19 octombrie 2020

Raportul anual UE pentru extindere – oglinda procesului de integrare al Balcanilor de Vest

Stelian Teodorescu

Actuala agendă de extindere a Uniunii Europene (UE) include partenerii din Balcanii de Vest, fiind deschise negocieri de aderare cu Muntenegru (2012) şi Serbia (2014). În martie 2020, s-a convenit deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, în timp ce Bosnia şi Herţegovina (cererea de aderare la UE depusă în februarie 2016) şi Kosovo (Acordul de stabilizare şi asociere / ASA intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt considerate entităţi potenţiale candidate. După ce cu un timp în urmă s-a luat în considerare integrarea în bloc a entităţilor din Balcanii de Vest, în prezent, procesul de aderare la UE continuă să se bazeze pe criterii stabilite, condiţionalităţi corecte şi riguroase, dar şi pe principiul meritelor proprii fiecărei entităţi din Balcanii de Vest şi integrarea acestora în etape diferite după îndeplinirea standardelor. Raportul Comisiei Europene privind stadiul reformei în ţările candidate scoate în evidenţă progresul făcut de fiecare entitate, dar şi calea de urmat de fiecare în parte.

Sursă foto: Profimedia

Meritul individual - principalul criteriu al extinderii

Aderarea la UE necesită implementarea unor reforme complexe care oferă rezultate autentice şi durabile pentru probleme cheie cum ar fi statul de drept, reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, securitate, drepturi fundamentale, funcţionarea pe baza reformelor a instituţiilor democratice şi a administraţiei publice, precum şi a dezvoltării economice şi a competitivităţii. Progresele suplimentare în ceea ce priveşte reconcilierea, relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea regională sunt, de asemenea, de o importanţă cheie pentru procesul de aderare la UE a regiunii Balcanilor de Vest.

O politică de extindere credibilă a fost catalogată ca fiind o investiţie geostrategică în întreaga Europă, cu atât mai mult în vremuri marcate de diverse provocări, dar şi de un proces de divizare accentuată la nivel regional şi global. Drept urmare, perspectiva fermă şi bazată pe merit a aderării depline la UE a tuturor entităţilor din Balcanii de Vest a fost catalogată ca fiind în interesul politic, economic şi de securitate al UE. Comunicatul Comisiei Europene (CE) „Îmbunătăţirea procesului de aderare - O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest”, aprobat de statele membre în martie 2020, a stabilit propuneri concrete pentru consolidarea procesului de aderare, făcându-l mai previzibil, mai credibil şi mai dinamic. O astfel de abordare consolidată scoate în evidenţă importanţa unui proces de aderare etapizat, bazat pe merite, pe încredere reciprocă şi angajamente clare din partea UE şi a Balcanilor de Vest, cu un accent şi mai puternic pe reformele fundamentale.

Într-un astfel de context, în data de 6 octombrie, CE a adoptat atât comunicatul său privind politica de extindere a UE, cât şi pachetul de rapoarte anuale privind extinderea, pentru 2020, documente care evaluează implementarea reformelor fundamentale în Balcanii de Vest.

În acest context, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate / vicepreşedintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a declarat că „cetăţenii din Balcanii de Vest fac parte din Europa şi aparţin UE şi rapoartele privind extinderea oferă o evaluare riguroasă a căii de urmat, evidenţiind ceea ce s-a realizat şi ce mai trebuie făcut.

CE a evaluat echilibrul general al negocierilor de aderare atât cu Muntenegru, cât şi cu Serbia, şi a propus calea de urmat. În cazul Albaniei şi Macedoniei de Nord, CE aşteaptă primele conferinţe interguvernamentale care vor fi convocate cât mai curând posibil după adoptarea de către Consiliul European a cadrului de negociere cu cele două state. Mai mult, CE a confirmat progrese suplimentare în implementarea reformelor în Albania şi Macedonia de Nord, Tirana făcând deja progrese semnificative şi fiind aproape de îndeplinirea condiţiilor stabilite de Consiliul European în vederea primei conferinţe interguvernamentale.

