02 noiembrie 2021

România se dotează cu drone înarmate

Florin Jipa

Conform anunţului C.N. Romtehnica S.A. R-5012/23.09.2021, în cadrul procesului de achiziţie a avioanelor aeriene fără pilor, „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”, România solicită şi sisteme de armament.

Sursă foto: Mediafax

Astfel, la cerinţa C.3.2., operatorul trebuie să depună documente justificative că a livrat în ultimii cinci ani cel puţin două sisteme UAS din clasa II conform clasificării NATO, care includ în configuraţie sistem de armament.

„Raza de acţiune a sistemelor livrate este de minimum 200 km prin legături  directe de date - Line of Sight fără uilizarea legăturilor satelitare,” se arată în documentaţia Romtehnica.

O altă cerinţă este ca că în ultimii cinci ani anterior datei iniţierii procedurii specifice, firma să fi livrat către armate din state membre NATO, cel puţin două sisteme UAS din clasa II conform clasificării NATO, care includ în configuraţie sistem  IFF (Identification Friend or Foe) mod 5.

 

Este pentru prima dată când România se dotează cu drone înarmate

Ar fi pentru prima dată când România se dotează cu drone cu armament, până acum folosind avioanele fără pilot doar la misiune de tip ISR. La nivel mondial, peste 30 de ţări au drone înarmate, dar nu toate le şi produc, conform publicaţiei New America.

Sursă: New America

Ţări vecine, precum Serbia şi Ucraina au achiziţionat deja drone înarmate, din China, respectiv Turcia. Ucraina a şi folosit dronele Bayraktar în luptele cu separatiştii din Regiunea Donbas, unde a distrus un sistem de artilerie terestră. Şi Polonia a optat pentru 24 de drone turceşti Bayraktar TB2, echipate cu sisteme de lansare rachete anti-tanc, pentru 260 de milioane de dolari.

O dronă înarmată este folosită atât pentru obţinerea informaţiilor, cât şi lovirea inamicului. Principalele muniţii purtate de drone sunt rachete antitanc dirijate (ATGM), precum Hellfire sau Spike, sau bombe. 

MApN încă nu a anunţat firmele care au depus documentaţia pentru a participa la selecţie, dar cel puţin trei companii şi-au arătat interesul pentru dotarea armatei române cu drone: Elbit, U-TacS şi IAI.

Primii, cei de la Elbit, au anunţat în primăvară că au deschis o linie de asamblare la Măgurele, ei având deja o fabrică de componente la Bacău.

Companiile U-TacS şi Aerostar S.A. au semnat în vară un Memorandum de Înţelegere pentru crearea consorţiului Watchkeeper. Acest consorţiu va angrena şi participarea companiilor Thales Systems Romania şi Romaero S.A., dar şi a Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli” (INCAS). Compania U-TacS este un joint-venture Elbit UK - Thales UK şi dezvoltatorul Watchkeeper.

Israel Aerospace Industries (IAI) sunt ultimii care au intrat pe piaţa românească, iar la finalul lunii octombrie au anunţat că au semnat un acord de cooperare cu compania română IAR-Braşov pentru producţia de aeronave fără pilot.

 

Producţia de drone trebuie să se realizeze în România

Conform HG 912 din 19 august 2021, producţia de componente trebuie să se realizeze în România, iar integrarea, testarea şi mentenanţa să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare, care în situaţie de criză să poată construi astfel de sisteme în continuare pentru armata română.

Este bine de ştiut că MApN cere ca producţia şi testarea sistemelor fără pilot să înceapă cu prima dronă cumpărată.

De asemenea, începând cu achiziţia sistemului al treilea, producţia tuturor componentelor se va realiza la operatori economici din industria naţională de apărare.

Totodată, la procedura de achiziţie vor avea acces doar operatorii economici care au acces la informaţii „NATO Restricted”.

Procedura de atribuire se iniţiază în condiţiile prevăzute de art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura specifică are scopul de a atribui un acord-cadru de furnizare având ca obiect minimum 2 UAS-TO şi, în funcţie de posibilitatea alocării fondurilor bugetare, maximum 7 sisteme UAS-TO necesare înzestrării structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Durata acordului cadru este de cinci ani.

 

MApN doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante: terestră şi navală

O altă parte interesantă este faptul că MApN doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante: terestră şi navală.

Atât la varianta navală, cât şi la cea terestră, procentajul cel mai mare din punctaj, 60%, este preţul unitar al unui sistem, lucru care va pune presiune pe principalii competitori.

Anul trecut, guvernul român a cerut aprobarea Parlamentului pentru programul de achiziţie al MApN cu sisteme aeriene fără pilot, în valoare de aproximativ 300 milioane euro.