05 aprilie 2019

Raport Special BALCANII DE VEST - Martie 2019

Stelian Teodorescu

Sursă foto: Mediafax

Împrumuturi masive ale BERD în infrastructura de transport şi energetică din Serbia, BIH şi Croaţia

Serbia se implică ce în ce mai intens în gestionarea resurselor energetice din regiune 

Măsuri pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei sârbe

Cetăţeni sârbi implicaţi în traficul de droguri din România

Acuzaţii între Zagreb şi Sarajevo pe tema radicalismului islamic din Bosnia şi Herţegovina

Ziua Republicii Srpska provoacă noi tensiuni în Bosnia şi Herţegovina

 

I. Împrumuturi masive ale BERD în infrastructura de transport şi energetică din Serbia, BIH şi Croaţia

Potrivit Institutului de Studii Economice Internaţionale de la Viena, rata mai redusă a creşterii economice la nivel global, efectele generate de Brexit şi problemele ce se manifestă permanent în zona euro vor reprezenta provocări semnificative pentru economiile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. După o perioadă (2017-2018), în care cea mai mare parte a regiunii s-a bucurat de un nivel ridicat de creştere economică, se estimează că în următorii 2-3 ani economiile din regiune vor înregistra scăderi ale acestui ritm (de la cea de 3,2% prognozată în 2018, la 1,8% în 2019, 2,5% în 2020 şi 2,7% în 2021. 

În pofida acestei prognoze, în data de 27.03.2019, Institutul de Studii Economice Internaţionale a făcut cunoscut că două state din regiunea Balcanilor de Vest, Albania şi Kosovo, vor înregistra în perioada 2019-2021, cele mai rapide creşteri economice din grupul cele 23 de state din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, iar economia Bosniei şi Herţegovinei (BIH) va avea un ritm continuu crescător în perioada menţionată.

Ţara:

2019

2020

2021

Bulgaria

2.8

2.5

2.5

Croaţia

2.6

2.5

2.5

România

2.8

3.0

3.2

Slovenia

3.2

3.0

2.9

Albania

3.8

3.8

3.4

Bosnia şi Herţegovina

2.5

2.6

2.7

Muntenegru

2.5

2.2

2.0

Macedonia de Nord

3.0

3.0

3.0

Serbia

3.4

2.9

2.9

Kosovo

4.1

4.0

3.9

Moldova

3.8

3.6

3.5

 

În consecinţă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a anunţat, înaintea întâlnirii anuale din luna mai 2019, planul de a creşte investiţiile în BIH de la 200 milioane de euro, în 2018, la 300 milioane de euro, în 2019, infrastructura fiind cea care va continua să absoarbă majoritatea fondurilor.

În concordanţă cu solicitările BIH, majoritatea investiţiilor BERD sunt destinate Coridorului Pan-European Vc, o ramură a unui mare proiect care va lega Budapesta cu portul croat Ploče, va traversa BIH şi va avea o lungime totală de 700 km. Până în prezent, BERD a angajat deja resurse financiare în sumă de 550 de milioane de euro pentru acest proiect care, după finalizare, va integra BIH în fluxurile comerciale paneuropene. De asemenea, BERD investeşte în infrastructura municipală în transporturi, de alimentare cu apă şi de canalizare din BIH.

***

 
   

Strategia BERD în BIH reflectă politica sa faţă de întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Aceasta este determinată de  corelarea investiţiilor cu reformele politice din entităţile din Balcanii de Vest pentru dezvoltarea sectorului privat, economiei cu grad de poluare redus şi infrastructurii în întreaga zonă. BERD cofinanţează şi cele mai mari două parcuri eoliene din Serbia, de la Čibuk şi Kovačica, în contextul în care strategia energetică, aprobată la sfârşitul lunii decembrie 2018, invocă sistarea necondiţionată a investiţiilor în centralele electrice pe cărbune.

În 2018, BERD a înregistrat un record în ceea ce priveşte cifra investiţiilor în cele şase entităţi din Balcanii de Vest fiind atinsă valoarea de 1,1 miliarde de euro, secretarul general al BERD, Enzo Quattrociocche, catalogând Balcanii de Vest ca o regiune cu un potenţial imens. Mai mult, Quattrociocche a subliniat că o administraţie de stat mai eficientă într-un mediu concurenţial pentru investiţii şi un climat de afaceri favorabil sunt condiţii indispensabile pentru reuşită.