Se aşteaptă ca BiH să abordeze cele 14 priorităţi-cheie din avizul CE, privind cererea sa de aderare la UE. În ceea ce priveşte Kosovo, raportul precizează că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte reformele legate de UE şi că este important ca autorităţile kosovare să îşi intensifice eforturile pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a ASA.

CE a adoptat şi un plan economic şi de investiţii cuprinzător pentru Balcanii de Vest, care are ca scop stimularea redresării pe termen lung a regiunii, încurajarea cooperării economice regionale, stimularea creşterii economice şi sprijinirea reformelor necesare pentru a merge mai departe pe calea integrării în UE. Este de remarcat că, în ultima perioadă, în contextul unor diverse evenimente, cum a fost şi Summitul UE-Balcanii de Vest, de la Zagreb, CE a prezentat propuneri concrete pentru procesul de aderare la UE, făcându-l mai credibil, cu o direcţie politică mai puternică, mai dinamică şi previzibilă.

Este de remarcat şi punctul de vedere exprimat de comisarul pentru vecinătate şi extindere, O.Várhelyi, care a subliniat că „extinderea UE către Balcanii de Vest este o prioritate majoră pentru CE, lucrându-se pe trei piste:

- în primul rând, sunt propuşi paşi concreţi pentru a îmbunătăţi procesul de aderare;

- în al doilea rând, şi în paralel, CE susţine ferm recomandările de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania şi va furniza în curând o actualizare a progreselor înregistrate de aceste două ţări;

- în al treilea rând, este susţinut un plan de dezvoltare economică şi de investiţii pentru regiune.”

Într-un astfel de context, CE îşi propune să aloce 20 de miliarde de euro pe termen lung pentru împrumuturi şi subvenţii pentru cele şase entităţi din Balcanii de Vest care doresc să adere la UE. Suma, alocată pentru Albania, BiH, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, face parte dintr-un proiect numit „Un plan economic şi de investiţii pentru Balcanii de Vest” pe care Bruxelles l-a lansat pe 6 octombrie. Se estimează că cel puţin 9 miliarde de euro din bugetul UE, vor fi alocate ca subvenţii pentru perioada 2021-2027. Noua sumă se intenţionează a fi cheltuită pentru consolidarea „legăturilor de infrastructură de bază, în special a principalelor conexiuni de transport şi resurse de energie, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică, integrarea pieţei şi comerţul transfrontalier în regiune şi cu UE.” De asemenea, „va conecta economiile printr-o integrare economică regională consolidată şi integrarea cu UE”.

Este de remarcat că planul economic a fost făcut cunoscut în aceeaşi zi (6 octombrie) în care CE şi-a prezentat raportul anual de progres pentru cele şase entităţi din Balcanii de Vest, Bruxelles evaluând modul în care acestea s-au descurcat în diverse domenii în ultimul an.

 

