MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO-UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Marii Neagre

07 noiembrie 2018 - Rapoarte speciale - Balcanii de Vest

Raport Special BALCANII DE VEST. Noiembrie 2018 (I)

Stelian Teodorescu

Sursă foto: Mediafax

I. Tensiuni între Belgrad şi Podgorica cu privire la sărbătorirea centenarului unificării Serbiei cu Muntenegru

II. Pregătiri în Serbia pentru exerciţiul tactic cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului”

III. Europarlamentarii croaţi supun atenţiei UE alegerea lui Željko Komšić ca membru al preşedinţiei tripartite în Bosnia şi Herţegovina (BIH)

IV. Milorad Dodik încearcă să influenţeze adoptarea deciziei de numire a viitorului prim-ministru al Republicii Srpska

I. Tensiuni între Belgrad şi Podgorica cu privire la sărbătorirea centenarului unificării Serbiei cu Muntenegru

În data de 28.10.2018, oficiali şi politicieni din Serbia au condamnat decizia autorităţilor de la Podgorica de a interzice defăşurarea ceremoniilor pentru aniversarea a 100 de ani de la unificarea Serbiei cu şi Muntenegru.

Preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a calificat decizia drept una inacceptabilă pentru Europa secolului al XXI-lea şi a subliniat că nu înţelege această decizie pe care a catalogat-o ca fiind una care interzice cetăţenilor Muntenegrului să "gândească diferit şi să aibă o viziune diferită asupra trecutului".

Decizia autorităţilor de la Podgorica a fost, de asemenea, condamnată de ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, care a subliniat că este greu de explicat faptul că în Muntenegru sunt politicieni care "vorbesc atât de urât despre Serbia şi poporul sârb, care reprezintă o treime din populaţia statului muntenegrean".

Mai radicală s-a dovedit a fi poziţia adoptată de Partidul Popular Sârb, de orientare pro-rusă şi parte a coaliţiei de guvernare de la Belgrad, această formaţiune politică solicitând retragerea ambasadorului sârb din Muntenegru pentru consultări până când sârbilor li se va permite "să-şi exprime liber sentimentele naţionale" şi, nu în ultimul rând, transmiterea unei solicitări oficiale către autorităţile muntenegrene de a înceta această practică de a interzice sârbilor să marcheze acest mare eveniment.

Actualele disensiuni apărute între sârbi şi muntengreni cu privire la sărbătorirea centenarului unificării Serbiei cu Muntenegru au apărut, cel mai probabil, din cauza punctelor de vedere diferite cu privire la semnificaţia evenimentului pentru fiecare entitate în parte.

În timp ce autorităţile muntenegrene insistă că Adunarea de la Podgorica a dus la "dispariţia Muntenegrului" ca stat şi au condamnat toate iniţiativele de sărbătorire a evenimentului despre care s-a spus că a dezonorat amintirile "tuturor celor din Muntenegru care au fost ucişi în timpul dictaturii (iugoslave), care a început la Adunarea de la Podgorica", organizaţiile sârbe din Muntenegru au declarat că planifică celebrarea unirii Serbiei cu şi Muntenegru în întreaga ţară.

Drept urmare, autorităţile locale din Pljevlja (Muntenegru) şi-au retras aprobarea (26.10.2018) dată Centrului Cultural ”Patrijarh Varnava”, din Pljevlja, pentru desfăşurarea unei manifestaţii cultural-religioase cu ocazia Zilei Sf.Parascheva (27.10, după calendarul vechi iulian), ca urmare a informaţiilor privind celebrarea cu acea ocazie, în colaborare cu Consiliul Naţional Sârb din Muntenegru (SNS CG), condus de Momčilo Vuksanović, şi a 100 de ani de la unirea Muntenegrului cu Serbia, motivaţia fiind că "este contrazisă tradiţia de stat a Muntenegrului". În pofida interdicţiei autorităţilor locale, în Pljevlja s-au celebrat (26.10) Sf.Parascheva, eliberarea localităţii Pljevlja, în 1912 (Primul Război Balcanic) şi 1918 (Primul Război Mondial), dar şi aderarea Muntenegrului la viitorul stat iugoslav. Ceremoniile, însă, nu s-au mai desfăşurat în Casa Armatei din Pljevlja (unde existase aprobare pentru celebrarea Zilei Sf.Parasheva), ci în interiorul bisericii şi în curtea bisericii Sf.Parascheva din Pljevlja.

