România a fost invitată sub umbrela nucleară a Franţei, dar analizează încă

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că România analizează invitaţia Franţei de a face parte din umbrela nucleară, între avantajele de securitate şi riscurile de a deveni ţintă. Ştie dumnealui ce înseamnă ţintă şi ce duce acolo, că a studiat, probabil, multă strategie şi artă militară până acum, mai ales în ceea ce priveşte descurajarea unui atac nuclear. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a spus că o decizie se va lua în CSAT de preşedintele Nicuşor Dan.

Germania, Polonia, Olanda, Danemarca, Belgia, Suedia şi Grecia vor să fie într-un proiect comun Franţa-UK de consolidare a unei umbrele nucleare europene. Aceste ţări vor putea găzdui mijloace de luptă strategice franceze sau britanice şi-şi vor adapta aeronavele la transportul încărcăturilor nucleare. Această mişcare vine după ce aproape săptămânal membri din Administraţia de la Moscova, cel mai des fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi actual vicepreşedinte al Consiliului de Securitate, ameninţă capitalele europene cu lovituri nucleare. 

Pentru a lua o decizie, România ar trebui să ştie ce vrea din punct de vedere al securităţii, iar aceste obiective şi modul de îndeplinire ar trebui trecute în principalele documente de planificare a Apărării.

Carta Albă a Apărării este din 2021, dinainte de războiul din Ucraina. Tot din 2021 este şi ultima Strategie militară a MApN. În documete scrie că acestea se revizuiesc dacă apar schimbări în situaţia de securitate, dar se pare că războiul din Ucraina, apariţia dronelor, ameninţarea Rusiei cu atacuri nucleare etc nu au reprezentat modificări care să impună revizuirea sau schimbarea acestor strategii.

În aceste condiţii, fără documente clare realizate de experţi, decizia este la mâna unor nespecialişti, precum Nicuşor Dan, Oana Ţoiu şi Radu Miruţă, la propunerea consilierilor lor.

Aceeaşi ambiguitate am văzut-o şi când România a fost invitată să facă parte din Consiliul Păcii, prezidat de Donald Trump. Nici până acum, ţara noastră nu a dat un răspuns ferm de da sau nu, cum au făcut celelalte ţări, unele, chiar apropiate de SUA, precum Polonia şi Italia au respins oferta, în timp ce Bulgaria şi Ungaria au acceptat-o.

Fără o strategie clară, adoptăm mereu politica fundului în două luntrii, care ne face să părem neserioşi, nehotărâţi şi devenim irelevanţi.

La fel, fără strategii clare la nivelul instituţiilor publice realizate de experţi, deciziile sunt la mâna unor lideri politici cu expertiză zero.

De altfel, în multele intervenţii televizate, ministrul Apărării, Radu Miruţă, ne spune sincer cum vede el lucrurile din apărare, chiar dacă nu are nicio experienţă pe acest domeniu şi acele idei uneori sunt ridicole din punct de vedere militar. Într-o zi ne spune că nu este niciun pericol, a doua zi precizează că Baza de la Deveselu şi-a ridicat gradul de alertă, dar declară că este normal şi explică cum se face paza la punctul de control al bazei.

La fel, ministrul Energiei, într-o zi ne spune că războiul din Iran nu afectează preţul carburanţilor, a doua zi corectează că de fapt se întâmplă ce a negat ieri.

Fără strategii, fără planuri de aplicare a acelor strategii, suntem mereu ultimii în luarea deciziilor, reactivi la ce se întâmplă, încercăm mereu să corectăm din mers lucruri care ar fi putut foarte bine fi prevăzute şi evitate.