România şi dronele: stat slab sau precaut?
Florin JipaO dronă rusească a survolat astăzi patru judeţe, Tulcea, Galaţi, Vrancea şi Bacău. A fost pentru prima dată când o dronă, rusească după traiectul de zbor, ajunge în judeţele Bacău şi Vrancea.
NATO a ridicat patru aeronave, două germane Typhoon şi două româneşti F-16, iar piloţii au fost autorizaţi să le doboare.
Se dezbate mult de ce dronele ruseşti nu au fost niciodată doborâte. Explicaţiile sunt foarte simple. În primul rând pentru siguranţa celor de la sol, comandantul misiunii va da ordin de doborâre doar dacă drona reprezintă un pericol.
Mai multe detalii sunt în Legea nr. 73 din 2025, care oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor şi a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spaţiul aerian naţional, în condiţiile prevăzute la art 18: „Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul ameninţării, în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor, ultima soluţie posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.”
Dar şi mai mult contează datele tehnice. Este greu spre imposibil ca o aeronavă supersonică să doboare o dronă rusească Geran/Shahed sau Gerbera. Un general polonez explica că este comparabil cu a trage cu un tun într-o muscă. Dacă pe timpul traseului, când drona zboară la o altitudine mai mare şi în linie dreaptă, sunt şanse mai mari, când ajunge în zona ţintelor, operatorul coboară drona la 20-30 de metri de sol şi face manevre dese, făcând imposibilă doborârea ei de pe un avion supersonic cu o rachetă sau cu tunul de la bord.
Mai există şi riscul ca racheta sau proiectilul tunului să facă victime sau pagube când cad la sol.
Este o provocare să dobori astfel de drone şi cu sistemele de tunuri Gepard şi Oerlikon de la sol, deoarece acestea au raza mică de acţiune şi ar trebui dispuse din trei în trei km. şi nu avem destule.
O soluţie eficientă şi ieftină ar fi folosirea dronelor interceptoare. Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat în această săptămână că a doborât peste 1.500 de drone cu un sistem Sting, de astfel de drone, care costă în jur de 2.000 de dolari.
Ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu a declarat la un moment dat că un sistem similar american este testat în România, dar a refuzat să dea mai multe detalii.
Conform MApN, au fost monitorizate 13 pătrunderi neautorizate de drone de la începutul războiului şi ne-am confruntat cu 40 de situaţii când fragmente de drone au ajuns pe teritoriul naţional.