În acelaşi context, s-ar putea înscrie şi decizia autorităţilor muntenegrene de a interzice intrarea în Muntenegru a unui grup de patru intelectuali sârbi format din Cedomir Antic (istoric şi activist politic), Aleksandar Rakovic (istoric), Dejan Mirovic (jurist şi politician, originar din Muntenegru) şi, nu în ultimul rând, Matija Beckovic (academician de la Belgrad, poet şi lider al unor organizaţii muntenegrene din R.Serbia). Acesta din urmă este cunoscut ca fiind născut în Provincia Autonomă Vojvodina, într-o familie de militari sârbi-muntegreni, fiind prieten apropiat al fostului prim-ministru sârb, Vojislav Koštunica şi susţinător al formaţiunii politice conduse de acesta, Partidul Democrat din Serbia (DSS). Fiind cunoscut ca un naţionalist sârb proeminent, Bećković a pledat cu tărie împotriva independenţei Muntenegrului, sprijinind în mod activ propunerea de respingere a acestei opţiuni în timpul campaniei desfăşurate anterior referendumului organizat de autorităţile de la Podgorica. Conform mass-media, principala cauză a interdicţiei impuse grupului de intelectuali sârbi o constituie declaraţiile anterioare care, potrivit serviciilor de securitate din Muntenegru, reprezintă "un pericol pentru securitatea statului".

În acest context, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a reacţionat, oficialul sârb evidenţiind introducerea delictului verbal şi al celui de opinie ca justificare a deciziei adoptate de autorităţile muntenegrene. Autorităţile R.Serbia (inclusiv Academia Sârbă de ştiinţe şi Arte/SANU) condamnă interzicerea accesului în Muntenegru pentru oamenii de cultură sârbi, pentru că au o viziune diferită de cea a autorităţilor de la Podgorica, de exemplu, în legătură cu evenimentele din 1918, care au condus la răsturnarea dinastiei domnitoare muntenegrene, Petrović-Njegoš, şi unirea Muntenegrului cu Serbia, în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, sub dinastia sârbă Karađorđević.

Este posibil ca Belgradul să sesizeze în acest sens structurile UE şi OSCE responsabile pentru respectarea standardelor şi criteriilor politice şi drepturilor omului. Totuşi, este improbabil ca Belgradul să adopte măsuri similare (cum a făcut în cazul Croaţiei, când l-a declarat persoană indezirabilă pe ministrul croat al apărării, după ce autorităţile croate au interzis participarea ministrului sârb al apărării la o comemorare a victimelor fascismului din Croaţia).

În pofida accentuării diferenţelor de opinie şi creşterii tensiunii, organizaţiile sârbe din Muntenegru şi-au declarat intenţia de a planifica, în toată ţara, sărbătorirea centenarului Adunării de la Podgorica şi a Zilei Unificării Serbiei cu Muntenegru şi cu alte naţiuni slave. Astfel, cel mai probabil, un astfel de eveniment ar putea să aibă loc pe 1 decembrie 2018, în Biserica Învierii lui Hristos, din Podgorica, Matija Beckovic fiind unul dintre vorbitorii care ar urma să susţină un discurs la eveniment.

Mai mult, Consiliul Naţional Sârb, care reprezintă sârbii din Muntenegru şi, în acelaşi timp 30% din populaţia statului muntenegrean, a cerut permisiunea de a folosi sala principală a Teatrului Naţional, în perioada 25.11-05.12.2018, pentru a sărbători centenarul Adunării de la Podgorica, cunoscută şi ca Marea Adunare a Sârbilor în Muntenegru.

În contextul în care, organizaţiile sârbe planifică organizarea în întreaga ţară, a numeroase evenimente politice şi culturale, mai multe organizaţii din Muntenegru şi unele dintre partidele de guvernământ îşi manifestă intenţia de a contracara acest lucru, inclusiv prin solicitarea făcută către instituţiile statului de a revoca oficial decizia Adunării de la Podgorica, privind unificarea Serbiei cu Muntenegru.

În acest context, va fi foarte interesant de văzut care va fi evoluţia relaţiilor dintre Serbia şi Muntenegru, precum şi a dinamicii stabilităţii şi securităţii regionale, mai ales că, până în prezent, autorităţile muntenegrene nu au dat niciun răspuns la solicitarea sârbilor, menţinând aceeaşi poziţie intrasigentă cu privire la semnificaţia centenarului unificării Muntenegrului cu Serbia.

Drept urmare, este posibil ca actuala escaladare a tensiunilor să se transforme în violenţe izolate sau de amploare, în funcţie de modul în care vor gestiona autorităţile de la Podgorica evoluţia situaţiei şi posibilele provocări ce ar putea să apară în contextul dorinţei cetăţenilor săi care se declară sârbi sau sârbi-muntenegreni şi care vor dori să celebreze 100 de ani de la ”marea unire” din 1918.