Radiografii naţionale individuale

În cazul Serbiei se consideră că este moderat pregătită în domeniul reformei administraţiei publice, nefiind înregistrate progrese spectaculoase în ansamblu. Lipsa transparenţei şi nerespectarea procedurii de recrutare bazate pe merit pentru funcţii publice înalte este o problemă din ce în ce mai serioasă. În sistemul judiciar al Serbiei nu s-au înregistrat progrese, iar reforma constituţională a sistemului a fost suspendată până după alegerile parlamentare din 2020. În lupta împotriva corupţiei s-au înregistrat progrese limitate. Au fost luate măsuri operaţionale pentru a consolida mandatul şi a asigura independenţa Agenţiei Anticorupţie, precum şi pentru sporirea capacităţilor în vederea implementării riguroase a legii privind prevenirea corupţiei, la intrarea sa în vigoare, în septembrie 2020. Numărul cazurilor de corupţie finalizate la nivel înalt a scăzut comparativ cu anii precedenţi, fiind necesar ca Serbia să îşi intensifice eforturile pentru prevenirea şi contracararea acestui tip de fenomen. În lupta împotriva crimei organizate s-au făcut progrese limitate, legate în special de reformele structurale şi cooperarea între agenţii, Belgradul intensificându-şi cooperarea cu Europol. În ansamblu, Serbia nu a demonstrat încă o experienţă convingătoare a investigaţiilor eficiente, a urmăririlor penale şi a condamnărilor finale în cazurile de crimă organizată. Cadrul legislativ şi instituţional pentru respectarea drepturilor fundamentale este, în general, în vigoare, dar cu toate acestea, implementarea sa consecventă şi eficientă trebuie încă asigurată, fiind necesară consolidarea instituţiilor din domeniu şi garantată independenţa acestora, inclusiv prin alocarea resurselor financiare şi umane necesare. Serbia a continuat să contribuie în mod semnificativ la gestionarea fluxurilor de migraţie către UE, jucând un rol activ şi constructiv şi cooperând eficient cu vecinii săi şi cu statele membre ale UE. De asemenea, a continuat să pună în aplicare în mod eficient strategia integrată de gestionare a frontierelor şi planul său de acţiune.

În ceea ce priveşte criteriile economice, Serbia a făcut unele progrese. Prin reducerea deficitului bugetar şi menţinerea unei politici fiscale prudente, Serbia a îmbunătăţit semnificativ sustenabilitatea datoriilor. Performanţa pieţei muncii s-a îmbunătăţit, cu cele mai scăzute rate ale şomajului din ultimul deceniu, nefiind însă înregistrate progrese în consolidarea regulilor fiscale. În ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Kosovo, dialogul facilitat de UE a fost reluat cu reuniuni la nivel înalt, la Bruxelles având loc o serie de întâlniri la nivel de experţi. Serbia trebuie să depună eforturi substanţiale suplimentare şi să contribuie la atingerea unui acord cuprinzător cu Kosovo. Un astfel de acord este urgent şi crucial, astfel încât Kosovo şi Serbia să poată avansa pe căile lor europene. Serbia a continuat să dezvolte relaţii intense şi parteneriate strategice cu o serie de ţări din întreaga lume, incluzând aici în special Rusia şi China, dar şi SUA, fiind de remarcat că au fost menţinute contacte frecvente la nivel înalt şi vizite bilaterale regulate cu Rusia, precum şi cooperare tehnico-militară, inclusiv exerciţii militare comune şi acorduri în domeniul comerţului cu arme.

