Războiul dronelor din Ucraina
Carol FloreaPe 8 aprilie, forţele ucrainene au doborât pentru prima dată un sistem aerian tactic fără echipaj de cercetare-lovire Orion (Inokhodets), având caracteristici şi misiuni similare dronei americane Predator. Pe de altă parte, SUA iau în considerare furnizarea unor sisteme antidronă portative pentru combaterea platformelor ruseşti.

Sistemele aeriene fără echipaj au devenit de ceva timp parte integrală a războiului modern. Dezvoltate iniţial de serviciile americane de informaţii şi de Pentagon, platformele aveau misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere. Au debutat în Balcani în timpul campaniei aeriene împotriva Serbiei (Operaţia ”Allied Force”) în 1999 şi apoi urmăreau criminalii de război sârbi. În timpul războiului împotriva terorismului, dronele de tipul MQ-1 Predator şi MQ-9 Reaper au jucat un rol major în diferite operaţii militare şi de culegere de informaţii.
Echipate cu rachete antitanc dirijate pe fascicul laser AGM-114 Hellfire, au fost intens utilizate pentru sprijin aerian nemijlocit şi misiuni de lovire de precizie, deşi au existat numeroase cazuri când loviturile au înregistrat victime colaterale, inclusiv civili în special în teatrul de operaţii din Afganistan.
Dronele sunt în măsură să supravegheze de la înălţime obiectivul stabilit şi să monitorizeze situaţia de la sol, furnizând informaţii referitoare la situaţia tactică şi operaţională de la sol.
Printre multe alte echipamente militare expediate de ţările NATO în Ucraina se găsesc şi muniţiile de cercetare-observare sau ”dronele kamikaze”.
După cum s-a văzut în timpul luptelor din Libia, Siria, Nagorno-Karabach şi Ucraina, dronele sunt sisteme de lovire ieftine, dar distrugătoare, mai ales dacă inamicul nu dispune de dispozitive antidronă. Avioanele fără pilot ucrainene, în special, cele furnizare de Turcia - Bayraktar TB2, au scos din luptă şase vehicule de luptă blindate, 10 elemente din cadrul sistemelor de rachete AA (instalaţii de tragere, vehicule de reaprovizionare), două posturi de comandă mobile, o autostaţie radio, un aruncător multiplu de proiectile reactive BM-27 Uragan cal. 220 mm, cinci obuziere tractate şi 26 vehicule de sprijin logistic. În plus, în cooperare cu artileria au distrus nouă elicoptere de atac, dintre care două Ka-52 Alligator.
Potrivit site-ului https://www.oryxspioenkop.com, o sursă de informaţii deschise şi obiective a pierderilor în echipament a ambelor părţi, documentate pe baza imaginilor video sau foto, Bayraktar nu au distrus tancuri ruseşti, datorită nefurnizării de către partea turcă a rachetelor antitanc care echipează aceste drone.
Switchblade pleacă la război în Ucraina
Introducerea în luptă a celor 100 de drone de recunoaştere Switchblade 300 şi, mai ales, a celor 10 Switchblade 600 cercetare şi lovire de fabricaţie americană va cauza cu siguranţă pierderi serioase în personal şi tehnică forţelor ruseşti. Spre deosebire de Bayraktar, cele două tipuri de drone americane nu sunt dependente de piste de decolare/aterizare, sunt greu de descoperit de radarele adverse, iar Switchblade 600 poate distruge inclusiv tancurile ruseşti. Ambele tipuri de drone necesită antrenament minim în vederea utilizării – un avantaj considerabil pentru forţele ucrainene, iar costurile de achiziţie/operare sunt mai mici decât în cazul altor sisteme similare.
Drona Switchblade 300 are o lungime de 0,5 m, lansatorul şi cutia de transport având o greutate de 2,7 kg. Acest lucru permite să fie transportată de un singur militar. Varianta Switchblade 300 poate fi controlată până la 10 km distanţă, ceea ce limitează executarea de misiuni de cercetare, dar poate sprijini angajarea ţintelor la distanţă mare de către alte sisteme de lovire. Drona a fost folosită în luptele din Afganistan împotriva forţelor talibane.
Switchblade 300. Sursă: AeroVironment
În schimb, Switchblade 600 are o greutate de 23 kg şi necesită aproape 10 minute de pregătire. Viteza de croazieră este de 110 km/h şi poate atinge o viteză maximă de până la 185 km/h. Raza de acţiune este de 40 km şi poate supraveghea un raion pentru 20 de minute. Datorită încărcăturii de luptă antitanc cu care este echipată, drona poate ataca ţintele blindate la distanţe mari, în adâncimea dispozitivului inamic, fiind mai economic şi mai eficient decât Javelin.
Performanţele sistemului Switchblade 600 în Ucraina vor fi urmărite cu atenţie de către China care dispune de cel puţin cinci tipuri similare, cel mai reprezentativ fiind modelul CH-901. Drona chinezească are o viteză de croazieră de 70 km/h şi poate atinge 150 km/h şi, spre deosebire de modelul american, poate fi recuperată şi reutilizată de până la 20 de ori, fiind mai aproape de o dronă standard de cercetare.
