04 martie 2022

Războiul de lângă noi ne-a prins fără nave performante. Îşi mai permite România bâlbâieli şi aventuri în achiziţia celor patru corvete şi modernizarea fregatelor?

Florin Jipa

Luni a expirat un alt termen (al câtelea?) asumat de MApN pentru semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate. Este greu de explicat, dar mai ales de înţeles, paralizia instituţiilor româneşti când vine vorba de achiziţia unor nave noi. Din 2014 cerem aliaţilor să aducă militari şi nave în regiunea Mării Negre, dar noi nu reuşim să semnăm un contract de achiziţie. Am văzut zilele acestea cât de agresiv a acţionat Flota rusă a Mării Negre, care a instituit o blocadă asupra navelor ucrainene şi a bombardat principalele oraşe port.

Sursă foto: Mediafax

Şi să nu vă gândiţi că semnarea contractului va rezolva toate problemele. Mai degrabă, de abia atunci vor începe cele serioase. Preţurile materiilor prime s-au dublat în ultimii trei ani, sistemele de armament şi muniţiile s-au scumpit şi ele.

De ce nu se semnează contractul pentru achiziţia corvetelor. Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018

În plus, dotarea acestor platforme trebuie să se realizeze cu cele mai performante sisteme de armament şi senzori, acum când riscul unui conflict este mai mare ca oricând.

De ce nu are România corvete. Un procuror militar scoate în evidenţă bâlbâielile din procesul de achiziţie

Actualul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, a preluat această chestiune fierbinte de la predecesorii lui

MINISTRU NOU, AVÂNT NOU - noua poziţie a MApN cu noul Ministru al Apărării, Vasile Dîncu din decembrie 2021. Acesta declara: „Am dat termen câştigătorului licitaţiei ca până la sfârşitul lui ianuarie să dea un răspuns final”. În caz contrar, surse din apropierea licitaţiei lăsau să se înţeleagă că cel mai probabil se va ajunge la anularea licitaţiei, deşi conform procedurii, dacă nu se semnează cu primul clasat, asociaţia dintre Naval Group şi SN Constanţa, atunci trebuie să te îndrepţi spre următorul, adică olandezii de la Damen. În anumite cercuri se discuta şi despre soluţia unui G2G, mai ales prin prisma nevoii de urgentare a achiziţiei, în contextul situaţiei de la graniţele României. 

Multe indicii mergeau spre anulare, până când Putin şi-a scos armata de la naftalină, iar Franţa a sărit în ajutorul României cu militari în grupul de luptă ce va fi format aici.

Emmanuel Macron a anunţat, pe 19 ianuarie, în faţa şefilor militari dintr-un comandament de lângă Strasbourg: Franţa este pregătită să contribuie cu trupe NATO pe teritoriul României!

Politicienii francezi care au venit în România au discutat despre posibilitatea trimiterii trupelor dar şi necesitatea cooperării pentru construirea corvetelor.

În ultima săptămână a lui ianuarie, când termenul lansat de noul Ministru al Apărării român se apropia, avem un desant francez în România: Ministrul Apărării al Franţei şi Ministrul de Externe al Frantei, amândoi vin în România. Oarecum normal, agenda discuţiilor fiind strâns legată de posibilitatea ca Franţa să trimită trupe sub comanda NATO.

Franţa şi industria sa sunt angajate să ajute forţele armate române să intre într-o nouă etapă a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operaţională e puternică, avem o istorie bogată şi lungă de relaţii comune”, a spus Parly.

De asemenea, şi ministrul de externe francez a reluat elementele colegei sale de guvern în conferinţa de presă, punând acelaşi accent pe posibilitatea trimiterii trupelor, dar adăugând un element important şi dorit de români: SCHENGEN.

Termenul de sfârşit de ianuarie se prelungeşte brusc

Ministrul Vasile Dîncu anunţă prelungirea prelungirii: „Asocierea dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesaţi cu toţii ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forţele Navale Române şi evident că le dăm voie să negocieze în continuare (n.r. SNC si Naval Group)”, a declarat Dîncu.

A fost pentru prima dată când un oficial MApN a sugerat că sunt probleme între cele două companii, SN Constanţa şi Naval Group.

Când va avea România nave noi?

CE URMEAZĂ? Tehnic vorbind, acest contract este foarte dificil de implementat şi se aşteaptă ca decizia să fie una politică. Ştim de pe surse, că a existat acest mesaj transmis către partea română. Traducerea ar fi următoarea:  E greu să faci din punct de vedere tehnic la Constanţa, dar dacă chiar vreţi, trebuie voinţă politică ca să puteţi schimba procedura şi să alocaţi mai mulţi bani.

Dar eu mă întreb pragmatic din punct de vedere procedural: cum faci ca acest program să meargă mai departe? Oricum ar fi, rămân câteva lucruri importante: construirea navelor în România, tipul senzorilor şi a sistemelor de armament, care să fie compatibile cu mijloacele anti-navă şi anti-aeriene achiziţionate deja de Armata Română.

CARE SUNT OPTIUNILE?

Semnarea contractului. Dacă se semnează contractul, este de urmărit viitorul relaţiilor dintre Naval Group şi SN Constanţa şi modul cum vor implementa cerinţele contractului. MApN, ca beneficiar, ar trebui să urmărească de aproape derularea lucrărilor şi să aibă o reacţie timpurie la eventualele probleme, mai ales că există precedentul Malaeziei.

Construcţia a şase corvete Gowind suspendată de Malaezia. Motive să ne îngrijorăm?

O altă opţiune ar fi anularea. Se anulează totul şi se va da cu atribuire directă sau cu ofertă competitivă printr-o procedură accelerată. Fiind o decizie politică, luată sub ameninţarea Rusiei în regiune, ar fi uşor de explicat publicului dacă vor apărea alţi termeni, inclusiv alt cost. Avem deja exemplul contractului pentru rachetele de coastă.

Didier Philippe / MBDA: anularea licitaţiei pentru rachetele de coastă pentru a acorda contractul Guvernului SUA creşte costurile de achiziţie cu 45% şi văduveşte industria naţională de off set