20 iunie 2019

Rusia-China, o alianţă împotriva SUA?

Sergiu Medar

Cu ocazia vizitei de trei zile pe care a întreprins-o în Rusia în perioada 4-6 iunie, preşedintele Chinei Xi Jinping a avut discuţii extinse ca problematică şi profunde ca abordare cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cei doi lideri au constatat cu acest prilej că există atât o comuniune de opinii referitoare la principalele probleme economice şi de securitate ale lumii cât şi o extinsă gamă de preocupări comune în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a celor două ţări. Modul în care cei doi şefi de state văd cooperarea lor în viitor creează premisele pentru o posibilă viitoare alianţă ce ar avea ca scop atât acţiuni comune în domeniul securităţii şi noilor tehnologii cât şi contracararea influenţei SUA în lume.

Sursă foto: Mediafax

În perioada 4-6 iunie 2019, preşedintele Chinei Xi Jinping a efectuat o vizită de trei zile în Rusia, cu prilejul aniversării a 70 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări. În afara discuţiilor purtate, cei doi lideri au participat şi la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg. Având în vedere problemele puse în discuţie, ca şi cele convenite şi declarate cu ocazia acestei întâlniri s-a apreciat faptul că s-a ajuns într-o fază a relaţiilor între cele doua ţări, ce ar precede realizarea unei alianţe având ca scop contracararea intereselor strategice ale SUA pe zone de interes comun.

De altfel, la încheierea convorbirilor, Putin a declarat agenţiei TASS că acordul celor două naţiuni, pe probleme globale este: “la un nivel fără precedent de înalt“.

Aducerea parteneriatului la acest nivel a avut ca scop declarat reducerea presiunii efectuate de SUA asupra celor două mari puteri. Afirmând faptul  că “relaţiile dintre cele două ţări au trecut testul timpului”, Xi a afirmat, la rândul său, că: “pas cu pas am reuşit să aducem relaţiile noastre la cel mai înalt nivel din istorie”.

Relaţia dintre cele două state, din ultimii şapte ani de când Xi a devenit lider al Partidului Comunist Chinez, a fost, aşa cum au apreciat unii analişti, un mariaj de convenienţă în care cele două state se susţineau reciproc pe anumite probleme de interes comun. Acum,  pe măsură ce relaţiile ambelor state cu SUA s-au tensionat, Rusia şi China au ajuns la concluzia că este momentul să-şi stabilească un program comun de acţiune pe domenii în care se constată convergenţe de preocupări. Consecvenţa şi consistenţa acestui program este dată de interesul comun al celor două mari puteri de a diminua puterea şi influenţa SUA, a Europei şi a altor democraţii liberale din economia globală.

Putin a subliniat asimetria existentă între cele două state datorită faptului că Rusia este în declin economic şi demografic în timp ce China este în expansiune în cele două domenii critice de evoluţie a statelor. Ambii lideri au considerat că au destule interese comune pentru a-şi formaliza coordonarea lucrului împreună. În acest sens, de valoare nu numai simbolică, a fost excelenta cooperare între cele două armate pe timpul exerciţiului militar Vostok 2018. Simbolistica succesului acestei ample aplicaţii comune se referă la interesele pe care China le are, în relaţia cu Rusia, pe tot parcursul programului lui Xi, Belt and Road Initiative  din Europa, traversând Asia Centrală până în China.

În cursul discuţiilor a fost abordată o largă paletă de subiecte ce s-au situat de la analiza situaţiei internaţionale la probleme economice, militare, de guvernanţă, ştiinţă, cultură şi sport.

Cel mai important subiect abordat a fost însă cel legat de cooperarea în domeniul noilor tehnologii, mai ales în ceea ce priveşte inteligenţa artificială şi comunicaţiile. Este binecunoscută declaraţia lui Putin potrivit căreia „cine va deţine monopolul inteligenţei artificiale va stăpâni lumea”. Consecvent acestei idei, în luna februarie 2019 Putin a avut o întâlnire cu lideri ai companiilor ruseşti cărora le-a cerut să-şi intensifice munca de cercetare în domeniul digitizării întregii economii. În acelaşi timp, Xi a dezvoltat programul Made in China 2025 a cărui esenţă o reprezintă abordarea extinsă a noilor tehnologii.

