Raport Special BALCANII DE VEST. Martie 2020

1. SUA resping afirmaţiile premierului Albin Kurti privind existenţa unui acord secret între Kosovo şi Serbia

În data de 26.03.2020, SUA au infirmat existenţa “unui plan secret” pentru efectuarea unor schimburi de teritorii între Kosovo şi Serbia, respingând, în acest fel, speculaţiile unor oficiali kosovari. Departamentul de Stat al SUA a emis o declaraţie oficială în acest sens, după ce guvernul premierului A.Kurti s-a prăbuşit pe fondul unei dispute privind măsurile adoptate împotriva pandemiei de coronavirus, precum şi continuarea procesului de negocieri dintre Priština şi Belgrad.

Trimisul special al SUA pentru dialogul Kosovo-Serbia, Richard Grenell, ambasadorul SUA în Kosovo, Philip Kosnett, şi reprezentantul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Matthew Palmer, au respins afirmaţiile formulate de prim-ministrul kosovar, A.Kurti, conform căruia preşedinţii Kosovo şi Serbiei ar fi ajuns la un acord secret privind un schimb de teritorii ca parte a unui acord final pentru normalizarea relaţiilor între cele două entităţi. Mai mult, conform declaraţiei semnate de cei trei oficiali americani, Washingtonul rămâne angajat să colaboreze cu orice guvern format “prin proces constituţional” şi, “în acest moment de incertitudine, se solicită liderilor kosovari să respecte constituţia şi statul de drept în Kosovo”.

Atât Kosovo, cât şi Serbia, aspiră să adere la UE, dar normalizarea relaţiilor între cele două părţi este o condiţie esenţială impusă pentru îndeplinirea obiectivului comun al celor două entităţi din Balcanii de Vest.

Premierul kosovar a făcut numeroase acuzaţii în timpul sesiunii parlamentare pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, susţinând că motivul real al adoptării acesteia este de a fi înlăturat guvernul de la Priština în contextul unui acord secret între preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, şi preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, privind schimbul de teritorii.

Relaţiile SUA cu guvernul condus de A.Kurti, liderul formaţiunii politice Lëvizja Vetëvendosje (Mişcarea pentru Autodeterminare / LVV, formaţiune politică de stânga) au fost afectate încă de la început, după ce au fost ignorate apelurile americane pentru ridicarea completă a taxelor impuse bunurilor importate din Serbia, în noiembrie 2018, de către predecesorul său, Ramush Haradinaj.

În contradicţie cu apelurile SUA, guvernul lui A.Kurti a ridicat parţial doar taxele impuse importurilor de materii prime, decizie pe care R.Grenell a catalogat-o ca fiind o “jumătate de măsură”. Drept urmare, A.Kurti a fost acuzat de rivalii săi politici, şi chiar de partenerii săi din guvern, că a dus o “politică anti-americană”. Este semnificativ de menţionat că, în momentul când declaraţia americană a devenit publică, liderul Ligii Democrate din Kosovo (LDK), Isa Mustafa, a lansat diverse mesaje pentru a-l chema pe A.Kurti să îşi ceară scuze Kosovo şi SUA.

În acelaşi context, vicepreşedintele LVV, Besnik Bislimi, a salutat, la rândul său, declaraţia SUA, numind-o “o declaraţie bună pentru Kosovo”, întrucât arată că Washingtonul nu este împotriva colaborării cu formaţiunea sa politică.

B.Bislimi a subliniat că „R.Grenell şi M.Palmer spun că SUA vor coopera cu orice guvern format în concordanţă cu prevederile constituţionale şi nu au nicio poziţie împotriva vreunei entităţi politice, aşa cum s-a promovat ideea în Kosovo”, făcând referire, cel mai probabil, la unele afirmaţii făcute publice în anumite medii conform cărora SUA nu vor coopera cu niciun guvern condus de LVV şi subliniind că “diplomaţii cer respectarea Constituţiei şi nu a persoanelor care se situează deasupra Constituţiei şi instituţiilor ... Şi procesele constituţionale privind dialogul spun că dialogul ar trebui să fie condus de prim-ministru”.

II. Macedonia de Nord, cel de al 30-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice

În data de 27.03.2020, Macedonia de Nord a devenit oficial membru al NATO ca urmare a îndeplinirii ultimei etape formale în acest sens. Steagul Macedoniei de Nord a fost ridicat, luni, 30 martie, la sediul NATO din Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că „Macedonia de Nord este acum parte a familiei NATO, o familie formată din 30 de naţiuni şi aproape un miliard de oameni, o familie bazată pe certitudinea că, indiferent cu ce provocări se confruntă, sunt cu toţii mai puternici şi mai siguri împreună”.

