România este singura ţară care organizează paradă militară după misiunea din Afganistan

Bilanţul, după 20 de ani de război, este unul destul de îngrijorător: peste 200.000 de civili afgani şi-au pierdut viaţa, peste 50.000 militari afgani şi peste 40.000 de insurgenţi. Ţările participante la conflict au pierdut în jur de 3.000 de militari, majoritatea fiind americani. Doar Statele Unite au cheltuit peste un trilion de dolari în această campanie. România, în cei peste 19 ani de prezenţă, a pierdut 29 de militari (doi în rezervă care lucrau la momentul decesului pentru MAE şi ONU), peste 200 de militari au fost răniţi şi au fost cheltuiţi peste 3 miliarde de lei, conform MApN.

Referitor la misiunea militarilor din Afganistan, preşedintele SUA, Joe Biden, a recunoscut, pe 8 iulie, într-o declaraţie de presă, că nu se poate vorbi de „misiune îndeplinită”, referindu-se la cel mai lung război din istoria Statelor Unite, cel din Afganistan. „There's no 'mission accomplished,'" a declarat preşedintele Biden. Cu toate acestea, Biden a precizat că nu se poate face o comparaţie cu retragerea din Vietnam, din Saigonul asediat, în 1975, care s-a făcut sub presiunea şi focul comuniştilor.

Programul ceremoniei de la Arcul de Triumf

Ceremonia militară organizată pe 21 iulie, cu prilejul încheierii misiunii Armatei României în teatrul de operaţii Afganistan, la Arcul de Triumf, începe cu primirea onorului de către preşedintele Klaus Iohannis şi rostirea numelui celor 27 de militari decedaţi în misiune.

Înainte de defilarea detaşamentelor, preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Arcul de Triumf şi va decora drapelele de luptă ale unităţilor militare participante la misiuni în Afganistan.

Chiar dacă aeronavele militare nu au fost lăsate să zboare la Ziua Aviaţiei, din cauza unui incident de la repetiţii, pe 21 iulie o aeronavă C-130 Hercules şi două aeronave C-27 Spartan vor survola Piaţa Arcul de Triumf. Sunt aeronavele româneşti care au transportat militarii pe durata acestor ani, alături de avioane americane şi NATO.

Scurt istoric al misiunii din Afganistan

Începută după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, operaţia militară din Afganistan reprezintă una dintre cele mai îndelungate şi ample desfăşurări de forţe din perioada ulterioară războiului rece. Din anul 1994 şi până în prezent, la misiuni şi operaţii internaţionale au participat peste 60.000 de militari români, din care peste 32.000 doar în Afganistan.

Le-au trebuit doar câteva luni forţelor americane şi aliate pentru a-i alunga pe talibani de la putere, între 7 octombrie 2001, când a început atacul, şi până la 5 decembrie 2001, când a fost instituit un guvern afgan interimar. Ceea ce părea o misiune uşoară, s-a dovedit a fi una imposibilă, deoarece democratizarea şi reconstrucţia ţării nu au decurs deloc conform planurilor aliate, în special în zonele rurale care încă se guvernează după reguli similare celor tribale, unde bătrânii satului iau deciziile importante pentru comunitate.

România a introdus primii militari în Afganistan (un pluton de poliţie militară – 25 militari şi echipajul unei aeronave C-130B Hercules), la 28 ianuarie 2002, după ce Parlamentul a aprobat participarea prin Hotărârea nr. 38 din 21 decembrie 2001, iar Guvernul a aprobat finanţarea la 30 ianuarie 2002.

În iulie 2002, a fost dislocat la Kandahar primul batalion de infanterie al armatei noastre, respectiv Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab“, sub comanda locotenent‑colonelului Nicolae‑Ionel Ciucă, actualul ministru al Apărării.

La 10 iunie 2003, în cadrul Operaţiei „Enduring Freedom“, era introdusă în Afganistan prima misiune de asistenţă militară desfăşurată de Armata României, detaşamentul „ANA TRAINING“, comandat de maiorul Mircea Gologan (actual general de brigadă, şef de direcţie în cadrul SMAp), cu misiunea de a contribui la procesul de constituire şi operaţionalizare a noii Armate Naţionale a Afganistanului (ANA).

În septembrie 2006, Batalionul 2 „Călugăreni“, sub comanda locotenent‑colonelului Daniel Petrescu (actualul şef al SMAp), a trecut în subordinea Regional Command South/ISAF şi a fost redislocat de la KANDAHAR la QALAT, regiunea Zabul. Din 2010, România şi-a mărit contribuţia cu încă un batalion la misiunea de apărare a acestei regiuni.

Începând cu luna aprilie 2011, România a preluat comanda Aeroportului Internaţional din Kabul pentru o perioadă de 1 an de zile.

În data de 20 aprilie 2021, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite a emis Ordinul pentru extracţia contingentului naţional din teatrul de operaţii Afganistan „Safe Return – A“ prin care a ordonat repatrierea forţelor româneşti în condiţii de securitate şi în deplină sincronizare cu planul de închiere a misiunii „Resolute Support“.

Activitatea planificată s‑a finalizat pe 27 iunie 2021, când MApN a organizat o altă ceremonie, marcând astfel încheierea participării Armatei Române la cea mai importantă misiune după terminarea celui de‑Al Doilea Război Mondial.

Pentru execuţia Ordinului de operaţii „Safe Return‑A“ au fost necesare 12 misiuni de transport aerian, din care 3 cu aeronave C‑17 asigurate de USCENTCOM, 8 cu aeronave C‑17 asigurate de HAW Papa şi una cu o aeronavă C‑130 din resursa naţională. Astfel, la finalul misiunii Armatei României în TO Afganistan, au fost extraşi în siguranţă 615 militari şi 59 paleţi (AFP)/135,7 tone de echipamente şi materiale.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în teatrul de operaţii din Afganistan au fost dislocaţi peste 32 000 de militari români (37 de rotaţii a contingentelor la 6 luni). Din cei 32.000 de militari, 27 şi‑au pierdut viaţa şi peste 200 au fost răniţi.