Liderii celor două mari puteri au convenit să coopereze pe domenii tehnologice de vârf în ceea ce priveşte dezvoltarea comunicaţiilor. Rusia a decis să implementeze tehnologia 5G prin intermediul cooperării dintre Huawei şi compania rusă MTS. Motivul pentru care Putin a luat această decizie este acelaşi motiv pentru care statele liberal - democrate au decis să nu adopte această soluţie. Tehnologia Huawei permite autorităţilor de stat ca, din raţiuni de securitate naţională, să poată interfera cu procesul de comunicare privată a informaţiilor. Această tehnologie a fost sau va fi adoptată şi de alte state autoritare a căror ideologie se bazează şi pe controlul, în această manieră, a populaţiei. În felul acesta se poate spune că a apărut o nouă ameninţare asupra lumii libere: autoritarismul digital.

Rusia va pune la dispoziţia Chinei echipamente militare sofisticate în timp ce aceasta va permite accesul Rusiei la tehnologii înalte în utilizarea internetului şi a comunicaţiilor, pentru manipularea populaţiei şi pentru extragerea de informaţii. Recunoscând capabilităţile ruse în influenţarea proceselor electorale dar şi cele chineze în penetrarea sistemelor informatice ale diferitelor companii, universităţi, agenţii guvernamentale sau partide politice, cele două state şi-au găsit domenii tentante şi complementare de cooperare. Pentru a găsi finanţări ale cercetării ştiinţifice în domenii tehnologice de vârf, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg la care au participat şi liderii celor două mari puteri, Putin menţiona, ca soluţie de succes, parteneriatele publice private cu companii ruse care să se bazeze şi pe cooperarea cu firme private, bine situate din punct de vedere financiar, din China.

În acest sens poate fi menţionată compania chineză Alibaba, una dintre cele mai profitabile companii din lume, aflată în faza finală a negocierilor cu companiile ruse Megafon şi Mail.ru pentru realizarea unei societăţi mixte în domeniul comerţului electronic pe piaţa rusă şi pe cea a Comunităţii Statelor Independente. Nu trebuie uitat însă că Alibaba este considerată şi unul din liderii mondiali în domeniul inteligenţei artificiale cu  excelente relaţii cu guvernul chinez.

Putin şi Xi Jinping au avut extinse discuţii referitoare la zonele cu potenţial de conflict.   

Referitor la situaţia din Iran, cele două părţi au avut un punct de vedere comun potrivit căruia situaţia în Orientul Mijlociu s-a tensionat datorită deciziei unilaterale a SUA de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul şi de a impune sancţiuni statului persan. Au făcut recomandarea intensificării dialogului şi identificarea căilor de detensionare a situaţiei excluzând intervenţia militară.

Şi în ceea ce priveşte situaţia din Venezuela cele două ţari au poziţii comune, opuse celei a SUA. Preşedintele Chinei a menţionat faptul că ţara sa va juca “un rol constructiv” şi va sprijini întoarcerea statului sud-american la o dezvoltare normală. A condamnat orice intervenţie străină ca şi utilizarea politicii sancţiunilor pentru a forţa schimbarea regimului politic.

Unul din subiectele de interes ale discuţiilor la nivel strategic dintre cei doi lideri a fost cel referitor la zona Arctică. Preşedintele Chinei a avut cuvinte de laudă la adresa liderului de la Moscova datorită faptului că a sesizat din timp valoarea strategică a traseului maritim din nordul Siberiei valorificând din plin avantajele încălzirii globale, soldate cu topirea unei mai părţi a banchizei polare şi de aici, deschiderea de noi căi de navigaţie care să scurteze cu aproximativ 40% traseul maritim de la Shanghai către centrul Europei, în sprijinul comerţului Chinei cu bătrânul continent. Acest traseu se înscrie perfect în marele proiect politic şi comercial al lui Xi, Belt and Road Initiative, componenta maritimă. În acest sens cei doi lideri au convenit dezvoltarea unor programe prin care China să construiască porturi şi alte facilităţi ce ar spori capacitatea de transport nu numai a mărfurilor, dar şi a petrolului şi gazelor din resursele ruse din nordul Siberiei, către piaţa chineză.

Abordarea similară a luptei împotriva terorismului a făcut ca cele două ţări să aibă obiective comune în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai. Acestea sprijină permanent programul lansat în anul 2001 privind combaterea islamismului radical dar şi alte obiective care să sprijine asigurarea securităţii în Asia Centrală şi de Est. 

Pentru a marca determinant noua relaţie dintre China şi Rusia, liderul chinez s-a adresat celui rus cu apelativul “prietenul meu cel mai bun”.

Noua relaţie dintre Rusia şi China, în cazul în care ea se va dezvolta în sensul celor făcute public după întâlnirea celor doi şefi de state, reprezintă o modificare majoră în arhitectura mondială de relaţii diplomatice, economice şi de securitate a lumii.