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat că statutul de membru al NATO “va sprijini securitatea şi stabilitatea în toată regiunea, aderarea Macedoniei de Nord demonstrând şi altor state din zonă că uşa NATO rămâne deschisă cu condiţia îndeplinirii standardelor NATO şi acceptării responsabilităţilor şi beneficiilor aderării.”

Ministerul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că Turcia salută aderarea Macedoniei de Nord la NATO. Oficialul turc a subliniat că “apartenenţa Macedoniei de Nord la NATO este un pas semnificativ pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii durabile în Balcani” şi că “ că legăturile adânc înrădăcinate ale prieteniei şi cooperării dintre Turcia şi Macedonia de Nord vor fi consolidate în continuare în cadrul Alianţei”.

Ministerul grec de externe a felicitat Macedonia de Nord pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi a precizat că se aşteaptă ca cele două state să colaboreze şi din poziţia de aliaţi.

Ministrul afacerilor externe român, Bogdan Aurescu, a avut o discuţie telefonică cu omologul său, Nikola Dimitrov, pe 31 martie, în contextul amânării - din cauza pandemiei COVID-19 - a vizitei oficiale a şefului diplomaţiei române la Skopje, programată pe 31 martie. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat încrederea într-o excelentă colaborare cu Macedonia de Nord, în cadrul NATO.  

La 17 martie, Senatul spaniol a ratificat protocolul de aderare al Macedoniei de Nord, devenind cel de-al 29-lea şi ultimul stat membru al NATO care a adoptat o decizie favorabilă statului macedonean.

Pentru NATO, integrarea Macedoniei de Nord înseamnă un nou pas în stabilizarea Balcanilor de Vest. Într-un astfel de context, rămâne, desigur, opoziţia totală a Rusiei, însă Moscova nu are o pârghie eficientă de acţiune împotriva extinderii NATO. Cu toate acestea, Rusia rămâne concentrată pe R.Srpska (entitatea sârbă a Bosniei şi Herţegovinei) şi pe partea de nord a Kosovo, populată de o majoritate sârbă, pentru a împiedica aderarea la NATO a celor două entităţi – Bosnia şi Herţegovina, respectiv Kosovo.

III. Miroslav Lajčak va gestiona, ca reprezentant al UE, dialogul Belgrad-Priština

Potrivit unui document aflat în lucru în data de 30.03.2020, la nivelul UE, fostul ministru slovac de externe, Miroslav Lajčak, a fost nominalizat să devină reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priština.

Ziua de 02.04.2020 a fost prevăzută pentru ca M.Lajčak să preia noul post pentru o perioadă de un an, prima sarcină a sa fiind realizarea unei “normalizări cuprinzătoare a relaţiilor” între Serbia şi Kosovo.

Este de aşteptat ca acest obiectiv să fie realizat prin încheierea unui “acord legal obligatoriu care să abordeze toate problemele restante dintre cele două părţi în conformitate cu dreptul internaţional şi care să contribuie la stabilitatea regională”.

La Bruxelles a fost confirmat faptul că la nivelul UE se aşteaptă ca, odată numit, M.Lajcak să aibă sarcina de a găsi o soluţie care să nu implice o schimbare de teritorii între cele două entităţi.

În Kosovo, numirea preconizată a lui M.Lajčak este privită cu scepticism, preşedintele Hashim Thaçi replicând în acest sens, cu câteva săptămâni în urmă, ca urmare a faptului că Slovacia face parte din grupul celor cinci state membre ale UE, alături de România, Spania, Grecia şi Cipru, care nu recunosc independenţa declarată unilateral de Kosovo.

Conform prevederilor documentului elaborat la nivelul UE, mandatul lui M.Lajčak va consta, de asemenea, în îmbunătăţirea relaţiilor de bună vecinătate şi reconciliere în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, îmbunătăţirea vizibilităţii UE prin diplomaţie publică şi contribuţia la unitatea, coerenţa şi eficacitatea acţiunilor desfăşurate în regiune.

M.Lajcak a fost propus pentru ocuparea acestei funcţii de Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell (reprezentantul Spaniei, un alt stat ce nu recunoaşte independenţa Kosovo), acesta din urmă subliniind că este convins că fostul ministru slovac de externe va face o treabă excelentă ca trimis special al UE pentru continuarea dialogului Belgrad-Priština. M.Lajcak a renunţat la poziţia de ministru de externe al Slovaciei la începutul lunii martie 2020, după o perioadă de opt ani în această funcţie. În perioada 2007-2009, M.Lajčak a ocupat funcţia de Înalt Reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina (BIH) pentru implementarea în plan civil a Acordului de la Dayton.