În Muntenegru, scena politică anterioară alegerilor din august 2020 a fost fragmentată, polarizată şi marcată de lipsa unui dialog politic autentic. În ceea ce priveşte guvernanţa, este necesar să se consolideze transparenţa, participarea părţilor interesate şi capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele. Este încă necesară o voinţă politică puternică pentru a asigura în mod eficient depolitizarea serviciului public, optimizarea administraţiei de stat şi implementarea responsabilităţii manageriale. Muntenegru este catalogat ca fiind moderat pregătit să aplice acquis-ul UE şi standardele europene în domeniul sistemului judiciar şi de aceea a realizat progrese limitate în general. Statul muntenegrean a făcut progrese limitate în lupta împotriva corupţiei, acest fenomen fiind încă foarte prezent în multe domenii. Muntenegru trebuie să rezolve în continuare unele deficienţe fundamentale în sistemul său de justiţie penală, inclusiv modul în care sunt soluţionate cauzele de crimă organizată. S-au înregistrat unele progrese în lupta împotriva terorismului şi prevenirea / combaterea extremismului violent, în conformitate cu obiectivele stabilite în Planul de acţiune comun privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest şi în acordul bilateral de punere în aplicare. În ceea ce priveşte drepturile fundamentale, Muntenegru a făcut unele progrese, cadrul legislativ şi instituţional în domeniul drepturilor fundamentale fiind acum în mare măsură instituit. Atacurile motivate din punct de vedere etnic şi religios, în contextul alegerilor din august 2020, constituie o problemă serioasă, violenţele rămânând la rândul lor probleme serioase. Muntenegru nu a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, remarcându-se că, deşi s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte legislaţia în domeniul mass-media, acest lucru a fost umbrit de arestări şi proceduri împotriva editorilor de portaluri online pentru conţinutul pe care l-au postat sau distribuit în cursul anului 2020. Scena media continuă să fie extrem de polarizată, iar mecanismele de autoreglare rămân slabe. Volumul în creştere al dezinformării la nivelul întregii regiuni a polarizat societatea în urma adoptării Legii privind libertatea religioasă şi în timpul campaniei electorale. În ceea ce priveşte migraţia, tendinţa ascendentă din 2018 a numărului de migranţi a fost confirmată în 2019. Acordul european privind statutul de pază de frontieră şi de coastă cu UE, semnat în octombrie 2019, a intrat în vigoare la 1 iulie, implementarea primei operaţiuni comune în cadrul acordului fiind lansată la 15 iulie. În ceea ce priveşte criteriile economice, Muntenegru a făcut unele progrese şi este pregătit în dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale. Rata şomajului rămâne ridicată, în special în rândul femeilor, tinerilor, romilor şi persoanelor cu calificare scăzută. În ceea ce priveşte relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea regională, Muntenegru s-a angajat în mod constructiv în relaţiile bilaterale cu alte ţări aflate în procesul de extindere şi cu statele membre ale UE învecinate. Deşi relaţiile bilaterale cu Serbia au fost marcate de tensiuni, Muntenegru este, în general, un participant activ la cooperarea regională.

Macedonia de Nord a continuat să pună în aplicare reformele legate de UE. Eforturile au continuat să consolideze democraţia şi statul de drept, inclusiv prin activarea controalelor şi prin discuţii şi dezbateri în chestiuni politice şi legislative cheie. S-au făcut unele progrese în îmbunătăţirea transparenţei, odată cu adoptarea Strategiei de transparenţă 2019-2021, operaţionalizarea portalului de date al guvernului şi publicarea datelor privind cheltuielile guvernamentale. Comisia de stat pentru prevenirea corupţiei a continuat să abordeze acuzaţiile de nepotism şi influenţă politică în procesul de recrutare a angajaţilor din sectorul public. S-au înregistrat progrese semnificative în punerea în aplicare a strategiei de reformă judiciară, abordând astfel „Priorităţile de reformă urgentă” şi recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale Grupului de experţi seniori pe probleme sistemice de stat de drept, fiind încă necesare eforturi pentru a asigura punerea în aplicare sistematică a planului de acţiune actualizat al strategiei de reformă judiciară. Ca urmare a eforturilor sale de reformă din ultimii ani, Macedonia de Nord a stabilit mecanisme pentru a asigura independenţa şi responsabilitatea judiciară, cum ar fi normele privind numirile bazate pe merit, verificarea activelor şi conflictele de interese şi procedurile disciplinare. S-au făcut progrese prin consolidarea istoricului în investigarea, urmărirea penală şi judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, acest fenomen fiind predominant în multe domenii. Cadrul legislativ este în general în concordanţă cu standardele europene, iar eforturile de punere în aplicare a strategiilor împotriva crimei organizate trebuie să continue. Ţara este angajată în evaluarea ameninţărilor la nivel regional şi va trebui să-şi lărgească domeniul de aplicare în conformitate cu practicile UE. Cooperarea cu Europol a crescut, iar în ceea ce priveşte cooperarea regională, ţara şi-a menţinut relaţiile bune cu alte ţări din procesul de extindere şi a participat activ la iniţiativele regionale. Se dovedeşte a fi important să se continue punerea în aplicare a acordurilor bilaterale, inclusiv a Acordului de la Prespa şi a Tratatului privind bunele relaţii cu Bulgaria. Macedonia de Nord arată un nivel bun de pregătire în domenii precum dreptul societăţilor comerciale, uniunea vamală, reţelele transeuropene şi ştiinţă şi cercetarea, aflându-se într-un stadiu incipient de pregătire în domenii precum libera circulaţie a lucrătorilor, precum şi dispoziţiile financiare şi bugetare.

