Românii s-au antrenat la Turda alături de francezi, unii cu tancuri T-55, alţii cu Leclerc. Poate câştiga România viitorul război cu blindate vechi de 60 de ani şi tactici fără drone FPV?

Pentru a vedea concepţia de ducere a acţiunilor militare într-un viitor război este de ajuns să ne uităm la exerciţiile militare cu trupele NATO dislocate în România şi vezi cum te încearcă sentimente de frustrare faţă de tehnica militarilor români, dotaţi mult sub nivelul altor armate. Poţi crea mentalitatea de învingător unui echipaj de tancuri T-55, vechi de 60 de ani? Dar unei grupe de infanterie dotată cu pistol mitralieră model 1963, AG-7 tot din anii 60 şi grenade de mână în loc de drone FPV?

Militarii români au rămas în urmă cu achiziţiile, iar politicienii doar mimează înzestrarea, atâta timp cât planificările bugetare pentru Apărare nu sunt respectate. În 2022, MApN a cheltuit 1,8% din cele două procente din PIB alocate, iar în 2023 doar 1,58 din cele 2,5 la sută anunţate cu mare zgomot.

Mai nou, anunţurile pentru începerea unor licitaţii nici nu mai sunt mediatizate, probabil pentru a nu mai putea urmări sumele cheltuite, uneori mai mari decât media pe acel produs – vezi elicopterele pentru Forţele Navale – sau poticnirile în mersul achiziţiei – vezi eşuarea înzestrării Forţelor Navale cu patru corvete noi şi modernizarea a două fregate. Merg mai bine achiziţiile guvern la guvern, dar fără offset, din care industria românească prinde doar firimituri, când vine vorba de mentenanţă, dar fără transfer tehnologic şi producţie.

Nici noile planuri de achiziţie nu sunt explicate şi justificate. De exemplu, de ce să renunţi la achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate, prin offset, după care să anunţi că vrei să plăteşti pentru modernizarea aceloraşi fregate, dar şi a două nave purtătoare de rachete vechi de peste 30 de ani?

O lentoare mare s-a văzut şi la operaţionalizarea principalelor sisteme de rachete sol-sol HIMARS şi sol-aer PATRIOT. De exemplu, cu primul sistem PATRIOT s-a tras după mai bine de trei ani de la venirea în ţară. Ucraina a operaţionalizat aceste sisteme în mai puţin de o lună.

Nici tactica militarilor nu a fost adaptată războiului din Ucraina, unde dronele FPV (First-Person View) sunt folosite la scară largă şi fac prăpăd în forţele ruseşti. Aceste drone de dimensiuni mici salvează vieţile militarilor şi blochează acţiunile militarilor ruşi. Ucraina a lansat la începutul invaziei Rusiei programul „Armata Dronelor”, unde a pregătit 60.000 de militari în operarea lor, iar pentru anul 2024 şi-a propus să achiziţioneze un milion de drone.

Trist este că multe dintre aceste drone sunt construite de firme din România, care ar putea ajuta Armata Română să se adapteze acestui război modern, dar de la un reprezentant al unei astfel de companii am aflat că acest lucru nu este încă văzut cu ochi buni de instituţia militară, care încă nu are o strategie de folosire a dronelor de mici dimensiuni în acţiuni militare şi prin urmare nu şi-a adaptat tactica la astfel de echipamente.