În mediile de specialitate, este evidenţiată şi necesitatea realizării unui echilibru în domeniul resurselor de energie prin concentrarea pe utilizarea resurselor de energie regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. "Green Economy Transition" constituie o abordare strategică a BERD, banca intenţionând, până în 2020, 40% din investiţiile anuale în afaceri pentru proiecte ecologice.

Într-un astfel de context, pe lângă proiectele punctuale, cum ar fi finanţarea unei centrale termice pe bază de biomasă din Banja Luka, BERD susţine o strategie structurată, Sarajevo, Banja Luka şi Zenica alăturându-se "BERD Green Cities".

 

II. Serbia se implică ce în ce mai intens în gestionarea resurselor energetice din regiune 

În data de 15.03.2019, prin vocea ambasadorului la Belgrad, Alexandr Cepurin, Rusia şi-a anunţat intenţia de a sista, începând cu 2020, livrările de gaze către Europa prin Coridorul trans-balcanic (CTB - începe în Rusia, traversează Ucraina, Moldova, România şi Bulgaria înainte de a ajunge în Grecia şi Macedonia de Nord).

Drept consecinţă, Serbia se va implica din ce în ce mai intens în procesul gestionării resurselor de energie în regiune, cel mai probabil urmând a avea un rol extrem de important în furnizările de gaze către Europa, mai ales în contextul în care pe teritoriul său va fi construită şi va deveni operaţională una din cele două ramuri ale proiectului “Turkish Stream”. Conform oficialului rus, pe lângă preţurile favorabile de achiziţie oferite, Serbia va beneficia şi de venituri semnificative din comisioanele de tranzit. Pe de altă parte, chiar dacă, oficial, contractul Bulgariei cu Gazprom pentru importul şi tranzitul gazului rusesc prin Coridorul Trans-Balcanic pe teritoriul său va expira în 2030, în contextul intenţiilor exprimate de "Gazprom", Sofia va pierde un venit anual de 97,1 milioane de euro din taxele de tranzit).

În acelaşi context, Serbia (alături de Macedonia de Nord) s-a arătat interesată să participe la proiectul Bulgariei pentru construcţia Centralei nucleare-electrice de la Belene (CNEB). În conformitate cu declaraţiile vicepremierului bulgar, Tomislav Doncev, din data de 05.03.2019, cele două state şi-au făcut cunoscută intenţia să devină şi viitori consumatori ai energiei electrice produse la CNEB.

Conform ultimelor informaţii, Sofia era aşteptată să lanseze procedura pentru organizarea unei licitaţii până la sfârşitul lunii martie 2019.

***

Decizia Rusiei favorizează Serbia care ia deja în considerare şi posibilitatea conectării conductei de gaz care îi tranzitează teritoriul (una din cele două ramuri ale gazoductului “Turkish Stream” va intra din Bulgaria în Serbia şi va tranzita teritoriul statului sârb către Ungaria) cu România, R.Macedonia de Nord şi Kosovo, primele două state fiind vecine, dar şi ţări amplasate pe CTB.

În ceea ce priveşte proiectul de la Belene, conform strategiei adoptate, guvernul bulgar a stabilit să asigure construcţia CNEB în 10 ani, cu un cost de până la 10 miliarde de euro.

Actualmente, CNEB se pare că are şanse mari de a deveni o realitate după ce, în lipsa unor progrese semnificative, în februarie 2013, Bulgaria abandonase proiectul printr-o decizie a parlamentului, invocând costurile semnificative ale construcţiei şi perspectivele neclare în ceea ce priveşte valorificarea energiei electrice produse.

Sprijinul financiar pentru realizarea acestui proiect a devenit imperios necesar pentru Bulgaria, mai ales dacă ţinem seamă că, în decembrie 2016, în urma arbitrajului internaţional, statul bulgar a plătit 601,6 milioane de euro drept compensaţie companiei ruse care a produs echipamentul pentru realizarea proiectului de la Belene, acesta aflându-se şi acum în depozitare la locul desemnat pentru construirea CNEB.