Mediul politic din Albania a continuat să fie marcat de o polarizare intensă, ţara fiind moderat pregătită în reforma administraţiei sale publice. Au continuat eforturile în mai multe domenii conexe, rezultând unele progrese în aplicarea orientărilor privind evaluările impactului de reglementare în toate ministerele de resort, în dezvoltarea pachetului legislativ legat de planificarea politicilor, în creşterea numărului de servicii electronice şi îmbunătăţirea transparenţei în colectarea datelor şi a managementului resurselor umane între nivelul central şi cel local, aceste realizări tangibile necesitând o consolidare suplimentară. Implementarea unei reforme cuprinzătoare şi aprofundate a justiţiei a continuat în mod consecvent. Înfiinţarea structurii speciale anticorupţie şi a criminalităţii organizate (SPAK) a fost finalizată în 2019 cu numirea procurorului şef special, în decembrie. Cu treisprezece din cincisprezece procurori speciali numiţi, Parchetul special (SPO) este pe deplin operaţional. La 30 iulie, Directorul Biroului Naţional de Investigaţii (NBI) a fost, de asemenea, numit şi a început să îşi îndeplinească sarcinile. Autorităţile albaneze au consolidat capacităţile operaţionale, de coordonare şi monitorizare în lupta împotriva corupţiei. Albania respectă instrumentele internaţionale privind drepturile omului şi şi-a dezvoltat cadrul legal în conformitate cu standardele europene. În ceea ce priveşte libertatea de exprimare, ţara este moderat pregătită. În decembrie 2019, Parlamentul a aprobat un set de modificări la legea mass-media, cu scopul de a reglementa mass-media online. Amendamentele nu respectă standardele internaţionale şi principiile libertăţii mass-media şi îngrijorează prin prisma creşterii cenzurii şi autocenzurii, precum şi cu privire la posibilele contracarări ale libertăţii de exprimare în ţară. Reprezentanţii majorităţii la guvernare s-au angajat public să dea curs avizului Comisiei de la Veneţia pentru revizuirea legii mass-media. În ceea ce priveşte migraţia, s-au înregistrat unele progrese în îmbunătăţirea capacităţii instituţionale. Albania a făcut unele progrese şi este moderat pregătită în dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale. Albania a continuat să participe activ la cooperarea regională şi să menţină relaţii de bună vecinătate, continuând să îşi alinieze legislaţia la cerinţele UE în mai multe domenii, sporindu-şi capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de aderare.