II. Pregătiri în Serbia pentru exerciţiul tactic cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului 1918-2018”

În perioada 08-10.11.2018, în R.Serbia (Serbia Centrală şi Vojvodina) se va desfăşura exerciţiul militar tactic cu trageri de luptă ”Secolul Învingătorului 1918-2018”[1]. Exerciţiul se desfăşoară pentru a celebra 100 de ani de la Victoria în Primul Război Mondial, ”punctul culminant” urmând a se înregistra sâmbătă, 10.11.2018. Armata Serbiei va organiza exerciţiul în 10 zone din ţară. Potrivit ministerului sârb al apărării şi conform declaraţiilor ministrului sârb al apărării, este vorba despre cel mai mare exerciţiu militar din ultimii ani.

Între punctele unde vor fi executate faze ale exerciţiului se numără platoul Pešter şi Poligonul Întrunit ”Pasuljanske livade” (de lângă Cuprija), poligoanele ”Orešac” şi ”Titel”.

Militarii care se antrenează pe platoul Pešter (personal din Brigada 2 Forţe Terestre Kraljevo) au fost vizitaţi de către ministrul apărării, Aleksandar Vulin, însoţit de şeful Statului Major General (SMG) al Armatei Serbiei, general-locotenent Milan Mojsilović, iar cei din poligonul ”Pasuljanske livade” (militari din Brigada 3 Forţe Terestre Niš), de către locţiitorul şefului SMG, general-maior Petar Cvetković.

La exerciţiul ”Secolul Învingătorului 1918-2018” vor participa circa 8.000 de militari, cu peste 600 de vehicule de luptă şi 24 de aparate aeriene.

 

Conducerea politică de la Belgrad a oscilat între a marca cea de-a 100-a aniversare a Zilei Victoriei în Primul Război Mondial printr-o paradă sau printr-un exerciţiu, balanţa înclinând în final către exerciţiu.

Cifra ”100” va fi simbolică: sunt 100 de ani de la ”victoria eroică a armatei sârbe”, la exerciţiu vor participa 100 de tancuri, 100 de vehicule blindate, 100 de sisteme de artilerie şi rachete (terestre şi de apărare antiaeriană) etc.

 

În faza iniţială de planificare a exerciţiului, Belgradul a sperat că la acesta va asista şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar acesta a acceptat să viziteze Serbia abia în luna ianuarie 2019. În context, rămâne incertă participarea la exerciţiu a două elicoptere de luptă Mi-35 din înzestrarea Forţelor Aerocosmice ale Federaţiei Ruse (preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că îl va ruga pe liderul rus ca două astfel de elicoptere să participe la exerciţiu, având în vedere că Armata Serbiei va primi în înzestrare patru aparate de acest tip, deja achiziţionate).

Foarte probabil, se va organiza şi o expoziţie, unde se vor prezenta cele mai noi sisteme de armament, tehnică militară şi echipamente dezvoltate de industria sârbă de apărare şi instituţiile militare de testare şi cercetare ştiinţifică (obuziere autopropulsate din familia ”Nora”, vehiculul blindat de luptă ”Miloš”, platforma blindată înarmată fără personal ”Miloš”, autovehiculul multirol ”Lazar-3”, sistemul autopropulsat de apărare aeriană ”PASARS” etc.).

Executarea exerciţiului poate fi considerată şi o demonstraţie de forţă a Belgradului, în contextul informaţiilor privind înfiinţarea forţelor armate ale ”R.Kosovo” la 28.11.2018 (de ”Ziua Drapelului Albanez”) sau după executarea de către Forţele Armate ale R.Croaţia a exerciţiului tactic cu trageri de luptă ”Velebit 18-Forţa Întrunită”[2] (timp de trei zile, în perioada 13-15.10.2018, cu angrenarea a circa 6.000 de militari activi şi din rezervă.

III. Europarlamentarii croaţi supun atenţiei UE alegerea lui Željko Komšić ca membru al preşedinţiei tripartite în Bosnia şi Herţegovina (BIH)

În data de 25.10.2018, unsprezece europarlamentari croaţi au adresat o scrisoare comună preşedinţilor Parlamentului European, Comisiei Europene şi Consiliului Europei, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, şi Comisarului pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Johannes Hahn. A fost invocat faptul că membrul croat al preşedinţiei tripartite a Bosniei şi Herţegovinei (BIH), Željko Komšić, a fost ales prin obţinerea majorităţii voturilor din partea etnicilor bosniaci musulmani şi nu din partea etnicilor bosniaci croaţi, comunitate etnică al cărei reprezentant va fi la nivelul central al statului.

