Retrospectivă 2020, un an cum altul nu-i: tensiuni Iran-SUA, pandemie COVID-19, acord cu talibanii – Partea I
Florin JipaNe pregătim să intrăm într-un an nou, cu speranţe şi cu planuri mari de a depăşi cele mai mari provocări generate de crizele gemene care au parazitat energiile 2020. Înainte de a ne lua adio de la acest an, încărcat de greutăţi şi de complicaţii de la un trimestru la altul, îţi readucem în actualitate cele mai importante momente cu care, alături de tine, ne-am continuat drumul către informarea cu cele mai importante subiecte.
Omenirea a aflat în ianuarie 2020 despre izbucnirea pandemiei de SARS-CoV-2 din China, însă privea evenimentele cu relativă detaşare. Cele mai interesante dezbateri ale analiştilor şi experţilor de la Monitorul Apărării şi Securităţii erau centrate pe subiecte tradiţionale legate de Orientul Mijlociu, Rusia, Marea Neagră, Balcanii de Vest, SUA.
Anul 2020 a început cu tensiuni între Statele Unite şi Iran. Evenimentele au degenerat după ce Statele Unite au decis să reacţioneze la uciderea unui contractor civil şi violenţele de la Ambasada din Bagdad. Pe 3 ianuarie, uciderea generalului Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, pe aeroportul din Bagdad, aproape a declanşat un război între cele două ţări. Mai jos puteţi citi articole realizate la acel moment de analiştii militari Sandu Valentin Mateiu şi Claudiu Nebunu.
Escaladarea tensiunilor dintre Iran şi SUA
Orientul Mijlociu: consecinţele eliminării generalului Suleimani, în Iran şi Irak
Ca represiuni, Iranul decide nerespectarea acordului nuclear şi atacarea unor baze militare americane din Irak, dar doboară, din greşeală, şi un avion de pasageri ucrainean. Mai jos, analistul militar Niculae Iancu explică situaţia din Orientul Mijlociu.
Reflexii geopolitice ale tensiunilor dintre SUA şi Iran
Anul 2020 a fost unul al indeciziilor statelor europene privind relaţii cu Rusia. Analiştii militari Sergiu Medar şi Laurenţiu Sfinteş explică această dilemă a statelor europene.
Dialogul Putin-Merkel şi dilema europeană: Cu Rusia sau împotriva Rusiei
Relaţiile dintre China şi Europa în anul Şobolanului
Începutul anului a demarat cu tendinţele Turciei de consolidare a relaţiilor cu Rusia pentru a-şi creşte influenţa unor ţări din Europa de est folosind gazoductul TurkStream. Mai jos o analiză realizată de Sergiu Medar.
TurkStream întăreşte dominaţia rusă a furnizării de energie către Europa
Dar Turcia nu se opreşte aici, ci se implică în conflictele din Siria şi Libia. Analize pe acest subiect au fost realizate de Laurenţiu Sfinteş.
Libia, ianuarie 2020 - Preşedintele, premierul şi mareşalul
Turcia nu uită. Şi nu e uitată
În luna februarie, deja se cunosc elemente ale planului de pace referitoare la Teritoriile Palestiniene, iar analistul militar Laurenţiu Sfinteş a descifrat toate aspectele pentru noi.
SUA – Israel – Teritoriile Palestiniene. Un plan de pace sau de câştigare a alegerilor?
La începutul lunii februarie, apar şi primele informaţii despre noul coronavirus care făcea ravagii în China, preşedintele Statelor Unite Donald Trump chiar declarând, pe 9 februarie, că a avut o discuţie cu omologul chinez care i-a promis că virusul va fi eradicat în cel mult două luni. Nimeni nu a prognozat atunci că pandemia ce se va declanşa ne va schimba dramatic vieţile.
Peste o săptămână, pe 14 februarie, SUA au avertizat China că ascunde date relevante despre numărul deceselor şi cauza izbucnirii noului coronavirus, dar China le respinge şi le cataloghează drept minciuni.
Pe 26 februarie, Preşedintele Klaus Iohannis a convocat o şedinţă CSAT unde au fost discutate măsurile luate în contextul coronavirului şi strategia pentru combaterea unei epidemii la nivel naţional. Tot pe 26 februarie, ca o coincidenţă, a fost identificată şi prima persoană de pe teritoriul României cu noul coronavirus, în judeţul Gorj.
Şedinţă CSAT pentru coronavirusul Covid-19. Cât de pregătită este România?
Cu toate acestea, pe 16 martie, preşedintele Iohannis a decretat starea de urgenţă. Mai jos, câteva articole semnate de generalul (r) Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General.
Starea de urgenţă pentru liniştea noastră
Starea de urgenţă pentru liniştea noastră (2)
Stare de urgenţă (3) Pandemia - un pericol global care impune acţiuni comune
În continuare, pandemia ne-a copleşit vieţile, fiind prima dată când ţara noastră s-a confruntat cu o stare de urgenţă medicală. Colonelul (r) Daniel Ilie, fost comandant al Componentei Operaţii Speciale din Armata României, a prezentat câteva sfaturi pentru companii cum să treacă mai uşor peste această criză.
Tot despre criza generată de coronavirus au scris şi analiştii militari Laurenţiu Sfinteş şi Liviu Ioniţă.
Coronavirus – lecţii predate, lecţii învăţate, lecţii ce urmează
Criza nu are carnet de partid...
Coronavirusul şi ce mai rămâne din raporturile internaţionale de putere
Criza Coronavirus. Un pericol: zvonurile cu componentă militară şi de securitate
Serviciile de informaţii şi COVID-19. Jurnal de pandemie
La jumătatea lunii februarie are loc Conferinţa de Securitate de la Munchen, cu scopul propunerii unor soluţii referitoare la situaţia de securitate (politică, economică şi militară) a lumii. Mai jos un articol al analistului militar Sergiu Medar.
“În absenţa Vestului” – Westlessness provocarea de securitate a Conferinţei de la Munchen
Pe 29 februarie a fost semnat un acord istoric între Statele Unite şi talibani pentru încetarea războiului din Afganistan. Mai jos o analiză pe subiect realizată de Liviu Ioniţă.
Acordul privind Afganistanul. Cu voia Domnului, Inshallah, Talibanii preiau iniţiativa
În 2020, o poveste cu iz de spionaj a generat o mulţime de speculaţii în centrul cărora aflându-se serviciile de intelligence, neutralitatea Elveţiei şi criptomonedele, explicată pe larg de analistul militar Liviu Ioniţă.
Punem aici punct, temporar. Mâine vă vom prezenta evenimentele cele mai importante desfăşurate în al doilea trimestru al anului 2020, care ne-au captat atenţia, iar unele chiar ne-au influenţat vieţile.
