16 iulie 2020

Reluarea procesului de negocieri Serbia-Kosovo: încă un prag

Stelian Teodorescu

După aproape doi ani de stagnare, Serbia şi Kosovo revin, în data de 16 iulie, la masa negocierilor. Aceasta a fost concluzia reuniunii video organizate, în data de 12 iulie, între preşedintele Serbiei, prim-ministrul Kosovo şi mediatorii UE, în cadrul căreia a fost stabilită agenda unei noi runde de dialog şi negocieri.

Sursă foto: Profi Media

Prim-ministrul kosovar, Avdullah Hoti, şi preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, au avut discuţii separate cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, marţi (07 iulie), respectiv joi (09 iulie). Pe timpul discuţiei dintre premierul kosovar şi preşedintele francez, s-a ajuns la concluzia că Franţa rămâne angajată în sprijinul Kosovo în procesul de dialog cu Serbia, ceea ce ar trebui să conducă la recunoaşterea reciprocă şi la normalizarea relaţiilor, însă nu au existat precizări privind liberalizarea vizelor pentru kosovari.

Ulterior, la 10 iulie, Serbia şi Kosovo au purtat primele discuţii. Întâlnirea video a fost ”găzduită” de preşedintele francez, E.Macron, şi cancelarul german, A.Merkel. Pe timpul  întâlnirii s-a încercat să se abordeze o intensă dispută teritorială şi etnică, fiind foarte bine cunoscut că Belgradul refuză să recunoască independenţa Kosovo, iar Priştina se confruntă cu serioase tensiuni cu etnicii sârbi care sunt majoritari în nordul fostei provincii sârbe. Mai apoi (12 iulie), liderii celor două entităţi au avut o altă întâlnire on-line, mediată de UE (prin şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell), ambele părţi fiind de acord cu organizarea unei întâlniri „face-to-face” la data de 16 iulie. La întâlnirea din 12 iulie, premierul kosovar a reafirmat poziţia Priştinei conform căreia discuţiile cu Belgradul pentru normalizarea relaţiilor trebuie să se încheie cu recunoaşterea reciprocă între cele două entităţi.

Într-o declaraţie comună, preşedintele francez, E.Macron, şi cancelarul german, A.Merkel, au declarat că A.Vučić şi A.Hoti „au convenit să reia dialogul” şi să „aprofundeze cooperarea” în diverse domenii pentru a ajuta la reconstruirea încrederii. De asemenea, cei doi oficiali au precizat că „normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este extrem de importantă pentru securitatea şi stabilitatea în regiune şi, dincolo de aceasta, este foarte importantă pentru perspectivele de aderare la UE a ambelor entităţi.”

A.Hoti şi A.Vučić au fost încurajaţi să „obţină progrese substanţiale în negocierile ce urmează a avea loc în lunile următoare”, fiind subliniat şi faptul că „există perspective foarte dificile pentru rezultatul acestui dialog, dar toată lumea are angajamentul de a continua pas cu pas”. În acelaşi context, preşedintele, E.Macron, şi cancelarul, A.Merkel, au mai afirmat că „normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este extrem de importantă pentru securitatea şi stabilitatea în regiune şi, de asemenea, de o importanţă deosebită pentru perspectiva aderării la UE pentru ambele entităţi”.

Înaltul Reprezentant al UE, J.Borrell, şi-a exprimat satisfacţia pentru reluarea dialogului Belgrad-Priştina, afirmând că „discuţiile vor necesita curaj politic, angajament şi implicare în spiritul compromisului şi al pragmatismului. Niciodată nu a fost uşor să găsim soluţii la probleme care au durat atât de mult şi au fost atât de dureroase, dar acesta este motivul pentru care suntem astăzi aici pentru a încerca din nou. Ştim că nu este un proces uşor. Nu a fost niciodată, dar este urgent să lucrăm pentru pace şi prosperitate, în numele viitorului nostru comun”, a adăugat înaltul oficial al UE, care a repetat că obiectivul principal al procesului este acordul de normalizare final şi obligatoriu legal.

La rândul lor, preşedintele sârb, A.Vučić, şi premierul kosovar, A.Hoti, au convenit să aprofundeze dialogul ca parte a eforturilor continue în numeroase domenii prevăzute în Procesul de la Berlin, ca măsuri importante de consolidare a încrederii între cele două entităţi, acest lucru fiind evidenţiat în declaraţia finală.

„Intrăm în această fază finală a dialogului pentru a atinge recunoaşterea reciprocă şi normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, iar aceasta a fost poziţia pe care am prezentat-o”, a spus A.Hoti. „Mă aştept (...) la următoarea şedinţă din data de 16 iulie, de la Bruxelles, să înceapă procesul cu spirit bun”, a adăugat premierul kosovar.  A.Hoti a spus că „recunoaşterea reciprocă între cele două ţări este singura cale de normalizare a relaţiilor.”

Trimisul special al UE, Miroslav Lajčák, a afirmat: „Am convenit asupra elementelor principale ale procesului de negocieri. De asemenea, am fost de acord cu ordinea de zi a următoarei reuniuni care va avea loc, în data de 16 iulie, la Bruxelles. Vreau să mulţumesc partenerilor noştri pentru angajamentul lor constructiv de azi”.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe din Italia, printr-un comunicat de presă, a salutat, în data de 12 iulie, videoconferinţa dintre Kosovo şi Serbia, care a marcat reluarea dialogului facilitat de UE, la Bruxelles. Potrivit declaraţiei făcute şi reafirmând sprijinul fără echivoc al Italiei pentru aspiraţiile europene legitime ale Kosovo şi Serbiei, această ţară membră a UE încurajează ambele părţi să lucreze constructiv, în conformitate cu perspectiva europeană.