Prin urmare, membrii croaţi ai Parlamentului European atrag atenţia asupra modului în care aceste evoluţii generate de recentul proces electoral ar putea afecta stabilitatea BIH şi a întregii regiuni a Balcanilor de Vest, relaţiile bilaterale cu Croaţia, cooperarea regională şi ambiţiile BIH şi ale UE.

De asemenea, deputaţii croaţi şi-au exprimat îngrijorarea că rezultatul alegerilor ar putea să nu contribuie la funcţionalitatea BIH ca "stat alcătuit din trei popoare constitutive egale", în concordanţă cu prevederile Acordului de Pace de la Dayton, care defineşte "popoarele constitutive" ale ţării.

Drept urmare, europarlamentarii croaţi au solicitat ca alegerile recente care au avut loc în BIH să fie supuse dezbaterilor la următoarea reuniune a Consiliului de Afaceri Externe al Comisiei Europene.

BIH face dovada că este statul din regiunea Balcanilor de Vest care a avut şi continuă să aibă cele mai mari dificultăţi în a obţine progresele minime solicitate pentru a-şi promova candidatura pentru aderare la UE. Se confirmă încă o dată că viteza şi rezultatele acestui proces sunt serios influenţate de o configuraţie constituţională complexă şi disfuncţională şi de manifestarea unei tendinţe centrifuge din ce în ce mai accentuate în rândul comunităţilor etnicilor sârbi şi croaţi ca rezultat al "eforturilor" de a accentua divizarea ţării, ale liderului bosniac sârb, Milorad Dodik, şi ale liderului bosniac croat, Dragan Čović, acţiunile acestora rămânând fără un răspuns eficient din partea UE, chiar dacă SUA au impus sancţiuni împotriva lui Dodik, în 2017. Într-un astfel de context, oficialii UE s-au limitat la a respinge folosirea retoricii de divizare în timpul campaniei electorale pentru alegerile generale din 7 octombrie 2018.

Unul din exemplele edificatoare cu privire la accentuarea divizării BIH la nivel etnic este şi decizia guvernului Republicii Srpska (RS) de a impune obligativitatea pentru cele 21 de persoane participante la exerciţiul civil,"Serbia 2018", din perioada 08-11.10.2018, să poarte uniforme cu însemnele protecţiei civile ale RS şi fără simbolurile statului Bosnia şi Herţegovina (BIH), pe timpul desfăşurării activităţilor lor operaţionale.  

Urmare la acţiunea eurodeputaţilor croaţi, nu a întârziat să apară reacţia lui Željko Komšić, în data de 30.10.2018, care, la rândul său, a trimis o scrisoare deschisă oficialilor UE, subliniind că R.Croaţia este implicată într-o "agresiune diplomatică împotriva ţării sale".

Mai mult, nou alesul membru croat al preşedinţiei tripartite a BIH a catalogat iniţiativa europarlamentarilor croaţi ca un alt atac al Croaţiei asupra suveranităţii şi dreptului suveran al BIH de a decide asupra sistemului său electoral sau, mai precis, ca o interferenţă directă a autorităţilor de la Zagreb în afacerile interne ale BIH.

IV. Milorad Dodik încearcă să influenţeze adoptarea deciziei de numire a viitorului prim-ministru al Republicii Srpska

În data de 01.11.2018, Milorad Dodik, preşedinte al R. Srpska (RS), dar recent ales ca membru sârb al preşedinţiei tripartite în Bosnia şi Herţegovina (BiH), şi-a făcut cunoscută intenţia de a propune colegului său de partid, Radovan Viskovic, să formeze un nou guvern la nivelul entităţii sârbe.

În acelaşi context, Milorad Dodik şi-a exprimat speranţa că partenerii de coaliţie vor sprijini propunerea sa conform căreia viitorul guvern al R.Srpska să fie condus de un vechi membru al Alianţei Social Democraţilor Independenţi (SNSD), vicepreşedinte al partidului şi lider al grupului parlamentar al SNSD în parlamentul precedent din RS.

 

Anunţul făcut de M.Dodik este catalogat ca fiind o surpriză, mai ales pentru Marko Pavic, liderul Alianţei Democratice Populare (DNS), partener de coaliţie al SNSD, acesta din urmă făcându-şi anterior cunoscută intenţia de a cere ca în fruntea viitorului guvern al RS să fie desemnată o persoană din partidul său. Cu toate acestea, Pavic nu a reacţionat încă la anunţul lui Dodik.

