Retragerea Emiratelor Arabe Unite din Yemen – destrămarea Coaliţiei arabe?
Claudiu NebunuAu trecut mai bine de patru ani de când Coaliţia condusă de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU) a lansat o campanie aeriană intensă în Yemen împotriva rebelilor Houthi susţinuţi de Iran. Dincolo de efectele devastatoare asupra infrastructurii şi populaţiei (în special asupra copiilor), două noi aspecte ar putea schimba coordonatele acestui război. Unul este capacitatea crescută a Houthi de a lovi „în spatele” forţelor Coaliţiei (joi / 01 august, rebelii au revendicat două atacuri majore împotriva forţelor susţinute de Coaliţie). Cel de-al doilea şi cel mai semnificativ aspect, nu foarte mediatizat, este decizia EAU de a-şi reduce prezenţa militară în Yemen. Ce anume a determinat această măsură? Care sunt implicaţiile? ...doar două întrebări ale căror răspunsuri ar aduce puţină lumină asupra schimbării abordării prezenţei EAU în Yemen.

„Trădarea” Abu Dhabi-ului...
La începutul lunii trecute (09 iulie), EAU au anunţat o „redislocare strategică” din oraşul-port Hodeidah şi o retragere tactică limitată din alte părţi ale Yemenului, pentru a trece de la o „strategie militară la prima strategie pentru pace”. Oficialii Emiratelor au justificat această redislocare afirmând că forţele EAU trebuie să se concentreze pe confruntarea Iranului şi pe evidenţierea succesului Abu Dhabi în marginalizarea Houthi ca forţă politică majoră în sudul Yemenului.
Retragerea din Yemen a fost confirmată în ultimele săptămâni de diverşi martori şi oficiali străini. Nu au fost oferite detalii privind mişcările trupelor, însă martorii afirmă că se desfăşoară o retragere pe scară largă a trupelor şi tehnicii din provincia Marib şi zona Hodeidah, precum şi din Aden.
Responsabilităţile forţelor emirateze vor fi predate forţelor yemenite locale instruite de EAU, iar trupele care rămân în Yemen se vor concentra mai degrabă pe eforturile de combatere a terorismului împotriva Al-Qaida / AQAP şi „statului islamic”, decât pe lupta împotriva Houthi. Abu Dhabi a precizat că EAU vor rămâne, însă, parte în coaliţia condusă de Arabia Saudită care a intervenit în 2015 pentru a încerca să restabilească guvernul yemenit îndepărtat de la putere de rebelii Houthi.
Retragerea EAU slăbeşte capacităţile militare ale Arabiei Saudite în Yemen, sporind presiunile pentru Riad de a căuta să identifice o soluţie politică mai degrabă decât una militară pentru războiul din Yemen. Încă nu se ştie dacă trupele locale şi partenerii din Coaliţie vor putea umple golul lăsat de retragerea militarilor emiratezi.
Motivele retragerii?: acordul de încetare a focului din Hodeidah şi tensiunile din Golf
Hodeidah a devenit, anul trecut, un obiectiv major al războiului, în momentul când Coaliţia condusă de Arabia Saudită a încercat să preia controlul asupra oraşului-port, principala linie de aprovizionare a Houthi. În decembrie, ONU a intermediat un acord de încetare a focului în oraş, prin care atât guvernul yemenit, cât şi rebelii Houthi, trebuiau să se retragă, lăsând o forţă locală neutră să preia responsabilităţile de asigurare a securităţii Hodeidah.
Pe de altă parte, mai mulţi diplomaţi emiratezi, citaţi de Reuters, au afirmat că Abu Dhabi preferă să aibă forţele şi echipamentele la îndemână şi acasă, în cazul în care tensiunile dintre SUA şi Iran vor escalada în continuare, după atacurile asupra tancurilor petroliere din Golf şi doborârea dronei militare americane.
Autorităţile emirateze au respins sugestiile conform cărora retragerea reflectă o diferenţă tot mai mare între abordările EAU şi Arabiei Saudite în impasul din Yemen, sau în ceea ce priveşte ameninţarea reprezentată de interesele Teheranului în zona Golfului.
Alte motive... mai puţin invocate!
Deşi aceşti factori interni saul locali au contribuit la schimbarea politicii EAU în Yemen, decizia Abu Dhabi de a reduce participarea militară în Yemen a fost, de asemenea, declanşată de presiunea internaţională şi de dorinţa de a suspenda o campanie militară prelungită.
În pofida relaţiei strânse a preşedintelui american, Donald Trump, cu prinţul moştenitor al EAU, Mohammed bin Zayed, Departamentul Apărării american a făcut recent presiuni asupra EAU pentru a permite o anchetă privind abuzurile asupra deţinuţilor din Yemen.
