„Reprezentanţă militară” rusă la Belgrad?

La 16 octombrie, pe portalul de informaţii guvernamentale şi în mass-media rusă a apărut informaţia că premierul Mihail Vladimirovici Mişustin a aprobat (la 15 octombrie) un proiect de acord elaborat de ministerul rus al apărării şi avizat de o serie de alte instituţii abilitate (între acestea se numără ministerul rus de externe), pentru înfiinţarea unei reprezentanţe a Ministerului Apărării al F.Ruse pe lângă Ministerul Apărării al R.Serbia.

Scopul înfiinţării acestei reprezentanţe în Serbia este de a coopera cu partea sârbă pentru soluţionarea problemelor legate de colaborarea militară şi tehnico-militară, de a asigura conducerea activităţii experţilor militari ruşi aflaţi în Serbia pentru edificarea forţelor armate sârbe, instruirea pentru utilizarea, reparaţiile şi întrebuinţarea sistemelor de armament şi tehnică militară livrate Serbiei de către F.Rusă.

Proiectul de acord prevede, între altele, posibilitatea aprobării de către partea sârbă a permisiunii pentru şeful reprezentanţei de a vizita, la nevoie şi cu coordonarea adecvată cu partea sârbă, unităţile militare sârbe care au în înzestrare sisteme de armament şi tehnică militară rusă. De asemenea, şeful reprezentanţei poate informa personal conducerea ministerului sârb al apărării privind activitatea personalului încadrat în reprezentanţă, în contextul îndeplinirii sarcinilor de colaborare militară şi tehnico-militară între Forţele Armate ale F.Ruse şi Armata Serbiei, de asemenea, coordonându-se în acest sens cu partea sârbă.

La 20 şi 21 octombrie, informaţia a fost reluată de mai toate mijloacele de informare în masă electronice şi scrise din Serbia şi din fostul spaţiu iugoslav, dar fără multe detalii privind proiectul propriu-zis.

Cotidianul belgrădean „Danas” (critic la adresa puterii din Belgrad) menţionează, totuşi, că acordul ar prevedea statut şi imunitate diplomatică pentru reprezentanţă şi personalul acesteia, în concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Viena (de la 18 aprilie 1961).

Surse din ministerul sârb al apărării au confirmat pentru mai multe mijloace de informare în masă sârbe veridicitatea informaţiei privind posibilitatea deschiderii la Belgrad a unei reprezentanţe a ministerului rus al apărării. Textul acordului nu este definitivat, procedura fiind iniţiată. Colaborarea tehnico-militară între Serbia şi F.Rusă se desfăşoară în baza unui acord interguvernamental, semnat cu avizul celor doi comandanţi supremi, preşedinţii Aleksandar Vučić şi Vladimir Putin.

Comentarii din partea sârbă

Plecând de la premisa existenţei unui parteneriat strategic între Serbia şi F.Rusă, analistul sârb Dragomir Anđelković consideră că înfiinţarea reprezentanţei ruse este normală, având în vedere că la Belgrad există deja o reprezentanţă a NATO (Oficiul Militar de Legătură al NATO la Belgrad/MLO Be). Potrivit acestuia, înfiinţarea reprezentanţei ruse ar decurge logic din opţiunea Serbiei de „neutralitate militară”. Acesta mai subliniază că iniţiativa părţii ruse nu este unilaterală, ci este susţinută de către partea sârbă. Mai mult, sunt şanse ca Serbia să fie şi mai apreciată de către Vest, deşi nu ar fi excluse şi noi presiuni occidentale.

Potrivit lui Mitar Kovač, general în rezervă, fost şef al Direcţiei de Planificare strategică din ministerul sârb al apărării, în prezent director al Forumului Eurasiatic de Securitate de la Belgrad (EBF) şi lector itinerant la Academia Militară de la Belgrad, reprezentanţa ministerului rus al apărării nu poate fi ceva similar MLO Be, deoarece reprezentanţa rusă se concentrează pe colaborarea tehnico-militară şi nu are caracter politic. Potrivit acestuia, „paritatea” faţă de existenţa MLO Be ar fi deschiderea la Belgrad a unei reprezentanţe a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă a Comunităţii Statelor Independente. Totodată, personalului acestei reprezentanţe ar trebui să i se acorde acelaşi statut diplomatic şi aceleaşi privilegii, precum personalului MLO Be.

