşterii influenţei unor actori internaţionali cu interese colaterale  aspiraţiilor popoarelor din regiune, cum este Rusia.

Analiza rolului actorilor locali (politicieni, oameni de afaceri, mass-media, comunităţi religioase etc.) care cooperează cu Kremlinul şi susţinătorii săi permite identificarea şi evaluarea mai bine a pârghiilor influenţei Rusiei în Balcanii de Vest.