România a dislocat 4 F-16 în Lituania, iar din 15 mai vor fi retrase şi aeronavele MiG-21 LanceR

„Urez succes detaşamentului Carpathian Vipers al Forţelor Aeriene, care, în perioada aprilie-iulie, va participa la misiuni aliate de Poliţie Aeriană Întărită în Ţările Baltice”, a precizat Petrescu.

Generalul Petrescu a subliniat că serviciul NATO de Poliţie Aeriană este parte a efortului comun pentru apărare colectivă. „După prezenţa din 2007, Armata României contribuie din nou la asigurarea acestui serviciu în Ţările Baltice. Implicarea susţinută a instituţiei apărării naţionale şi în acest demers operaţional aliat demonstrează determinarea României pentru aplicarea măsurilor de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic.”

În acest moment, însă, se va pune o presiune mai mare pe piloţii de F-16 după luna mai, când vor fi retrase aeronavele MiG-21 LanceR.

România este ţara NATO cel mai aproape de zona de desfăşurare a acţiunilor militare ruse, iar spaţiul aerian din jurul României este unul contestat. Pe 14 februarie, o ţintă aeriană a fost detectată deasupra României, iar două MiG-21 LanceR au survolat zona. Moldova şi-a închis temporar spaţiul aerian din motive de securitate. Tot MiG-urile au intervenit şi pe 10 februarie când o rachetă rusească a trecut la doar 35 de km de graniţa României.

Dar, de departe, cel mai grav incident a fost doborârea unei drone americane MQ-9 Reaper, decolate din România, pe 14 martie, de către un avion rusesc Su-27, în spaţiul internaţional, deasupra Mării Negre. Atunci, Rusia şi-a justificat gestul prin instituirea unei zone de interdicţie aeriană necesară desfăşurării acţiunilor militare din Ucraina, care cuprinde şi spaţiul internaţional de la vest de Marea Neagră, lucru care nu a stârnit nicio reacţie la Bucureşti.

Conform unei Hotărâri CSAT, „aeronavele MiG-21 LanceR vor fi întrebuinţate, până la data de 15 mai 2023, exclusiv pentru executarea misiunilor specifice Serviciului de Luptă Permanent Poliţie Aeriană şi pentru menţinerea antrenamentului de zbor al piloţilor selecţionaţi în scopul continuării utilizării acestui tip de aeronavă. După această dată, aeronavele de acest tip urmează a fi scoase din serviciul Forţelor Aeriene Române,” aşa că apărarea cerului României se va realiza doar cu aeronavele F-16. După plecarea celor patru avioane în Lituania, Forţele Aeriene Române rămân cu doar 13 aeronave, din care trebuie scăzute cele care sunt la modernizare, mentenanţă şi reparaţii. Conform Forţelor Aeriene din SUA, aproximativ 70% din aeronavele F-16 sunt gata de luptă şi e posibil ca şi România să se încadreze lîn acest procent.

Acest lucru nu este neapărat un pericol la securitatea României, deoarece în ţara noastră este şi un detaşament NATO, compus din piloţi italieni şi spanioli, având în dotare aeronave Eurofighter, respectiv F-18, dar arată carenţele în dotarea armatei României.

Chiar dacă s-a vorbit mult de primirea aeronavelor F-16 aflate în uz din Norvegia, acest proces a fost mult întârziat, lucru recunoscut de generalul-locotenent Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, care a dat vina pe actualizarea şi adaptarea software-ului aeronavelor la realităţile româneşti.

Incicaş a precizat şi faptul că România va avea aeronave F-35 după anul 2030. „Achiziţia avionului F-16 este o fază interimară până la realizarea achiziţiei avionului de generaţie a 5-a, adică a avionului F-35”, susţine Incicaş, însă precizează că o escadrilă de F-35 ar putea aparţine României după 2030.