Prim-ministrul Boiko Borisov şi ministrul energiei, Temenujka Petkova, au subliniat în repetate rânduri că Bulgaria va participa la realizarea proiectului doar cu echipamentele achiziţionate, în locaţia destinată construcţiei şi cu licenţele necesare. Doncev a subliniat că proiectul de la Belene nu poate fi finalizat fără participarea companiei ruse Rosatom, care a furnizat echipamentele necesare, reprezentanţii acesteia exprimându-şi interesul de a participa la proiect pe timpul unei vizite efectuate la Sofia, în delegaţia condusă de premierul rus, Dmitri Medvedev. Este de remarcat că, în acelaşi context, la începutul acestui an, ministrul energiei, Temenujka Petkova, a declarat că şi Muntenegru doreşte să participe la realizarea proiectului de la Belene.

III. Măsuri pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei sârbe

Începând cu data de 01.04.2019, s-a modificat lanţul de comandă al brigăzii de forţe pentru operaţii speciale din armata sârbă (Brigada Specială din Pančevo / Bg.Spc.), aceasta fiind subordonată direct şefului Statului Major General (SMG) al Armatei Serbiei. Din 2007 şi până la 01.04., Bg.Spc. a fost în organica Forţelor Terestre (F.Ter.) ale Armatei Serbiei şi s-a subordonat nemijlocit comandantului acestei categorii de forţe, cu sediul în sudul ţării, la Niš.

Bg.Spc. devine a doua brigadă care se subordonează nemijlocit şefului SMG, după brigada de gardă din Belgrad (”Garda”), considerată şi ea ca o unitate pentru operaţii şi misiuni speciale.

***

 
   

Bg.Spc. este o unitate tactică unică în armata sârbă, având o structură specifică şi întreaga ţară ca ”zonă de responsabilitate”.

Batalioanele Bg.Spc. sunt dislocate în două garnizoane, în Cazarma ”Rastko Nemanjić” din Pančevo (un batalion de comandă, un batalion antiterorist şi un batalion de cercetare-diversiune) şi în Cazarma ”Aerodrom” din Niš (Batalionul 63 paraşutişti).

Prin subordonarea Bg.Spc. direct către şeful SMG s-a scurtat lanţul de comandă şi a fost redus timpul necesar transmiterii ordinelor către această unitate.

Autorităţile au subliniat că măsura a fost decisă de către comandantul suprem al armatei sârbe, preşedintele ţării, la bilanţul activităţii Armatei Serbiei din decembrie 2017, dar aceasta se înscrie în măsurile întreprinse în anul 2018 de către conducerea politico-militară de la Belgrad pentru consolidarea capacităţilor operative şi funcţionale ale armatei.

În acelaşi spirit pot fi considerate şi alte măsuri planificate pentru anul 2019 de consolidare a capacităţilor operative şi funcţionale ale armatei sârbe: operaţionalizarea altor patru avioane MiG-29 (dintr-o donaţie bielorusă), primirea a cinci elicoptere ”Airbus” H-145M (dintre care, probabil, patru configurate ca elicoptere de luptă), a trei elicoptere ruseşti medii de transport Mi-17 şi a patru elicoptere ruseşti de asalt Mi-35, ca şi intrarea în înzestrare a altor sisteme de armament, tehnică militară şi echipamente produse de industria sârbă de apărare.

Toate aceste măsuri trebuie privite în contextul în care Belgradul ia în calcul o potenţială deteriorare semnificativă a situaţiei de securitate în Kosovo (ca urmare a unor violenţe de amploare asupra proprietăţilor sârbe sau etnicilor sârbi sau ca urmare a încercării Prištinei de a prelua prin forţă controlul asupra municipalităţilor ”sârbe” din nord). De altfel, Belgradul a avertizat atât Priština, cât şi ”comunitatea internaţională” că nu exclude o intervenţie în Kosovo pentru a proteja populaţia sârbă în caz de nevoie.

