24 iulie 2020

România are 4 comandamente NATO, dar nicio brigadă înzestrată modern

Florin Jipa

Ieri a avut loc, în Poligonul Cincu, Ceremonia de constituire a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, cu participarea mai multor oficiali civili şi militari.

Sursă foto: MApN

Peste câţiva ani, când va deveni operaţional, Comandamentul Corpului se va alătura celorlalte trei structuri NATO: Divizia Multinaţională Sud-Est din Bucureşti, Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO din Bucureşti pentru conducerea şi coordonarea structurilor militare din ţări membre NATO care vor veni în România sau Bulgaria pentru a participa la diferite forme de pregătire sau ca răspuns la o criză, în baza articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic: „Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor.”

Ţările NATO vin şi te ajută, dar în primele zile trebuie să te aperi singur. La exerciţiul Noble Jump, din 2017, le-a luat aproape o lună forţelor nato întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat să intre în dispozitivul de luptă din România. Şi chiar după ce sosesc în ţară forţe străine, militarii români nu-şi iau liber, ci continuă lupta alături de ei, aşa că au nevoie de echipamente moderne.

Dacă la comandamente stăm bine, nu acelaşi lucru se întâmplă când vine vorba de mari unităţi luptătoare

România, ca stat membru NATO, are datoria, conform articolului 3 al aceluiaşi tratat, să „menţină şi să dezvolte capacitatea individuală şi pe cea colectivă de a rezista unui atac armat”.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ţara noastră este pe un drum bun, deoarece alocă apărării două procente din Produsul Intern Brut, iar din aceşti bani, peste 20 de procente se duc pe achiziţii.

Din păcate, cei peste 25 de ani în care nu s-a investit aproape deloc în echipamente noi fac ca procesul de modernizare să fie mai greoi, deoarece trebuie înnoită tehnica din aproape toate domeniile.

Forţele terestre vor primi transportoare blindate pentru două brigăzi, dar nu sunt planuri concrete pentru echiparea şi a celorlalte mari unităţi.

În plus, o brigadă, pe lângă transportoare blindate, are nevoie de tancuri moderne, artilerie terestră autopropulsată, sisteme de rachete anti-aeriene cu bătaie mică şi medie, drone pentru cercetare, sisteme moderne de transmisiuni şi comandă-control.

Nici celelalte categorii de forţe nu stau mai bine. Forţele aeriene vor avea prima escadrilă de F-16 operaţionalizată complet peste câţiva ani, dar pentru celelalte două escadrile vor mai aştepta cel puţin 10 ani.

Forţele navale vor avea peste şapte ani, dacă se semnează anul acesta contractul cu Naval Group-Şantierul Constanţa, cele patru corvete noi şi fregatele luate de la britanici modernizate.

Este şi un lucru bun că armata a fost prinsă cu echipamente învechite. Toate ţările puternice trec la înzestrarea cu mijloace de luptă din generaţia a cincea şi este o şansă pentru militari să primească cele mai moderne mijloace tehnice disponibile acum pe piaţă.