Retrospectivă 2020, un an cum altul nu-i: Partea a III-a
Florin JipaContinuăm seria retrospectivei anului 2020 cu evenimentele cele mai importante.
Luna iulie a început cu aprobarea, de către preşedintele Donald Trump, a planului Pentagonului, care a vizat redislocarea a 9.500 de soldaţi americani aflaţi în Germania, acuzând această ţară că nu alocă suficienţi bani pentru apărarea colectivă a NATO, Franţa s-a retras din misiunea NATO din Mediterană, după un incident maritim cu Turcia, în care nave militare turce au împiedicat o fregată franceză să inspecteze o navă comercială suspectă că încalcă embargoul ONU care interzice transferul de echipamente militare către Libia, iar Vladimir Putin şi-a asigurat, în urma referendumului care a durat o săptămână, preşedinţia Rusiei până în 2036.
Trump aprobă planul Pentagonului de retragere a 9500 de soldaţi din Germania
Franţa se retrage din misiunea NATO din Mediterană, după un incident maritim cu Turcia
Ce şefi de state l-au felicitat pe Putin după referendum. Liderii mondiali s-au abţinut
Ies la iveală informaţii despre capacitatea administraţiilor de a pregăti populaţia pentru pandemie. Analistul militar, generalul (r) Sergiu Medar, a arătat faptul că majoritatea serviciilor de intelligence din lume au în planul anual sau pe termen lung de priorităţi informative culegerea de informaţii referitoare la ameninţarea izbucnirii unei crize pandemice, dar cu toate acestea majoritatea ţărilor au fost luate prin surprindere.
Comunitatea de intelligence din SUA informase Casa Albă asupra pandemiei
Germania a preluat conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi a promis un Plan de Recuperare Radicală Europeană. Despre el explică mai jos analiştii militari Sergiu Medar şi Sorin Negoiţă.
Preşedinţia germană a UE. Va confirma Berlinul aşteptările?
Ce reprezintă Germania pentru Europa? Ce reprezintă Europa pentru Germania?
Berlinul depune eforturi susţinute pentru reducerea tensiunilor din Mediterana de Est
Continuă operaţiunile de dezinformare ale Rusiei şi Chinei asupra ţărilor NATO. Mai jos, analize despre provocările pe linia securităţii cibernetice şi ambiţiile Kremlinului şi Beijingului, realizate de Cristian Eremia şi Liviu Ioniţă.
Este Polonia ţinta unei operaţiuni complexe de dezinformare?
Războaiele crypto într-o nouă etapă: „lovitura nucleară”
Este TikTok o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA?
Ţările din Balcanii de Vest au rămas în atenţia analiştilor Monitorului Apărării şi Securităţii:
Serbia rămâne în „era” Aleksandar Vučić. Partidul acestuia câştigă alegerile „en fanfare”
Reluarea procesului de negocieri Serbia-Kosovo: încă un prag
Vučić după Vučić şi „perpetuum mobile” în negocierile dintre Belgrad şi Priština
China - Balcanii de Vest. ”Fratele Xi” continuă expansiunea economică
Bosnia şi Herţegovina – calea europeană sau fragmentarea etnică?
România a decis, la finalul lunii iulie, înfiinţarea unui comandament NATO de nivel Corp de Armată.
Ceremonie la înfiinţarea Corpului Multinational Sud-Est
Statele Unite se decid să folosească operaţii cibernetice ofensive asupra adversarilor. O analiză realizată de Liviu Ioniţă.
CIA sub Trump - libertate extinsă pentru desfăşurarea de operaţiuni cibernetice ofensive
În 2020 a fost relansată cursa pentru cucerirea spaţiului, între Statele Unite, China şi Rusia. O analiză pe subiect realizată de Cristian Eremia.
Cursa pentru înarmare şi supremaţia militară în spaţiul cosmic relansată
Pe plan regional, Turcia şi-a continuat implementarea unui traseu autonom în relaţiile politice şi militare, regionale şi internaţionale, chiar în interiorul alianţelor din care face parte, NATO în primul rând. Analistul militar Laurenţiu Sfinteş explică unicitatea acestui traseu care stă în dualitatea discursului promovat.
Turcia – Inamicii aproape şi prietenii departe
China preia modelul rusesc de folosire a mercenarilor în operaţii militare, pentru protejarea intereselor şi investiţiilor companiilor chinezeşti peste hotare, situaţie explicată de Sergiu Medar.
O nouă apariţie: mercenarii Chinei
Bineînţeles, nu se poate vorbi de securitate fără a analiza situaţia din Orientul Mijlociu. Sergiu Medar atrage atenţia că politica americană a devenit mult mai pragmatică şi analizează beneficiile funcţie de costuri. Totodată, nu uită de interesele tot mai mari ale Chinei în această regiune. Acordurile Israelului cu state arabe, au atras, de asemenea, atenţia analiştilor MAS.
Democraţia – o afacere mult prea costisitoare pentru SUA în Orientul Mijlociu
China, pas cu pas, către dominaţia Orientului Mijlociu
Acordul Israel – Emiratele Arabe Unite. „Preţul corect” plătit de fiecare parte
Anul 2020 a arătat competiţia tot mai mare între Statele Unite şi China, dar şi importanţa determinantă a dronelor în cazul unui conflict.
SUA şi China în războiul dronelor
Relaţia SUA – CHINA: „Belt and Road Initiative” – un subiect controversat
Turcia a inflamat apele în Mediterana de Est când a început să caute hidrocarburi în zone disputate cu Grecia şi Cipru.
Ca şi cum nu erau destule pentru un an, ultimul dictator al Europei fraudează alegerile în Belarus pentru a obţine un nou mandat, provocând masive demonstraţii.
„Ultimul dictator al Europei” luptă fără scrupule pentru supravieţuire
Frontul din Belarus şi Mareşalul Dezinformare
Un alt eveniment care ne-a captat atenţia a fost şi campania electorală din Statele Unite:
Trump sau Biden? Pe cine preferă europenii?
Candidatul Joseph Biden – opţiuni de politică externă
Intervenţia Moscovei în sistemul electoral al SUA. O repetiţie a campaniei din 2016?
Cum era de aşteptat, explozia din Tripoli care a generat o criză fără precedent în Liban a fost subiect pentru analizele MAS.
Liban – explozia de după explozie