09 ianuarie 2026

Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă Oreşnik, ca răspuns la presupusul atac asupra reşedinţei lui Vladimir Putin. Kievul cere reuniune de urgenţă a consiliului de securitate al ONU. Sibiha: Un astfel de atac în apropiere de graniţa NATO e periculos

Andreea Soare

Noaptea trecută, Rusia a atacat oraşul Liov cu o rachetă Oreşnik, ca răspuns la presupusul atac al Ucrainei asupra reşedinţei lui Vladimir Putin, a transmis ministerul rus al apărării. Moscova nu a demonstrat, însă, că atacul ucrainenilor a vizat reşedinţa lui Putin, iar CIA a transmis recent că nu pot fi susţinute acuzaţiile ruşilor.

„Astăzi, ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reşedinţei preşedintelui Federaţiei Ruse din regiunea Novgorod, Forţele Armate Ruse au lansat un atac masiv folosind arme ghidate de precizie, terestre şi maritime, cu rază lungă de acţiune, inclusiv sistemul de rachete terestre mobile cu rază medie de acţiune Oreshnik”, se arată în comunicatul ruşilor.

În această dimineaţă, la ora 03.00, autorităţile ucrainene transmiteau că Liov a fost lovit cu o rachetă care a zburat cu 13.000 de km/h şi care a fost lansată din Kapustin Yar, din Rusia, de unde a fost lansată anterior racheta Oreşnik. Este a doua oară când Rusia lansează o astfel de rachetă spre Ucraina, prima dată fiind în noiembrie 2024. Au fost lovite şi alte regiuni ucrainene noaptea trecută, lăsând în urmă 10 răniţi şi patru morţi.

Aceste sisteme sunt concepute pentru a lansa lovituri nucleare la distanţe de până la 6.000 de kilometri. Analiştii occidentali cred că Oreţnik este o versiune modificată a rachetei balistice cu rază medie de acţiune RS-26 Rubezh din perioada sovietică, cu o rază de acţiune de peste 4.000 de kilometri şi capacitatea de a transporta mai multe vehicule de reintrare hipersonice cu capacitate nucleară sau convenţională.

Ucraina cere reuniune urgentă de securitate la ONU

„Rusia susţine că a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, aşa-numita „Oreshnik”, împotriva regiunii Lviv.

Un astfel de atac în apropierea frontierei UE şi NATO reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii continentului european şi un test pentru comunitatea transatlantică. Cerem răspunsuri ferme la acţiunile nesăbuite ale Rusiei”, transmite ministrul ucrainean, Andrii Sibiha.

„Informăm Statele Unite, partenerii europeni şi toate ţările şi organizaţiile internaţionale despre detaliile acestui atac periculos prin canale diplomatice. Este absurd ca Rusia să încerce să justifice acest atac cu falsul „atac la reşedinţa lui Putin” care nu a avut loc niciodată. Încă o dovadă că Moscova nu are nevoie de motive reale pentru teroarea şi războiul său. Putin foloseşte o rachetă balistică cu rază medie de acţiune (IRBM) în apropierea frontierei UE şi NATO ca răspuns la propriile halucinaţii - aceasta este cu adevărat o ameninţare globală. Şi necesită răspunsuri globale. Trebuie să fie luate măsuri mai ferme împotriva flotei de petroliere ruseşti - iar SUA au dreptate să ia măsuri aici - precum şi împotriva veniturilor, schemelor şi activelor sale din petrol ale Rusiei. Nu numai în UE, ci în întreaga lume. Îndemnăm toate statele responsabile şi organizaţiile internaţionale să denunţe fără întârziere minciunile Rusiei şi să intensifice presiunea asupra agresorului. Vom iniţia acţiuni internaţionale - o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU, o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO, precum şi răspunsuri în cadrul UE, Consiliului Europei şi OSCE”, a mai transmis acesta.

Cu ce a fost atacată Ucraina, seara trecută?

Forţele Aeriene Ucrainene transmit că, în timpul atacului la scară largă de aseară împotriva Ucrainei, care a vizat în principal capitala Kievului, Rusia a lansat, iar apărarea aeriană ucraineană a reuşit să doboare 226 din 242 de drone de atac unidirecţional de tip Shahed şi Gerbera, 8 din 13 rachete balistice tactice Iskander-M/S-400, 10 din 22 de rachete de croazieră lansate de pe mare Kalibr şi 0 din 1 rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune (IRBM) „Oreshnik”.

În timp ce Rusia loveşte Ucraina cu Oreşnik, liderii europeni şi americani cred că pot aduce Moscova la masa negocierilor. După întâlnirea de la Paris dintre europeni şi americani, delegaţia americană s-a întâlnit cu Kiril Dmitriev, trimisul lui Vladimir Putin, căruia i-a înmânat planul de pace şi detalii despre garanţiile de securitate. Cu toate acestea, ieri, MAE Rusia transmitea că Moscova nu va fi de acord cu nicio misiune de menţinere a păcii şi că Ucraina şi Europa creează o „axă a răului”.