Între timp, situaţia de securitate de la Marea Neagră s-a deteriorat, Rusia îşi dotează flota cu rachete hipersonice, în timp ce Guvernul României a cerut aliaţilor să vină cu nave de patrulare în regiune.

Monitorul Apărării şi Securităţii a avertizat că e posibil ca acest contract să nu poată fi semnat

Monitorul Apărării şi Securităţii a avertizat de mai multe de tergiversarea acestui contract. Semnarea contractului pentru achiziţia corvetelor bate pasul pe loc de trei ani, între timp preţul fierului şi oţelului s-a dublat.

În decembrie 2018 s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic, de 1,2 miliarde de euro, şi de atunci a urmat un şir de proceduri juridice şi amânări nejustificate.

Chiar dacă Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat în favoarea MApN încă din iulie 2020, când a respins definitiv solicitarea companiei olandeze Damen care a intentat proces Ministerului Apărării Naţionale prin care cerea anularea procedurii de atribuire a contractului de 1,2 miliarde euro pentru achiziţia celor patru corvete militare, negocierile dintre instituţia militară şi asocierea Naval Group cu Şantierul Naval Constanţa au bătut pasul pe loc fără nicio justificare a celor două părţi, ori tocmai aceste tergiversări vor duce la costuri suplimentare.

De ce nu se semnează contractul pentru achiziţia corvetelor. Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018

Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018. Mai poate firma constructoare să se încadreze în bugetul iniţial?

Între timp, preţul oţelului s-a dublat în ultimii patru ani, conform thesteel.com, şi sunt multe semne de întrebare dacă Naval Group mai poate onora contractul în suma şi termenii stabiliţi în urmă cu patru ani, când a început licitaţia. Conform unor surse, chiar aici au eşuat negocierile, deoarece construirea corvetelor conform licitaţiei din 2018 ar genera pierderi şantierului naval. Şi să nu uităm că în contract este trecut, ca offset, modernizarea celor două fregate Tip 22 luate din Marea Britanie.

Ce soluţii are România?

Dacă se renunţă la contractul pentru construirea celor patru corvete cu Naval Group, Guvernul României are două soluţii: să iniţieze o altă licitaţie, sau un contract guvern la guvern. O altă licitaţie ar însemna, însă, o perioadă mai mare de timp, după experienţele avute până acum, aşa că se va opta, probabil, pentru o înţelegere guvern la guvern.

Indiferent care va fi procedura, este greu de crezut că MApN se va mai încadra în suma de 1,2 miliarde de euro, rezultată în urma licitaţiei din 2018.

Programul de achiziţie a corvetelor este desemnat esenţial din 2007

Sunt două Hotărâri ale CSAT, nr S-147/2007 şi 174/2016, prin care programul “Corvetă Multifuncţională” este unul esenţial de înzestrare, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român.

Demararea programului este trecută şi în programul de guvernare

Astfel, conform documentului, ar urma să aibă loc „demararea contractului Corvete multifuncţionale şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin”.

Citeşte şi:

De ce nu are România corvete. Un procuror militar scoate în evidenţă bâlbâielile din procesul de achiziţie