 

IV. Cetăţeni sârbi implicaţi în traficul de droguri din România

În data de 20.03.2019, în estul judeţului Tulcea, a fost găsit de către Poliţie un pachet care conţinea un kilogram de cocaină. Pachetul, s-a presupus, ar fi căzut dintr-o camionetă înmatriculată în Bucureşti. Ca urmare, în aceeaşi dată a fost declanşată o vastă operaţiune anti-drog şi o amplă anchetă care au condus la descoperirea, în dimineaţa zilei de 22.03.2019, pe coasta Mării Negre, a unei bărci cu o încărcătură semnificativă de cocaină, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Ample investigaţii şi acţiuni de căutare au dus la descoperirea unor pachete suspecte ambalate în baloane de cauciuc, inclusiv pe spaţiul terestru din apropiere. Pe timpul operaţiunii, a fost găsită o cantitate de 1040 de kilograme de cocaină cu o puritate de 90%, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, destinată pentru a fi traficată cel mai probabil şi pe teritoriul României. Conform specialiştilor Direcţiei pentru Investigarea Crimei Organizate şi a Terorismului din România (DIICOT), la momentul valorificării pe piaţa drogurilor, cantitatea de cocaină găsită se poate tripla prin combinarea cu diferite substanţe specifice.

În acest context, este semnificativ de evidenţiat că Poliţia română a reţinut doi cetăţeni sârbi (Nenad Cvetković şi Tode Krstić) suspectaţi a fi implicaţi în acest caz de trafic de droguri, unul fiind arestat în timp ce încerca să treacă graniţa din România în Serbia, pe la Porţile de Fier 2, iar cel de-al doilea fiind reţinut în judeţul Prahova, în timp ce conducea un camion înmatriculat în Serbia.

DIICOT, continuă investigaţiile în colaborare cu autorităţile din Serbia pentru a identifica toate persoanele responsabile şi implicate în acest caz.

***

 
   

Implicarea cetăţenilor sârbi în traficul de droguri din regiune şi nu numai, nu este o noutate. În luna decembrie 2018, în Serbia, în cadrul celui mai mare proces privind traficul de droguri, presupusul şef al crimei organizate sârbe, Darko Šarić, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, pentru implicarea în acţiuni de trafic şi contrabandă cu 5,7 tone de cocaină din America de Sud în Europa, această primă sentinţă putând fi atacată.

Un alt cetăţean sârb, Zoran Jakšić, membru important al "Group America" (organizaţie criminală din Europa de Est, cu mai mulţi lideri, care trafichează droguri din America de Sud încă de la începutul anului 1990), a fost arestat în iulie 2016 în Peru, în timp ce încerca să treacă graniţa în Ecuador. Dovezi ale activităţilor criminale ale lui Jakšić au început să apară anul trecut şi în Argentina, când un traficant de droguri brazilian a fost arestat pe aeroportul din Ezeiza. În contextul investigaţiilor desfăşurate, s-a descoperit că Jakšić a creat o structură criminală care se ocupă cu achiziţia de cocaină din Peru şi Ecuador, transformând-o în formă lichidă şi exportând-o în Europa în sticlele de vin "San Juan". Mai mult, Jakšić este suspectat că a introdus în Olanda şi Belgia cantităţi impresionante de cocaină.

Un alt actor important al reţelelor de crimă organizată balcanice a fost Goran Nešić, alias "Ciga", arestat în 2011, care a lucrat atât cu Šarić, cât şi cu "Group America" şi a fost cunoscut ca fiind principalul lider al crimei organizate sârbe din Brazilia.

Dimensiunea şi amploarea acestor activităţi ale crimei organizate sârbe oferă o perspectivă clară cu privire la dimensiunea tentaculelor mafiei balcanice din America Latină, un grup care, de-a lungul anilor, a devenit una din principalele reţele europene de trafic de droguri din regiune.

 

V. Acuzaţii între Zagreb şi Sarajevo pe tema radicalismului islamic din Bosnia şi Herţegovina

În luna martie 2019, au escaladat acuzaţiile dintre Sarajevo şi Zagreb legate de existenţa şi activităţile membrilor şi simpatizanţilor mişcării salafiste wahhabite din Bosnia şi Herţegovina (BIH). Mai mult, oficiali de stat bosniaci şi lideri politici boşniaci au susţinut că agenţia naţională croată de securitate şi informaţii (SOA) recrutează membri ai mişcării salafiste din statul bosniac pentru a trafica arme sau chiar pentru a executa atacuri în BIH (împotriva unor moschei!).