În context, generalul M.Kovač mai precizează:

- colaborarea tehnico-militară sârbo-rusă a cunoscut o intensificare în ultimii ani, prin donaţia de avioane, tancuri şi vehicule blindate ruse şi achiziţia de sisteme de apărare antiaeriană şi elicoptere;

- pentru utilizarea adecvată a acestor sisteme în armata sârbă este nevoie de o colaborare tehnico-militară mai strânsă, iar aceasta se poate asigura prin deschiderea reprezentanţei militare menţionate. Cu siguranţă, calitatea colaborării va creşte după acest demers.

Încă un pas în cooperarea ruso-sârbă

Ca şi în cazul altor activităţi politice sau militare cu partea rusă, autorităţile de la Belgrad (în speţă, ministerul apărării) au confirmat informaţia privind înfiinţarea reprezentanţei militare ruse abia după ce informaţii despre acestea au apărut deja în mass-media rusă sau din Occident. Mai precis, reacţia ministerului a fost provocată de solicitările imperioase ale mass-mediei sârbe.

Premierul rus a semnat proiectul de acord elaborat de ministerul rus al apărării la jumătatea lunii octombrie, iar aceasta a devenit o ştire „de senzaţie” în spaţiul balcanic abia peste 3-4 zile. Mai mult, la 20 octombrie, voci de la Priština au catalogat acordul ca pe un eveniment care provoacă îngrijorare şi reprezintă o provocare pentru orientarea euroatlantică a regiunii (Enver Hoxhaj, vicepreşedinte al Partidului Democrat din Kosovo).

Este probabil ca termenul care va fi folosit pentru noua structură diplomatico-militară rusă de la Belgrad să fie „reprezentanţă” („predstavitelstvo”), iar în realitate acesta să corespundă atât ca formă, cât şi ca încadrare cu birourile pentru cooperare în domeniul apărării din ambasadele americane. Merită subliniat şi că toate costurile de funcţionare a reprezentanţei cad în sarcina părţii ruse. La Belgrad funcţionează o reprezentanţă comercială a F.Ruse (Торговоe представительствo Российской Федерации в Республике Сербии).

Este de aşteptat ca în această reprezentanţă să fie reprezentanţi ai Ministerului Apărării al F.Ruse, ai Serviciului Federal pentru Colaborare Tehnico-Militară, ai companiei Rosoboronexport, ca şi ai unor companii din Complexul Militar-Industrial al F.Ruse (implicate în construcţia de sisteme de artilerie şi rachete „Panţir”, elicoptere Mi-17 şi Mi-35, în modernizarea de avioane MiG-29, tancuri T-72 şi vehicule blindate de cercetare BRDM-2 etc.).

În baza prevederilor sumare ale proiectului de acord apărute în presă şi având în vedere mai ales ultimele achiziţii de sisteme de armament şi tehnică militară rusă, rezultă că personalul reprezentanţei ruse ar putea avea acces mai ales în unităţi de aviaţie şi apărare antiaeriană: Divizionul 3 de apărare antiaeriană de la Jakovo/Belgrad (înzestrat cu sisteme „Panţir-S1E”), Brigada 204 Aviaţie de la Batajnica/Belgrad (înzestrată cu avioane MiG-29 şi elicoptere de transport Mi-17), Uzina de Aviaţie „Moma Stanojlović” de la Batajnica (vizată pentru a deveni un centru regional pentru reparaţii de diverse niveluri pentru elicoptere ruseşti Mi-8/Mi-17) şi Brigada 98 Aviaţie Lađevci/Kraljevo (înzestrată cu elicoptere Mi-35M). Nu este exclusă o colaborare pentru modernizarea unor sisteme de rachete de apărare antiaeriană mai vechi, de tipul „Kub” sau „Neva”, ceea ce ar implica accesul experţilor ruşi şi în alte divizioane ale Brigăzii 250 de rachete de Apărare Antiaeriană.