Switchblade 600. Sursă: AeroVironment
Şi Rusia a folosit dronele din dotare pentru executarea de misiuni similare, cum ar fi muniţiile de cercetare-lovire Zala KUB-BLA, cu o încărcătură de luptă de 3,2 kg, au fost observate în timpul luptelor din Ucraina. Forţele ucrainene au reuşit să dezactiveze câteva în timpul misiunilor, în principal prin intermediul unor arme antidrone, cum ar fi sistemul de luptă radioelectronică Bukovel-AD instalat pe şasiu de camion, echipamentul de bruiaj Nota şi armele de bruiere a comunicaţiilor EDM45-UA.
Pierderile în drone din Ucraina
Conform Ministerului ucrainean al Apărării, până la 1 aprilie, forţele ucrainene au doborât 85 de drone inamice. Conform statisticilor oferite de https://www.oryxspioenkop.com, forţele ruse au pierdut 28 de drone, din care 18 distruse şi 10 capturate dintre care o dronă de cercetare Forpost distrusă, o dronă de cercetare-lovire Orion, 15 drone de cercetare Orlan-10 (11 distruse şi patru capturate), o dronă de cercetare Orlan-30 distrusă, patru drone de cercetare Eleron-3 (toate capturate), o dronă de cercetare Takhion capturată, patru muniţii de cercetare-lovire ZALA Aero KUB-BLA distruse, o dronă ţintă E95M (pentru descoperirea sistemelor AA ucrainene) capturată.
La rândul lor, forţele ucrainene au pierdut 12 drone, din care 10 distruse şi 2 capturate. Pe tipuri, s-au pierdut trei drone de cercetare Tu-141 distruse, două drone de cercetare A1-SM Fury distruse), o dronă de cercetare UJ-22 distrusă, două drone de cercetare Leleka-100 capturate, un sistem de lovire cu decolare/aterizare verticală distrus şi trei drone Bayraktar distruse.
Dronă Bayraktar TB2 doborâtă de armata rusă. Sursă: SMG Rusia
Conform defence.blog, forţele ucrainene au doborât pe 8 aprilie un sistem aerian tactic fără echipaj Orion (Inokhodets) destinat să acţioneze la altitudini medii şi cu autonomie mare de zbor – MALE (Medium Altitudine Long Endurance). Aceasta este prima pierdere confirmată a acestui sistem din acest război.
Drona rusească Orion (Inokhodets) a fost dezvoltată de Kronstadt Co. pentru forţele ruseşti ca un sistem analog dronei americane de cercetare-lovire Predator. Orion (Inokhodets) are o greutate maximă la decolare de 1 tonă şi poate transporta o încărcătură maximă de 200 kg. Drona rusească acţionează la un plafon de serviciu de 7.500 m, iar autonomia de zbor este de 24 ore cu încărcătura standard. Poate atinge viteze de până la 200 km/h.
Arme antidrone portative pentru Ucraina
Utilizarea rapidă a dronelor în conflicte a dus rapid la dezvoltarea şi introducere sistemelor antidrone. Acestea au fost folosite intens în Siria şi Irak, unde ISIS dispunea de capabilităţi decente de a acţiona cu drone.
La rândul ei, Rusia a utilizat în cursul operaţiilor militare diferite tipuri de drone de observare şi muniţii de cercetare-lovire. Pe măsură ce războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, asistenţa militară furnizată de statele aliate va cuprinde şi echipamente pentru doborârea acestora.
Rusia îşi repoziţionează forţele în diferite zone din partea de sud-est a Ucrainei, inclusiv în oraşele asupra cărora trupele ruseşti lansează proiectile reactive, rachete sau bombardamente de artilerie. În consecinţă, SUA caută metode noi pentru a furniza Ucrainei sisteme pentru doborârea dronelor ruseşti. Conform site-ului businessinsider.com, două tipuri de arme antidrone portative sunt luate în considerare de către SUA: Dronebuster dezvoltată de firma Flex Force şi Dronekiller produsă de compania IXI.
Dronekiller. Sursă: IXIEW
Dronebuster reprezintă o armă antidronă compactă şi uşoară dezvoltată pentru combaterea dronelor comerciale. Disponibilă în trei versiuni, utilizează energia radio-frecvenţă (RF) pentru a perturba sau suprasatura frecvenţele radio de control a dronei, forţând-o să se oprească în aer, să planeze sau să se reîntoarcă la operator. De asemenea, poate bruia/suprasatura semnalul receptorului GPS al dronei forţând-o să se oprească din zbor, să aterizeze sau să se prăbuşească.
Dronebuster este singura armă antidronă portabilă autorizată pentru utilizare în cadrul armatei SUA. Poate fi folosită într-un loc fix sau ca unitate portabilă, furnizând operatorilor o oarecare flexibilitate.
În greutate de 4,5 kg, Dronekiller este o armă antidronă de mărimea unei puşti de asalt care utilizează energia RF pentru perturbarea/întreruperea legăturii cu sistemul de control şi dirijare al dronei, forţând-o să aterizeze sau să se reîntoarcă la operator. Poate fi activată în doar trei secunde şi dispune de o rază de acţiune de circa 950 m. După descoperirea platformei aeriene inamice, Dronekiller transmite un semnal radio în direcţia acesteia care interferează cu frecvenţa radio de lucru a dronei.