Situaţia din Kosovo rămâne o provocare, în special în ceea ce priveşte corupţia, crima organizată şi libertatea de exprimare. Punerea în aplicare a pachetului de trei legi, privind reforma administraţiei publice adoptată în februarie 2019, a fost blocată ca urmare a situaţiei politice şi a cererii de revizuire constituţională a Legii salariilor şi a Legii funcţionarilor publici. La 30 iunie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea salariilor în întregime şi a decis că Legea privind funcţionarii publici trebuie modificată pentru ca aceasta să intre în vigoare pe deplin. Justiţia este încă vulnerabilă influenţei partidelor politice şi politicienilor. Administrarea justiţiei este lentă şi ineficientă. S-au realizat unele progrese prin punerea în aplicare parţială a legislaţiei referitoare la statul de drept, inclusiv Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi Legea medierii şi prin avansarea lansării unui sistem electronic de gestionare a cazurilor şi a unui registru central de cazier judiciar. Kosovo se află într-un stadiu incipient în lupta împotriva corupţiei, înregistrând progrese limitate în acest domeniu, inclusiv în investigarea şi urmărirea penală a cazurilor la nivel înalt, în confiscarea activelor. În iulie 2020, Europol şi poliţia din Kosovo au încheiat un acord de lucru, Kosovo fiind singurul partener din Balcanii de Vest fără o cooperare structurată cu Europol, ceea ce a creat un decalaj semnificativ. Aranjamentul constituie baza pentru o cooperare consolidată între Poliţia din Kosovo, Europol şi statele membre ale UE, în special în abordarea terorismului, extremismului şi crimei organizate. Autorităţile kosovare au făcut progrese în gestionarea migraţiei, fiind activat planul de urgenţă ca urmare a creşterii numărului de solicitanţi de azil şi a migranţilor ilegali. În ceea ce priveşte criteriile economice, Kosovo se află într-un stadiu incipient şi a făcut progrese limitate în dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale. Creşterea economică solidă a continuat în 2019, dar situaţia dificilă a pieţei forţei de muncă şi lipsa diversificării economice constituie o provocare. Perspectivele economice ale Kosovo au început să se deterioreze rapid în primăvara anului 2020, deoarece măsurile de carantină COVID-19 au perturbat fluxurile financiare cu diaspora. În ceea ce priveşte relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea regională, Kosovo a continuat să participe la majoritatea forumurilor regionale. În aprilie 2020, guvernul kosovar a anulat taxele impuse, începând din noiembrie 2018, la importurile din Serbia şi BiH şi la 6 iunie au fost ridicate toate măsurile de reciprocitate, acest lucru permiţând restabilirea comerţului cu Serbia şi Bosnia şi Herţegovina şi reluarea dialogului Belgrad - Priştina facilitat de UE.

Bosnia şi Herţegovina (BiH) se află într-un stadiu incipient în reforma administraţiei publice şi nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea personalului profesionist şi depolitizat în funcţii publice. Toate nivelurile guvernamentale au adoptat cadrul strategic privind reforma administraţiei publice şi acum trebuie să adopte planul de acţiune aferent. Un organism politic care să coordoneze reforma administraţiei publice nu este încă înfiinţat. Pentru a garanta un serviciu public profesionist, procedurile de serviciu public trebuie să se bazeze pe principii de merit şi să nu conţină interferenţe politice. Amendamentele adoptate în iulie 2020 ar trebui să permită organizarea alegerilor locale la Mostar, pentru prima dată din 2008. Nu s-au făcut progrese în asigurarea unui mediu favorabil societăţii civile, fiind necesară asigurarea unor consultări semnificative şi sistematice cu societatea civilă. BiH se află într-un stadiu incipient în domeniul justiţiei, nefiind înregistrate progrese în acest domeniu. Nu s-a întreprins nicio măsură adecvată pentru a aborda concluziile raportului de experţi cu privire la problemele statului de drept. Reformele de integritate au întâmpinat rezistenţă în cadrul sistemului judiciar, semnele evidente ale deteriorării necesitând măsuri urgente pentru consolidarea integrităţii şi recâştigarea încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar, începând cu un sistem credibil şi riguros de verificare a situaţiilor financiare ale deţinătorilor de funcţii judiciare. BiH se află într-un stadiu incipient în prevenirea şi combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Nu s-au înregistrat progrese în abordarea priorităţilor cheie ale avizului şi a recomandărilor din 2019 în acest domeniu, precum şi a constatărilor raportului de experţi privind problemele statului de drept. Corupţia a rămas larg răspândită şi este o preocupare serioasă, toate nivelurile guvernamentale fiind afectate de acest flagel, afectând în acest fel viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Există deficienţe sistemice în cooperarea operaţională a agenţiilor de aplicare a legii şi un schimb foarte limitat de informaţii, poliţia dovedindu-se vulnerabilă la interferenţe politice. Investigaţiile financiare şi confiscările de active sunt în mare parte ineficiente. Punctul de contact pentru cooperarea cu Europol nu este încă operaţional, dovedindu-se a fi necesar ca BiH să-şi îmbunătăţească capacitatea şi să-şi continue eforturile în lupta împotriva terorismului şi a traficului de droguri. În ceea ce priveşte drepturile fundamentale, în timp ce cadrul legislativ şi instituţional este în mare parte instituit, rămâne de adoptat un cadru strategic cuprinzător. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte garantarea libertăţii de exprimare şi a mass-mediei şi a protecţiei jurnaliştilor prin asigurarea urmăririi judiciare adecvate a cazurilor de ameninţări şi violenţă împotriva jurnaliştilor şi a lucrătorilor din mass-media şi asigurarea durabilităţii financiare a sistemului public de radiodifuziune.