Reacţiile cauzate de presupusele transporturi de arme ale EAU către Al-Qaida din Yemen (AQAP) şi criticile privind rolul EAU în agravarea crizei umanitare au afectat reputaţia internaţională a Emiratelor. Deci, un alt motiv al retragerii este salvarea imaginii externe a EAU.
Pe măsură ce războiul civil yemenit s-a prelungit, autorităţile de la Abu Dhabi s-au confruntat, de asemenea, cu presiuni interne pentru a demonstra că implicarea în Yemen va rămâne limitată. Rezervele faţă de prelungirea intervenţiei militare au apărut în cercurile oficiale încă din primele etape ale conflictului. Încă din iulie 2016, ministrul de externe al EAU, Anwar Gargash, anunţa că războiul din Yemen „s-a terminat pentru trupele noastre”, iar Mohammed bin Zayed a fost de acord cu declaraţia lui Gargash pe Twitter. Deşi aceste comentarii nu au schimbat imediat comportamentul EAU în Yemen, ele sugerează că Abu Dhabi era dispus să se retragă unilateral într-un moment potrivit.
Pe de altă parte, scăderea sprijinului popular pentru prezenţa militară a EAU în sudul Yemenului explică, de asemenea, diminuarea abordării militare în favoarea unei utilizării pe scară mai largă a influenţei indirecte. La jumătatea lunii iunie, în regiunea Shabwah, bogată în petrol, au izbucnit proteste anti-emirateze, manifestanţii solicitând încetarea „ocupaţiei” EAU în sudul Yemenului. EAU sunt, de asemenea, privite nefavorabil de populaţia din Aden. Mulţi rezidenţi din Aden îşi amintesc negativ de administrarea portului de către compania emirateză DP World în perioada 2008-2012 şi consideră că politicile de exploatare ale EAU au sărăcit populaţia locală.
Prin sprijinirea forţelor militare locale, EAU sunt capabile, totuşi, să-şi menţină influenţa în sudul Yemenului şi să prevină tulburările populare pe scară largă.
Nu în ultimul rând, deşi o mare parte din criticile legate de vânzările de arme americane către statele arabe se referă la Arabia Saudită, tranzacţiile cu EAU încep, de asemenea, să fie examinate cu mai multă atenţie. Senatorul democrat Bob Menendez, membru al Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului, a ameninţat recent că va propune îngheţarea vânzărilor de arme americane către EAU, ca urmare a rapoartelor privind transferul de rachete fabricate de SUA către forţele comandantului libian Khalifa Haftar, cu încălcarea legislaţiei SUA şi internaţionale.
Fără îndoială, EAU sunt îngrijorate cu privire la eventuale reacţii negative din partea SUA ca urmare a rolului ţării în Yemen, precum şi în Libia. Chiar dacă Washingtonul nu anulează vânzările de arme către Abu Dhabi, o astfel de atenţie şi monitorizarea negativă afectează imaginea EAU în SUA.
Retragere... dar nu renunţare...
EAU sunt hotărâte să rămână un jucător major în Yemen, confruntându-se cu inamicii asumaţi la începutul războiului şi consolidându-şi influenţa prin proxi. Chiar dacă majoritatea trupelor Emiratelor au fost retrase, rămân 90.000 de luptători yemeniţi antrenaţi, aliaţi ai EAU. Aceştia (membrii unor triburi, foste forţe de securitate şi separatişti din sud) vor primi în continuare armament şi bani din EAU.
Pentru a-şi păstra poziţia strategică favorabilă în Yemen, EAU se vor angaja selectiv în operaţiuni de combatere a terorismului, îşi vor sprijini elementele proxi în eforturile de consolidare a controlului în sudul Yemenului şi îşi vor extinde implicarea diplomatică.
Prin implicarea în eforturile anti-teroriste, EAU caută atât să evite dezvoltarea AQAP în detrimentul forţelor yemenite sprijinite de Abu Dhabi, cât şi să îşi consolideze parteneriatul cu SUA.
Centura de Securitate, o forţă paramilitară din sudul Yemenului sprijinită de EAU, asigură o prezenţă militară puternică în tot sudul ţării. De asemenea, există unele rapoarte media conform cărora EAU sprijină CTS pentru înfiinţarea unei forţe armate paralele (52.000 de luptători, recrutaţi din Yemenul de Sud şi un număr semnificativ de consilieri militari din Emirate) cu armata yemenită controlată de preşedintele Hadi, care să împiedice efectiv forţele pro-Hadi sau pe cele ale Houthi să expulzeze elementele proxi ale EAU.