Oficialii croaţi au dezminţit vehement alegaţiile, dar unii dintre aceştia au admis că SOA monitorizează fenomenul radicalismului islamic din BIH şi că au existat contacte ale ofiţerilor operativi ai SOA cu membri ai mişcării salafiste din statul bosniac.

 
   

***

”Scandalul salafist” (”afera selefije”) a culminat la jumătatea lunii martie 2019, când Procuratura BIH a deschis un dosar penal în rem şi a audiat mai mulţi oficiali bosniaci (inclusiv pe ministrul securităţii, în mandat tehnic, Dragan Mektić, etnic sârb), iar în a doua decadă a lunii ministerul securităţii al BIH a transmis o informare pe această temă preşedinţiei BIH.

Liderul celui mai mare partid boşniac din BIH (SDA), Bakir Izetbegović, a criticat activităţile SOA şi ale consulului general croat de la Tuzla (Ivan Bandić) de recrutare a unor membri ai mişcării salafiste, calificându-le drept o tentativă de destabilizare a BIH.

În opinia liderilor boşniaci, ”scandalul” este legat de afirmaţia, din 2017, a preşedintei R.Croaţia, Kolinda Grabar-Kitarović, că în BIH ar exista 10.000 de extremişti islamici, fără a fi aduse dovezi în acest sens.

Deşi autorităţile BIH au ”documentat” cel puţin un caz, referitor la încercarea SOA de a-l recruta pe un anume ”HČ”[1], este puţin probabil ca ancheta Procuraturii bosniace să se soldeze cu vreun rezultat, deoarece este dificil ca structurile de la toate nivelurile să obţină dovezi ”certe” (care să reziste în instanţă) privind acţiunile SOA de a recruta islamişti radicali din BiH. ”Scandalul salafist” a deconspirat unele activităţi şi personal al SOA în BIH (consulul I.Bandić), dar şi o serie de erori posibile[2].

Cu siguranţă că acest caz ar trebui integrat într-un context mai larg, al eforturilor Zagrebului de apărător al drepturilor poporului croat din BIH, aceste eforturi fiind concretizate prin încercările Zagrebului de a rezolva cu sprijinul instituţiilor europene de la Bruxelles problemele din legislaţia electorală a BIH. În ultimă instanţă, modificarea acestei legislaţii ar fi obiectivul minim al Zagrebului, dacă nu s-ar atinge obiectivul maxim, de înfiinţare a ”entităţii croate din BIH”. Dejucarea unei acţiuni teroriste a extremiştilor islamici din BiH ar fi avut efect de ”bombă mediatică”. Aceasta ar fi ”demonstrat” legitimitatea avertismentelor croate privind radicalismul islamic şi riscurile teroriste din BIH şi ar fi fost urmată de concluzia logică de intervenţie justificată în favoarea croaţilor din BIH.

 

VI. Ziua Republicii Srpska provoacă noi tensiuni în Bosnia şi Herţegovina

La 29 martie 2019, Curtea Constituţională a Bosniei şi Herţegovinei (CC BIH) a emis o decizie care stipulează că celebrarea Zilei Republicii Srpska din BIH (R.Srpska) la 9 ianuarie nu este în conformitate cu Constituţia BIH. În document se subliniază că aceasta nu afectează dreptul R.Srpska de a avea o zi naţională şi nu se contestă dreptul acestei entităţi de a organiza un referendum pe această temă.

Decizia CC BIH este urmarea plângerii parlamentarilor de etnie boşniacă şi croată din Camera Popoarelor a Parlamentului R.Srpska, privind art. 2 al. 1 din Legea privind Ziua R.Srpska. Ea devine efectivă la o zi după publicarea în Monitorul Oficial al BIH.

***

Data aleasă, precum şi celebrarea Zilei R.Srpska sunt teme aflate în dispută de mulţi ani în BIH, tensiunile din această cauză escaladând după 2015, când R.Srpska a adoptat o ”declaraţie” în acest sens, culminând în anul 2016, când R.Srpska a organizat un referendum pe această temă (declarat neconstituţional şi invalidat de către CC BIH). Indiferent de poziţiile exprimate de către liderii boşniaci sau croaţi din BIH, entitatea sârbă şi-a celebrat mereu Ziua Naţională la 9 ianuarie, dar din 2017 a separat semnificaţia laică a sărbătorii de cea religioasă (la acea dată se celebrează de către credincioşii ortodocşi de rit vechi cea de-a treia zi de Crăciun, Sf. Ştefan, acesta fiind ”patronul religios al R.Srpska”).