Punerea în operă a propunerii lui M.Dodik ar putea complica şi mai mult relaţiile dintre DNS şi SNSD, relaţii care deja sunt tensionate ca urmare a recentei demiteri a unui ministru DNS din guvernul RS şi a concedierii directorilor (susţinuţi de DNS) a două întreprinderi de stat.

Nu trebuie să omitem nici faptul că Zeljka Cvijanovic, prim-ministru al RS şi, de asemenea, membru al partidului condus de Milorad Dodik, SNSD, urmează a prelua funcţia de preşedinte al entităţii după victoria obţinută în faţa candidatul opoziţiei, Vukota Govedarica, în cadrul alegerilor din 07.10.2018.

Radovan Viskovic, probabil viitorul prim-ministru al RS, a declarat că el crede în echipa formată din noul membru sârb ales al preşedinţiei tripartite din BiH, Milorad Dodik, şi preşedintele nou ales al Republicii Srpska, Zeljka Cvijanovic, evidenţiind faptul că aşteaptă sprijin maxim din partea acestora.

Sansele nominalizării lui Radovan Viskovic ca viitor prim-ministru al RS sunt foarte mari, acesta beneficiind şi de sprijinul liderului Partidului Socialist (SP), Petar Djokic, care a declarat că poate evidenţia doar lucruri minunate despre acesta, ca om şi ca politician, şi că partidul său va împărtăşi această poziţie.

Tot în cadrul procesului de cuantificare a şanselor ca sugestia făcută de Milorad Dodik să devină realitate, este semnificativ de evidenţiat că, din totalul de 83 de locuri ale Adunării Naţionale a RS, puterea (în care sunt incluse SNSD-28 locuri, DNS-12 locuri şi SP-7 locuri) deţine 50 locuri, iar opoziţia 33 locuri.

În perioada următoare, scena politică din RS va fi semnificativ influenţată de evoluţia relaţiei SNSD-DNS, în contextul în care, conform prevederilor Constituţiei RS, noul preşedinte ales al RS, Željka Cvijanović, va trebui, în mod oficial, să nominalizeze viitorul prim-ministru. Mai mult, nu trebuie omis nici faptul că DNS a obţinut cel mai bun rezultat din istoria sa, fiind formaţiunea politică care a înregistrat cea mai mare creştere în preferinţele electoratului din RS la alegerile generale din 07.10.2018 .

 


[1] ”Vek pobednika 1918-2018”.

[2] ”Similitudinile” cu exerciţiul croat sunt: cel mai mare exerciţiu din ultimii ani, durata mare a fazei active, desfăşurare simultană în mai multe poligoane, angrenarea, practic, a tuturor genurilor de armă, folosirea de cantităţi însemnate de tehnică şi sisteme de armament, executarea de diverse trageri cu muniţie de luptă, mediatizarea în presa naţională, asistarea la fazele importante a conducerii de stat şi militare. Ca şi în cazul exerciţiului ”Velebit” din Croaţia, la exerciţiul din Serbia vor participa cele mai noi sisteme de armament şi tehnică militară, precum şi subunităţi din proiectele ”1.500” şi ”1.500+”.

De altfel, de mai mult timp între Belgrad şi Zagreb se desfăşoară o veritabilă ”cursă a înarmărilor”, însoţită ocazional (în trecut) de declaraţii belicoase ale liderilor de stat şi politici. Între elementele acestei ”curse” se numără: anunţul privind achiziţia de către Zagreb din SUA a unor sisteme de rachete sol-sol (M270 MLRS) vs anunţul Belgradului că va achiziţiona sisteme de rachete de apărare antiaeriană din Rusia (inclusiv S-300!); achiziţia croată de obuziere grele autopropulsate din Germania (PzH 2000) vs dezvoltarea de către Belgrad a familiei de obuziere ”Nora”; iniţierea de către Zagreb a procedurii de achiziţionare de avioane second hand F-16 din Israel vs donaţia rusă de şase avioane MiG-29 şi anunţul privind o altă donaţie de patru astfel de avioane din Belarus; donaţia de 16 elicoptere americane OH-58D ”Kiowa Warrior” pentru forţele aeriene croate şi donaţia americană anunţată de (două) elicoptere ”Black Hawk” (pentru forţele de operaţii speciale ale armatei croate) vs achiziţia de către Belgrad de şapte elicoptere ruseşti din familia ”Mi” (Mi-17, Mi-35), la care se adaugă contractul pentru nouă elicoptere ”Airbus”, pentru armată şi poliţie (H-145M).