România îşi ia angajamentul să ajungă la 5% din PIB pentru apărare, în următorii ani. Vrea o creştere la 3,5% pentru cheltuieli militare şi 1,5% pentru investiţii în mobilitate militară
Andreea SoarePreşedintele României, Nicuşor Dan, a participat astăzi la reuniunea în format B8, care a avut loc la Vilnius, şi de unde a anunţat că România îşi ia angajamentul de a ajunge, în viitor, la cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare, suma fiind împărţită atât în investiţii directe în armată, cât şi în lucrări de infrastructură, care să îmbunătăţească mobilitatea militară.
„La acest summit de la Vilnius au fost invitate ţările nordice, care simt acelaşi nivel de ameninţare (n.r. din partea Rusiei). Discuţiile au fost, în mare parte, pe pregătirea summit-ului de la Haga, a summit-ului NATO de la Haga, care va fi peste trei săptămâni. Acolo, la Haga, o miză importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare: acel 3,5% din PIB plus 1,5% din PIB, cheltuieli conexe, infrastructură conexă cu cea militară, de exemplu, cum ar fi la noi portul Constanţa sau reţele feroviare care deservesc infrastructura militară. Foarte mulţi dintre participanţi s-au pronunţat, au spus expres, că prezenţa militară americană în această zona a Europei este extrem de importantă, că, din această perspectivă, trebuie să întărim legătura între Europa şi Statele Unite. S-a vorbit destul de mult de războiul hibrid, care ne vizează pe toţi. S-a vorbit foarte mult de Ucraina şi, practic, toate ţările participante şi-au exprimat intenţia de a continua sprijinul pentru Ucraina. Şi, la propunerea noastră, următorul, deci peste un an de acum, următorul summit va fi la Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan.
Preşedintele Dan a venit, ulterior, cu clarificări în privinţa cheltuielilor: „Deci, aşa cum am spus, 5% înseamnă 3,5 plus 1,5. Parte din acei 1,5% sunt lucruri pe care noi oricum le facem. De exemplu, ştiţi că urmează să avem un exerciţiu militar la Cincu, în această toamnă. Pentru ca trupele să poată se desfăşoare, e nevoie de construcţii, de lărgirea unor străzi, de construcţia unor poduri. De tipul ăsta sunt cheltuielile de 1,5%. Şi atunci, de la 2,3% (n.r cât cheltuie România în prezent) la 3,5%, împărţit la 7 (n.r. ani), înseamnă un plus de 0,2 în fiecare an”.
Despre ajutorul pe care România îl va acorda Ucrainei în viitor, preşedintele a transmis că acesta nu va înceta, dar nu poate spune dacă va începe să fie făcut public sau nu: „Nu ştiu, nu am reuşit să evaluez până în momentul acesta care sunt beneficiile, care sunt riscurile (n.r. transparenţei privind ajutoarele militare). În orice caz, România va continua să sprijine Ucraina pentru că e vorba de propria noastră securitate.