Din cauza disputelor dintre cele trei popoare constitutive, BIH nu are nici până în prezent o lege privind sărbătorile entităţilor constitutive, deşi au trecut aproape 24 de ani de la încheierea acţiunilor militare.

Principalul reproş şi motiv de neconstituţionalitate îl reprezintă, în opinia majorităţii judecătorilor constituţionali ai CC BIH, faptul că legea este discriminatorie şi în contradicţie cu legislaţia în domeniu.

Sârbii bosniaci au condamnat la unison sentinţa CC BIH, iar M.Dodik şi SNSD au cerut, din nou, desfiinţarea acestei instituţii, înfiinţată, în opinia lor, în mod ilegal de către instituţia Înaltului Reprezentant în BIH (OHR) şi impusă cu forţa de către comunitatea internaţională. Autorităţile statului BIH nu au, însă, capacitatea şi pârghiile pentru a interzice celebrarea efectivă a Zilei R.Srpska la 9 ianuarie şi probabil, elita boşniacă şi unele cercuri croate din BIH se vor limita la a critica refuzul liderilor sârbilor din BIH de a se conforma sentinţei CC BIH.

Este de aşteptat ca Bakir Izetbegović, liderul celui mai mare partid boşniac din BIH (Partidul Acţiunii Democrate / SDA), să fie cel mai vehement critic al acestor opţiuni ale sârbilor bosniaci. Susţinerea de către delegaţii croaţi din Camera Popoarelor a Parlamentului R.Srpska a plângerii împotriva celebrării Zilei R.Srpska la 9 ianuarie se datorează mai mult presiunilor venite de la Zagreb, decât unei decizii independente a partidelor croate din BIH.

Insistenţa cercurilor boşniace şi croate din BIH de a cere schimbarea Zilei R.Srpska se răsfrânge negativ asupra atmosferei de lucru în toate organele de la nivelul statului (parlament, guvern, preşedinţie). Contestarea Zilei R.Srpska are ca efect coagularea forţelor politice ale sârbilor din BIH şi, implicit, oferă ”argumente” elementelor radicale din rândul sârbilor, care cer ieşirea R.Srpska din BIH.

Într-un fel sau altul, Ziua R.Srpska va continua să fie celebrată la 9 ianuarie pe teritoriul acestei entităţi, dar pentru a reduce criticile şi confruntarea cu comunitatea internaţională şi elitele boşniace şi croate din BIH, ”partea sârbă” ar putea schimba numele sărbătorii sau ar putea anula caracterul obligatoriu al celebrării.

 


[1] ”HČ” este un membru al mişcării salafiste, a cărui familie lucra în Slovenia şi Croaţia, iar el a fost şantajat de ofiţerii SOA să coopereze, altfel ar fi avut probleme pe timpul tranzitului prin Croaţia. Mass-media din regiune susţine că ”HČ” ar fi trebuit să preia nişte arme şi explozibil de la Doboj (R.Srpska, BiH) şi să le ducă într-un loc de rugăciune de lângă Zenica (Federaţia BiH), după care ar fi urmat un denunţ şi o acţiune fructuoasă a agenţiilor, pentru reţinerea extremiştilor. Un al doilea caz ”documentat” este legat de vizitele la comunitatea salafistă din Dubnica (Kalesija, Federaţia BiH) ale consulului general croat de la Tuzla (Ivan Bandić).

[2] Ar fi trebuit să ştie că, în general, membri ai mişcării salafiste se află sub supravegherea agenţiilor de poliţie şi de securitate şi informaţii din BIH, nu s-a întocmit corect profilul psihologic al lui ”HČ” (existând posibilitatea ca acesta să fi raportat autorităţilor BIH presiunile SOA), nefiind exclus să nu se fi luat în calcul posibilitatea ca ”HČ” să fi fost recrutat deja de către o agenţie specializată a BIH (Agenţia de Securitate şi Informaţii, Serviciul de Stat de Investigaţie şi Protecţie etc.).