Războiul

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trebuia doar să spui cuvântul „război” şi ceilalţi ştiau despre ce se vorbea. Am ajuns în acelaşi punct şi cu războiul ruso-ucrainean. Nu se întâmplă ceea ce voiau ruşii să se întâmple. S-au aşteptat să încheie războiul repede, întrucât şi-au supraestimat armata în comparaţie cu ceea ce va face armata ucraineană. Sunt puţine statele care intră într-un război gândindu-se că ar putea să piardă. Acestea încep războaie, de obicei, având aceleaşi aşteptări: să atace puternic şi să se întoarcă acasă până de Crăciun. Însă istoria universală este plină de poveşti cu armate grozave şi luptători care au intrat în confruntări lungi şi disperate. Iar istoria războiului este plină de exemple în care trufia se izbeşte de realitate.

Încă nu se ştie cum se va încheia războiul. Ofensiva rusească iniţială s-a încheiat cu un eşec, nu din cauza forţelor ucrainene, care s-au luptat curajos, ci din cauza unei strategii ruseşti slab plănuite, care a dus la probleme logistice şi greşeli în structura de comandă. Ruşii s-au regrupat, s-au concentrat pe înaintări mici în teren, sperând că vor sparge linii ucrainene şi vor ocupa – dacă nu toată Ucraina – măcar o parte importantă din teritoriul ucrainean.

Însă liniile ucrainene nu au fost sparte. Războaiele sunt duse de militari, însă, de asemenea, sunt luptate cu arme şi informaţii. Chiar şi militarii curajoşi ar întâmpina probleme fără aceste echipamente. Şi aici, ruşii s-au confruntat cu un eşec în materie de informaţii. Ei ştiau că SUA pot disloca arme renumite, însă au crezut că această dislocare va dura. Aşadar, ar fi fost un război scurt; deşi nu au reuşit să obţină o victorie imediată, ucrainenii au fost înarmaţi cu arme de ultimă generaţie, într-un număr extraordinar şi de mai multe tipuri, pierderile suferite fiind imediat înlocuite.

SUA au oferit armatei ucrainene timp să treacă de la forţa de infanterie uşoară, cu care a început războiul, la o armată care să semene, sub mai multe aspecte, cu o mare putere. Sistemele antiaeriene au forţat ruşii să fie precauţi, sistemele antitancuri i-au obligat să se concentreze pe mişcarea de infanterie, iar artileria americană a însemnat că ucrainenii ar putea câştiga luptele de artilerie. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus, în nenumărate rânduri, că războiul nu se duce împotriva Ucrainei, ci împotriva SUA. Avea dreptate, chiar dacă ce voia el să transmită era doar propagandă.

Totul este adevărat, însă şi înşelător. Războiul nu s-a încheiat, iar Ucraina nu a câştigat, deşi înaintările recente din teren sunt semnificative. Nimeni nu ar fi crezut, în primele luni, că ucrainenii pot supravieţui luptelor ruseşti. Însă au făcut-o. Şi ruşii şi-au reorganizat structura de comandă, au introdus arme superioare şi au impus o disciplină dură militarilor lor. Au plătit un preţ enorm, însă, cu timpul, au redefinit războiul.

Acum, ruşii trebuie să balanseze situaţia. Pe de-o parte, sunt într-o stare mai bună decât în 1941. Înfrângerea directă este puţin probabilă, iar ei pot alege timpul şi locul în care să atace, având mai multe opţiuni. Pe de altă parte, sunt într-o condiţie mult mai proastă. Nu se află într-o luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva unui inamic monstruos. Militarii ruşi nu îşi apără soţiile şi părinţii. Militarii ruşi nu sunt trimişi la propria moarte. Dar, câteodată, acest lucru poate distruge o armată care luptă pentru scopuri care nu sunt personale pentru militari. Depunerea armelor nu ar fi o ofensă adusă familiilor lor.

Ruşii luptă, cu siguranţă, având toate aceste lucruri în minte. Nu luptă doar pentru a amâna inevitabilul, pentru că, cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mare va  fi preţul plătit. Putin nu îşi permite să piardă acest război, la fel cum nici cei care l-au ajutat nu pot. Astfel că, înainte de a sărbători, ucrainenii şi americani ar trebui să îşi calculeze următoarea mişcare, pentru că este puţin probabil ca următoarea mişcare a Rusiei să fie capitularea sau desfiinţarea.

Un lucru pe care ruşii se bazează este iarna geroasă din Europa, care ar putea duce la o capitulare europeană. Însă, în acest punct al războiului, nu mai contează atât de mult. Sprijinul Europei este încurajator, însă are puţină importanţă militară. SUA şi Ucraina nu se vor opri din luptă doar pentru a implica Europa în război.

O altă strategie la care ruşii ar putea apela ar fi să ceară ajutorul Chinei. Însă, ei sunt deja aliaţi cu China, iar China nu s-a arătat disponibilă să îi ajute. China ar putea trimite doar un mic grup de militari în Ucraina. China este, de asemenea, conştientă de războiul economic pe care SUA l-au pornit împotriva Rusiei şi, având în vedere condiţia sa economică, nu ar vrea să păţească la fel.

O a treia strategie ar fi negocierea păcii. Însă ruşii nu se pot întoarce la graniţa rusească aducând doar militari morţi. Ucrainenii nu vor ceda din teritoriul lor, privind orice acord ca fiind temporar. O negociere ar fi, acum, pentru orice parte, o capitulare.

A patra strategie este şi cea care pare cea mai posibilă în acest moment. Una dintre părţi trebuie să o învingă pe cealaltă. Niciuna nu îşi permite să plătească preţul eşecului unui astfel de atac. Avantajul rusesc este numărul mai mare de militari. Există mai multe rapoarte, din mai multe surse, inclusiv americane, potrivit cărora mai mulţi ruşi se antrenează în Orientul Îndepărtat Rus. Ruşii au nevoie de mai mulţi militari, astfel că aceste raporte sunt credibile. Rusia nu va învinge o armată care are arme americane cu numărul de militari pe care îi are acum dislocaţi în Ucraina. Ruşii se confruntă cu opţiunile de a ataca cu mult mai mulţi militari sau de a pierde războiul. Vor alege prima opţiune.

Ruşii sunt protejaţi de o realitate politică şi militară. SUA nu sunt interesate în atacarea directă a Rusiei, fie că vorbim de arme convenţionale sau nucleare. Rusia poate răspunde unui astfel de atac. Nicio parte nu vrea un război ruso-american direct. Întăririle pot fi atacate la trecerea graniţei cu Ucraina, însă ruşii vor trimite un număr mare de militari, întrucât pierderile masive sunt inevitabile în acest punct.

Atât timp cât Putin este preşedinte, se vor face eforturi pentru a câştiga războiul, pentru că nu îşi permit să obţină altceva decât o victorie. Nu văd posibile alte strategii decât cea privind întăririle, care cred că se va întâmpla foarte curând sau după iarnă. Nu mi se pare că forţele ruseşti aflate acum în Ucraina pot face mai mult decât să rămână în zonele în care sunt. Au nevoie de întăriri. Poate că Putin are şi alte strategii, dar acestea sunt greu de imaginat.