Rolul României dacă Europa, la presiunile lui Trump şi Netanyahu, intervine pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz
Florin JipaEuropa este sub presiune americană şi israeliană să securizeze Strâmtoarea Ormuz. Donald Trump a aruncat duminică din nou cuvinte grele: „este o ruşine” la adresa aliaţilor din Europa, în timp ce Benjamin Netanyahu vine cu avertizări că Iranul poate lovi acum orice ţară, cu excepţia Portugaliei.
Până acum, toate ţările europene au declarat că vor să se implice la deblocarea strâmtorii, dar numai după terminarea conflictului. Ştim deja că şi România a intrat într-o iniţiativă în acest sens alături de Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Japonia.
A mai apărut, de asemenea, informaţia că ofiţeri britanici sunt la CENTCOM în SUA pentru a evalua o eventuală implicare şi a participa la planificarea unei viitoare operaţiuni.
Ţările europene au deja o misiune în regiune, Operaţia ASPIDES, cu rolul de a escorta nave în special prin Marea Roşie, dar Franţa, UK, Germania, Italia, Grecia şi Spania au dislocat nave suplimentare în estul Mediteranei, după ce drone lansate de Hezbollah din Liban au vizat o bază britanică din Cipru.
Dacă se ajunge, totuşi, la o misiune europeană în Golf, care va fi rolul României?
O implicare a Europei în deschiderea Strâmtorii Ormuz va avea două faze: una navală şi una de apărare aeriană.
Pentru operaţia maritimă, e nevoie de nave vânător de mine pentru curăţarea apelor şi de fregate şi distrugătoare pentru escortă.
România are două nave vânător de mine importate din UK, una deja săptămâna trecută a plecat în misiunea din Marea Neagră. Mai are şi nave puitoare de mine şi dragoare, dar acestea trebuie pregătite să intre într-o astfel de misiune, navele având nevoie de sisteme de apărare apropiată.
Forţele Navale Române mai au trei fregate şi patru corvete, dar nici acestea nu sunt modernizate şi actualizate pentru a acţiona într-un mediu contestat ca cel din Golf, aşa că cel mai probabil nu vom participa, sau cel puţin nu ar trebui să participăm cu nave.
Pentru apărarea aeriană, intervine sistemul NATO cu cele două sisteme Aegis Ashore din Polonia şi România, care lansează rachete interceptoare SM-3, cu raza de aproximativ 2.000 km. Aici, rolul României este unul important pentru apărarea sudului şi centrului Europei.
Acesta va fi completat de distrugătoarele americane din Mediterană, dotate cu acelaşi sistem Aegis, dar şi de navele franceze, spaniole etc. De asemenea, sistemele naţionale vor interveni, în special pe traiectoria descendentă a rachetei, unde rachetele PAC-2 şi PAC-3 ale sistemului PATRIOT pot interveni pe o rază de peste 100 km.
Şi Germania va interveni cu proaspătul sistem Arrow 3 cu interceptoare cu raza de peste 2.500 km., iar Franţa cu SAMP/T cu raza de peste 150 km.