România are nevoie de mai mulţi militari şi poate învăţa de la Croaţia, care reintroduce serviciul militar obligatoriu, cu stagiu de două luni. A modernizat deja trei centre de pregătire.
Florin JipaArmata României are nevoie de mai mulţi militari, în jur de 120.000, transmitea ministrul apărării, Angel Tîlvăr, în urmă cu câţiva ani. Pe 1 februarie 2024, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, trăgea un semnal de alarmă că mulţi militari pleacă din sistem şi nu avem o rezervă operaţională numeroasă şi cerea în regim de urgenţă legea privind rezervistul voluntar.
Între timp nimic nu s-a întâmplat, politicienii amână să ia decizii nepopulare privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Ministrul Angel Tîlvăr, spunea în urmă cu câteva săptămâni că personalul Ministerului Apărării a ajuns la aproximativ 90.000, cu aproape 3.000 de rezervişti voluntari. Dacă îi scădem pe cei peste 10.000 de civili, ajungem să avem o armată de aproximativ 70.000 de militari, în timp ce Armata Poloniei îşi creşte efectivele cu aproximativ 100.000 militari şi toate celelalte state europene caută soluţii pentru armate mai numeroase.
Armata României are actuala structură, cu mici modificări, de peste 20 de ani, de când se pregătea pentru războaie de menţinere a păcii în Afganistan şi Irak, dar acum pericolului unui război la scară mare, teritorial, este mai mare ca oricând.
În aceste condiţii, este nevoie de măsuri urgente pentru a creşte numărul grupurilor de luptă care ar trebui să oprească o invazie.
Exemplul Croaţiei, o ţară cu o populaţie puţin peste 4 milioane de oameni şi o armată de 7.000 de militari, ar putea fi implementat şi în România.
Pentru a ajunge la acest obiectiv, va reintroduce serviciul militar obligatoriu din această toamnă, iar o lege aşteaptă să fie votată în Parlament, arată Dubrovnik Times.
Noul program de pregătire va dura doar 8 săptămâni, sunt deja trei centre modernizate, cu dormitoare, cantine, săli de clasă şi terenuri de instrucţie.
Fiecare centru va putea primi peste 200 de recruţi şi va instrui cinci cicluri anual, adică peste 3.000 de militari, aproape jumătate din efectivele armatei.
Politicienii români sunt singurii din Europa care minimizează riscurile unui viitor război, chiar dacă generalul Gheorghiţă Vlad a avertizat că riscul escaladării conflictului din Ucraina este mare, conform unor estimări ale Ministerului Apărării Naţionale.
Lideri din Polonia, Germania, Cehia, Franţa, Marea Britanie, secretarul general NATO şi liderii UE avertizează cu toţii că în aproximativ cinci ani Rusia va avea o forţă militară suficientă să testeze un atac asupra unei ţări din regiune, chiar şi NATO.
În cazul acesta, pregătirea populaţiei pentru apărare este o necesitate şi trebuie discutată fără politicianism.