Controlul organizaţiei secesioniste Consiliul de Tranziţie din Sud (CTS, aflată sub influenţa EAU) asupra Adenului a permis autorităţilor emirateze să afirme că retragerea militară are loc ca urmare a consolidării câştigurilor, mai degrabă decât a admiterii înfrângerii.
Chiar dacă au recurs la retragerea militară, Abu Dhabi îşi păstrează implicarea în sudul Yemenului şi ar putea exercita o influenţă considerabilă asupra viitorului traiect politic al Yemenului.
Implicaţii ale deciziei EAU
Atunci când Arabia Saudită şi câţiva parteneri arabi şi africani au lansat Operaţiunea „Decisive Storm”, în martie 2015, pentru a zdrobi rebeliunea Houthi din Yemen, EAU au fost cel mai important aliat al Riad-ului în Coaliţie. Arabia Saudită s-a bazat pe EAU pentru campaniile aeriene, colectarea informaţiilor, operaţiunile la sol şi instruirea luptătorilor anti-Houthi din Yemen.
Acum, retragerea EAU ridică întrebări privind viitorul cooperării saudito-emirateze în Yemen şi capacitatea Coaliţiei de a menţine o aparenţă de coeziune. Unele voci susţin că retragerea EAU este mai mult o iluzie, care vizează protejarea imaginii Abu Dhabi în Occident.
În pofida faptului că Riad-ul şi Abu Dhabi sunt aliaţi apropiaţi, diferenţele de abordare în Yemen nu au fost niciodată un secret. Ani de zile, EAU au sponsorizat separatiştii sudici care resping legitimitatea preşedintelui Abd Rabbuh Hadi, recunoscut de ONU şi sprijinit de Riad, şi acţiunile acestuia pentru păstrarea unităţii Yemenului. Aceste aspecte nu au condus, la momentul respectiv, la fisuri serioase ale Coaliţiei sau, cel puţin, acestea nu au fost făcute publice.
Cu toate acestea, nu este dificil de imaginat frustrarea crescândă a autorităţilor saudite în legătură cu evoluţia abordării EAU a războiului din Yemen. Regatul saudit va rămâne singura ţintă a ultrajului internaţional atât timp cât cea mai gravă criză umanitară din lume continuă, pe fondul confruntării rebelilor Houthi.
Iranul şi rebelii Houthi vor exploata probabil retragerea EAU în scopuri de propagandă. După câteva luni în care Houthi au demonstrat o creştere a capabilităţilor în ceea ce priveşte atacurile cu drone şi rachete împotriva unor ţinte saudite strategice, Iranul şi rebelii vor căuta să înfăţişeze retragerea EAU ca semn al slăbiciunii şi al divizării Coaliţiei.
Concluzii
În cele din urmă, retragerea EAU demonstrează diviziunile din interiorul Coaliţiei arabe. Pentru Abu Dhabi, crearea unei administraţii prietenoase în Aden a fost mai importantă decât problema nordului controlat de rebelii Houthi. Consolidarea rolului în sudul Yemenului şi în Marea Roşie este o prioritate pentru EAU. Din această parte a Yemenului, Abu Dhabi poate să-şi proiecteze influenţa în restul Yemenului, Cornul Africii şi strâmtoarea Bab al-Mandab.
EAU au fost un actor major în războiul din Yemen şi decizia de a-şi reduce prezenţa militară ar putea fi un catalizator pentru o scădere semnificativă a intensităţii conflictului. Pentru a-şi repara imaginea şi pentru a-şi urmări agenda geopolitică, Abu Dhabi îşi va extinde probabil implicarea în rezolvarea diplomatică a războiului civil din Yemen.
Pentru Arabia Saudită, perspectivele consolidării puterii Houthi în nordul Yemenului au implicaţii directe asupra securităţii regatului. Odată cu retragerea majorităţii forţelor din Yemen, Abu Dhabi a lăsat Riadul cu o dilemă majoră. Securitatea naţională a Arabiei Saudite este într-adevăr ameninţată de Houthi, iar acest pericol doar va creşte pe măsură ce insurgenţii aliaţi Iranului vor face progrese suplimentare în capabilităţile de drone şi rachete.
Fără contribuţia militară directă a EAU împotriva Houthi, Riad-ul trebuie să facă faţă singur bilanţului său de nenumărate greşeli în Yemen. Iar Arabia Saudită a ajuns să fie izolată într-un conflict care acum îi aparţine în întregime. Ţării, dar, mai ales, prinţului moştenitor, Mohammed bin Salman...