În ceea ce priveşte perspectivele unei reluări a dialogului Belgrad-Priština, blocat timp de peste un an după ce Kosovo a introdus taxe pe mărfurile importate din Serbia, Bruxelles-ul a remarcat că “este necesară urgent o reluare a dialogului” şi că “situaţia actuală este de nejustificat”.

Purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a subliniat la rândul său că “primii paşi ai premierului A.Kurti trebuie să conducă la suspendarea taxelor impuse, toate eforturile, în special cele ale statelor membre ale UE, fiind importante pentru continuarea dialogului facilitat de Bruxelles între Kosovo şi Serbia”.

IV. Armata sârbă sprijină autorităţile civile pentru combaterea COVID-19

La 15 martie, în Serbia s-a decretat starea de urgenţă, printr-un document semnat de către preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, preşedintele Parlamentului Serbiei, Maja Gojković, şi prim-ministrul Ana Brnabić. Până la sfârşitul lunii, decretul semnat de cei trei nu a intrat în dezbaterea Parlamentului Serbiei, deoarece liderii parlamentari au estimat că acesta nu se poate reuni în condiţiile epidemiei de COVID-19 în Serbia.

Legislaţia sârbă permite ca decretul, semnat de cei trei oficiali, preşedinte, preşedintele parlamentului şi premier, să fie dezbătut de parlament imediat după încetarea stării de urgenţă (în termen de 48 de ore), dar această situaţie a atras critici din partea unor partide de opoziţie. De asemenea, au existat şi nemulţumiri privind modul de utilizare a armatei sârbe în sprijinul autorităţilor pentru combaterea epidemiei de COVID-19.

După intrarea în vigoare a stării de urgenţă (16 martie), Armata Serbiei (Vojska Srbije/VS) a acţionat atât în sprijinul autorităţilor, cât şi pentru menţinerea capacităţii de luptă.

Activităţile VS în sprijinul autorităţilor civile au inclus:

- preluarea controlului asupra “fâşiei verzi” a graniţelor de stat şi asistenţă pentru poliţia de frontieră la PCTF-uri;

- paza tuturor celor 17 centre din Vojvodina şi Serbia Centrală pentru solicitanţii de azil (Sjenica, Tutin, Bogovađa, Banja Koviljača şi Krnjača/Belgrad) şi de primire a migranţilor (Preševo, Bujanovac, Vranje, Bosilegrad, Pirot, Obrenovac, Adaševci, Šid, Principovac, Sombor, Kikinda şi Subotica). Aceasta a inclus controlul strict al intrării şi ieşirii din aceste centre;

- paza unor obiective, păzite anterior de către forţele Ministerului Afacerilor Interne (MUP RS), ca şi activităţi de patrulare în localităţi;

- paza unor spitale şi laboratoare, mai ales a celor unde se efectuează teste şi tratamente pentru pacienţii infectaţi de COVID-19;

- paza unor obiective civile publice importante unde se înregistrează trafic semnificativ de persoane (aeroporturile civile din Belgrad şi Niš, autogările din Belgrad, Kragujevac, Niš, Novi Sad şi Pančevo, oficii poştale mai mari, cele patru centre de gerontologie din Belgrad ş.a.);

- amenajarea de centre de carantină pentru cetăţenii sârbi reveniţi din străinătate, care fie nu au domiciliul în Serbia, fie sunt consideraţi ca fiind cazuri de risc şi trebuie plasaţi obligatoriu în carantină (şi nu în “autoizolare”). Cele mai importante sunt tabăra de odihnă “Letenka” (din zona Fruška gora), tabăra de corturi din interiorul taberei militare de odihnă “Morović” şi tabăra de containere de pe lângă centrul de primire a migranţilor din Subotica;

- amenajarea de spitale de campanie provizorii, pentru tratarea bolnavilor cu forme uşoare ale infecţiei COVID-19 (Complexul Expoziţional din Belgrad, Complexul Expoziţional din Novi Sad, hala sportivă “Čair” şi două şcoli generale din Niš, spaţii din Valjevo ş.a.);

- angajarea de efective specializate în apărare CBRN pentru executarea de activităţi de dezinfecţie, în mai multe localităţi, cu accent pe Belgrad şi Valjevo.