UE a acordat sprijin considerabil BiH pentru gestionarea migraţiei şi îndeamnă autorităţile bosniace să ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru a preveni desfăşurarea unei crize umanitare. BiH trebuie să asigure o coordonare eficientă, la toate nivelurile, a gestionării frontierelor şi a capacităţii de gestionare a migraţiei, precum şi funcţionarea sistemului de acordare de azil. În ceea ce priveşte criteriile economice, BiH a făcut progrese limitate şi se află într-un stadiu incipient de stabilire a unei economii de piaţă funcţionale. Calitatea guvernanţei economice a suferit din cauza întârzierilor în formarea guvernului şi a cooperării insuficiente la nivel de entitate şi stat. Sectorul financiar a rămas stabil şi împrumuturile au crescut, în timp ce şomajul a scăzut parţial. Cu toate acestea, impactul economic al COVID-19 a dus la o scădere accentuată a activităţii economice şi la o deteriorare accentuată a pieţei muncii. BiH a continuat să participe activ la cooperarea regională şi să menţină relaţii de bună vecinătate şi s-au făcut progrese în ceea ce priveşte alinierea la politica externă şi de securitate comună a UE. BiH se află, în general, într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte nivelul său de pregătire şi capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de aderare la UE şi trebuie să intensifice semnificativ procesul pentru a se alinia la acquis-ul UE şi pentru a pune în aplicare şi a aplica legislaţia conexă. Nu s-au făcut progrese în diferitele capitole ale acquis-ului UE în perioada de raportare, fiind necesar a se acorda o atenţie deosebită domeniilor liberei circulaţii a mărfurilor, dreptului de stabilire şi libertăţii de a furniza servicii, societăţii informaţionale şi mass-media, agriculturii şi dezvoltării rurale, pescuitului, politicii de transport, energiei, politicii economice şi monetare, statisticilor, politicii sociale şi ocuparea forţei de muncă, politica întreprinderilor şi industria, politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale, educaţie şi cultură, protecţia consumatorilor şi a sănătăţii şi control financiar.

 

Concluzii

Prezentând pachetul anual de documente pentru extindere, comisarul UE pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, a subliniat că „de la începutul mandatului acestei comisii, scopul său a fost să se asigure că atât partenerii din Balcanii de Vest, cât şi statele membre îşi recapătă încrederea în procesul de aderare, evaluările riguroase, dar corecte, prezentând detaliat poziţia ţărilor în ceea ce priveşte reformele, cu îndrumări şi recomandări mai clare cu privire la paşii viitori.” O.Várhelyi a evidenţiat că „implementarea lor dinamică le va accelera progresul pe calea integrării în UE şi va aduce rezultate pe termen lung şi, în paralel, a fost prezentat un plan economic şi de investiţii pentru a stimula redresarea lor tot pe termen lung şi a le accelera convergenţa economică cu UE.”

Acelaşi oficial UE mai afirma că „acest plan merge mână în mână cu implementarea reformelor, deoarece fără reforme este imposibil să se creeze mediul de afaceri potrivit pentru investitori” şi, în acelaşi timp, că „înseamnă că au nevoie de un sistem de funcţionare adecvat al statului de drept, de un sistem judiciar independent, de un sistem fiscal fiabil care să îl facă interesant pentru companiile care vor să vină şi să investească în regiune”.

Concluzionând putem afirma că Bruxelles-ul se aşteaptă ca ţările din Balcanii de Vest să avanseze cu reforme politice şi economice menite să le alinieze la normele şi standardele UE.