A devenit foarte clar că, în timp ce tensiunile dintre Priştina şi Belgrad rămân ridicate, atât Kosovo, cât şi Serbia se află sub presiunea Occidentului pentru reluarea negocierilor, mai ales în contextul în care preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, a fost acuzat, la Haga, de crime de război. Convocarea în faţa Tribunalului de la Haga a condus la amânarea unei întâlniri organizate de SUA, la Casa Albă, între Serbia şi Kosovo, care urma să aibă loc la sfârşitul lunii iunie.

Poziţiile adoptate de Germania, Franţa şi oficialii UE au fost generate de faptul că în cadrul discuţiilor din data de 10 iulie, A.Vučić şi A.Hoti s-au menţinut fermi de poziţiile lor, preşedintele Serbiei subliniind că procesul susţinut de UE va fi „lipsit de sens” dacă se va concentra doar pe faptul că Belgradul ar trebui să recunoască independenţa Kosovo. La rândul său, A.Hoti a evidenţiat că „recunoaşterea reciprocă între cele două ţări este singura cale de normalizare a relaţiilor”, oficialul kosovar reafirmând poziţia Kosovo potrivit căreia discuţiile trebuie să se încheie cu recunoaşterea reciprocă între cele două entităţi. Dar, până la urmă, reluarea negocierilor este singura modalitate prin care Priştina şi Belgradul pot să continue procesul început în martie 2011, care a contribuit la realizarea a aproximativ 30 de acorduri, majoritatea  dintre acestea nefiind, totuşi, respectate.

Chiar înaintea reuniunii din data de 12 iulie, J.Borrell a spus că încheierea unui acord privind normalizarea relaţiilor „este crucială pentru un viitor mai bun pentru cetăţenii din Kosovo şi Serbia, pentru perspectiva lor europeană şi pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, discuţiile urmând a necesita curaj politic din partea ambelor părţi, iar acest lucru va necesita angajament şi implicare, în spiritul compromisului şi al pragmatismului”. Mai mult,  a fost subliniat şi faptul că „nu este un proces uşor, nu a fost niciodată, dar este o urgenţă de a lucra spre pace şi prosperitate, de dragul unui viitor comun.”

Rezolvarea conflictului persistent este o condiţie necesară pentru ambele părţi pentru a progresa în visele lor de aderare la UE. Aderarea Serbiei la UE în 2025 pare una nerealistă, având în vedere ritmul său lent de implementare a standardelor impuse de UE. Deşi nu este în totalitate imposibil, reprezentanţii societăţii civile au avertizat că nici Belgradul, nici Bruxellesul nu încearcă foarte mult în acest sens. După cinci ani de discuţii de aderare, Serbia a deschis 16 capitole de negociere din totalul de 35 şi a închis provizoriu două. Există speculaţii în cercurile de la Belgrad apropiate integrării europene conform cărora Serbia ar putea deschide un singur capitol de negociere la următoarea conferinţă interguvernamentală, chiar dacă are şapte capitole pregătite din punct de vedere tehnic. Raportul anual de progres al Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest, publicat de obicei în aprilie, va fi publicat la sfârşitul acestui an şi va fi un alt indicator al progresului viitor al Serbiei.

La puţin peste un an de când UE a adoptat o strategie pentru Balcanii de Vest, care a menţionat vag anul 2025 ca fiind un an potenţial al aderării Serbiei, evaluarea este că toate obiecţiile enumerate în strategie - stat capturat, dispute bilaterale şi economie de piaţă disfuncţională - sunt încă prezente în regiune. Strategia din februarie 2018 face cunoscute şase iniţiative pentru Balcanii de Vest, legate de consolidarea statului de drept, creşterea implicării în securitate şi migraţie, consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea socio-economică, îmbunătăţirea conectivităţii transporturilor şi a energiei, implementarea unei agende digitale pentru regiune şi sprijinirea împăcării şi relaţiilor bune de vecinătate.

Concluzionând, se poate aprecia că în contextul actualei situaţii politice din ​​Serbia şi din Kosovo, dar şi al pandemiei COVID-19 departe de a se termina, reînnoirea dialogului între cele două entităţi s-ar putea dovedi a fi doar un mic pas către încheierea finală a procesului.

Este semnificativ de subliniat că eforturile UE şi SUA de a face ca Serbia şi Kosovo să poată discuta realist, eficient şi productiv au continuat timp de aproape un deceniu, cu puţine progrese, iar eforturile depuse s-au destrămat în urmă cu aproximativ 20 de luni.

Trimisul special al SUA, Richard Grenell, a declarat că iniţiativa europeană are sprijinul total al SUA şi că este încântat să vadă că europenii au convocat reuniunea, la 12 iulie, la Bruxelles, pentru discuţii cu Kosovo şi Serbia.  

Şi de la Bruxelles s-a lansat mesajul că există provocări semnificative, fiind totuşi reliefat faptul că discuţiile din data de 12 iulie au marcat „începutul poveştii”. UE încearcă să insufle o nouă vitalitate procesului de negocieri, cu speranţe semnificative, pe timpul întâlnirii dintre A.Vučić şi A.Hoti din data de 16 iulie, în condiţiile în care „se vorbeşte de 10 ani fără prea mult succes şi se speră că acum este momentul potrivit pentru a progresa".