În acest context, accesul în unităţi ale Forţelor Terestre (F.Ter.) ale Armatei Serbiei s-ar justifica doar în cazul Batalionului Blindat de Cercetare (înfiinţat în 2019 şi subordonat direct Comandamentului F.Ter. de la Niš, înzestrat (momentan) cu cele 10 vehicule BRDM-2MS (primite în vara anului 2019, din donaţia de 30 de astfel de vehicule promisă în decembrie 2016).

În cadrul Ambasadei F.Ruse la Belgrad funcţionează un birou al ataşatului apărării („Aparatul ataşatului responsabil pentru probleme de apărare”), încadrat cu personal relativ numeros, din care patru persoane cu statut şi imunitate diplomatică. Pe acest fond, merită subliniat că este pentru prima oară când acest birou este încadrat cu un general şi trei ofiţeri cu grad de colonel. Odată cu înfiinţarea noii reprezentanţii, va continua să funcţioneze şi vechiul birou al ataşatului apărării, deoarece sarcinile celor două diferă semnificativ.

Este de mirare, totodată, că în mass-media nu se menţionează nimic, în acest context, de Centrul Umanitar Sârbo-Rus de la Niš, care a fost frecvent criticat de către Occident că ar fi un centru de „intelligence” sau chiar o „bază militară înaintată” a Rusiei în Serbia. Va fi interesant de văzut, totodată, care va fi soluţia pentru statutul şi eventualele privilegii diplomatice ale viitoarei reprezentanţe din domeniul tehnico-militar, deoarece de opt ani Belgradul şi Moscova nu pot ajunge la un acord privind statutul şi privilegiile pentru centrul umanitar menţionat de la Niš (din cauza presiunilor occidentale la adresa Belgradului).

Pe de altă parte, centrul umanitar funcţionează, partenerul acestuia în Serbia fiind ministerul de interne. Mai mult, în această primăvară (în luna aprilie), unii din experţii ruşi trimişi în Serbia (medici şi experţi CBRN) pentru sprijinirea combaterii epidemiei de COVID-19 au fost cazaţi şi au colaborat cu personalul centrului umanitar de la Niš.

În ultima decadă a lunii iunie a.c., o delegaţie a ambasadei ruse de la Belgrad a vizitat oraşul Niš şi centrul umanitar. Din delegaţia diplomatică rusă au făcut parte şi şeful biroului ataşatului apărării şi adjunctul său.

Este puţin probabil ca deschiderea reprezentanţei ruse să fie urmarea acordurilor de la Casa Albă (04.09.2020), de normalizare a relaţiilor economice dintre Belgrad şi Priština, dar este posibil ca aceste acorduri să fi impulsionat Moscova să accelereze procesul. În condiţiile în care Moscova nu poate para investiţiile sau creditele importante pe care intenţionează Washingtonul să le plaseze în sprijinul normalizării relaţiilor economice dintre Serbia şi Kosovo, F.Rusă continuă să acţioneze în două domenii unde eforturile i s-au dovedit fructuoase: energia şi colaborarea militară şi tehnico-militară. Reprezentanţa militară este parte a acestei politici, în speranţa că Serbia va continua procesul de modernizare a avioanelor MiG-29 (probabil, 14 aparate, cu cele patru care trebuie să vină din Belarus) şi că va reuşi să livreze Serbiei cele 20 de vehicule restante BRDM-2MS şi 30 de tancuri T-72, din donaţia din decembrie 2016.

Nu putem exclude nici posibilitatea ca mediatizarea înfiinţării reprezentanţei ruse să fie în slujba susţinerii nivelului înalt al colaborării dintre Belgrad şi Moscova, în condiţiile în care este clar că nu are cum să aibă loc în luna octombrie a.c. vizita anunţată a preşedintelui rus V.Putin în Serbia. Poate în acelaşi scop se potenţează ştirea că la Belgrad va veni în vizită ministrul de externe Serghei Lavrov, la sfârşitul lunii octombrie.