În tot acest timp, VS a continuat şi programul de instrucţie, concomitent cu adoptarea de măsuri de protecţie a personalului, conform recomandărilor autorităţilor abilitate, pentru protecţia împotriva infectării cu COVID-19:

- în ajunul intrării în vigoare a stării de urgenţă, subunităţi de transmisiuni din Forţele Terestre ale VS au încheiat un exerciţiu tactic de transmisiuni, care s-a desfăşurat în şase zone din ţară;

- 20 martie: ceremonii de depunere a jurământului militar la cele trei centre de instrucţie teritoriale (pentru instrucţia de bază), de la Sombor, Valjevo şi Leskovac, de către soldaţii voluntari încorporaţi în Seria “Martie 2020”;

- 23 martie: într-un complex de instruire de lângă Šabac şi pe râul Sava, la Šabac, personal al Flotilei Militare Fluviale (cu Comandamentul la Novi Sad) s-a antrenat pentru realizarea forţării unui râu, prin executarea unui exerciţiu tactic cu ieşire în teren;

- 25 martie: trageri cu armamentul de pe platforma terestră fără echipaj, comandată de la distanţă, “Miloš”, executate în poligonul Centrului Tehnic de Testări (TOC) de la Nikinci;

De asemenea, la jumătatea lunii martie, fabrica “Prva iskra-Namenska” a.d., din Barič (Belgrad), parte a Industriei de Apărare din Serbia (OIS), a amenajat o linie de producţie de soluţie alcoolică (75%), care se foloseşte ca dezinfectant. Potrivit unor date, până la 26 martie, fabrica a produs circa 5.000 de litri de astfel de soluţie, care a fost livrată structurilor din Ministerul Apărării şi VS. În aceeaşi fabrică s-au întreprins măsuri pentru producţia de dezinfectant pe bază de acid peracetic.

La rândul său, compania “Jumko” din Vranje, care produce de obicei uniforme şi salopete, a inaugurat o linie de producţie de măşti, din bumbac fin, capacitatea fiind de circa 20.000 de măşti pe zi. Primele cantităţi de măşti au fost donate spitalelor din zonă şi azilurilor de bătrâni.

Angajarea personalului VS în sprijinul autorităţilor civile pentru combaterea răspândirii infecţiei cu COVID-19 a fost percepută în ansamblu pozitiv de către populaţie. Critici au fost formulate de către unii reprezentanţi ai opoziţiei. Doar într-o primă fază s-au vehiculat informaţii că VS nu ar fi bine-venită în zona Raška / Sandžak, dar acestea au încetat rapid şi în teren nu s-au înregistrat incidente. Ministrul apărării a vizitat (21 martie) centrul de azil de la Sjenica, însoţit de comandantul Brigăzii 2 Forţe Terestre de la Kraljevo, generalul de brigadă Željko Kuzmanović.

Opoziţia critică interdicţiile de circulaţie, ca şi măsurile insuficiente de protecţie pentru personalul medical. Nu în ultimul rând, autorităţile sunt criticate pentru numărul redus de testări efectuate pentru COVID-19 (“este inadmisibil ca numărul de persoane amendate pentru încălcarea regulilor să fie mai mare decât cel al persoanelor testate”). S-au auzit şi apeluri la formarea unui guvern de uniune / salvare naţională. Cele mai mari critici ale opoziţiei şi societăţii civile se referă la lipsa de transparenţă a guvernanţilor privind deciziile adoptate pe timpul stării de urgenţă (de exemplu, pe ce criterii s-au stabilit obiectivele destinate pentru spitalele improvizate pentru pacienţii cu COVID-19, amenajate în principal, cu sprijinul VS).  

Pentru centrele de carantină avute în responsabilitate, VS a numit câte un comandant de obiectiv şi asigură atât masa (de trei ori pe zi), cât şi asistenţa medicală.

VS asigură respectarea unui program strict şi a disciplinei şi în spitalele de campanie improvizate pe care le are în responsabilitate (la Belgrad, Niš şi Novi Sad)[1].

La 31 martie au primit contractele de angajare în sistemul medical militar din Serbia 95 de persoane, în prezenţa ministrului sârb al apărării. Spitalul Militar Central din Belgrad (VMA) nu poate fi folosit în tratarea pacienţilor cu COVID-19, din cauza sistemului de ventilaţie, estimarea aparţinând echipei de şase experţi chinezi trimişi în Serbia de către guvernul de la Beijing pentru a ajuta la combaterea epidemiei de COVID-19. Pe de altă parte, din luna aprilie, Spitalul Militar din Novi Sad va fi utilizat pentru acest tip de pacienţi.

De remarcat este şi faptul că, în condiţiile create de epidemia de COVID-19, la 24 martie, în Vojvodina şi Serbia Centrală s-au comemorat 21 de ani de la începutul “agresiunii NATO” împotriva R.F.Iugoslavia (la 24.03.1999). Ministrul apărării, în calitate de emisar special al preşedintelui ţării, a depus o coroană de flori la monumentul militarilor din Brigada de Gardă, ucişi de bombardamentele NATO lângă spitalul “Dragiša Mišović” din Belgrad. În numele ministerului şi al VS, la acelaşi monument a depus o coroană de flori şeful Statului Major General al VS, generalul Milan Mojsilović.

La sfârşitul lunii martie, nouă soldaţi ai VS erau infectaţi cu COVID-19, iar circa 650 se aflau în izolare.