MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

Raport Special BALCANII DE VEST - Mai 2020

Stelian Teodorescu

I.Summitul UE-Balcanii de Vest organizat prin videoconferinţă II.Armata sârbă - misiuni ”civile” după încetarea stării de urgenţă III.Tensionarea relaţiilor dintre Serbia şi Muntenegru IV.Tensiuni noi şi în Bosnia şi Herţegovina (BiH)

Sursă foto: Mediafax

I. Summitul UE-Balcanii de Vest organizat prin videoconferinţă  

Summitul UE-Balcanii de Vest, care a fost planificat iniţial la Zagreb, s-a desfăşurat în data de 6 mai, prin videoconferinţă. Au participat liderii UE-27, inclusiv premierul Croaţiei, Andrej Plenković, reprezentând preşedinţia croată a Consiliului, dar şi liderii entităţilor din Balcanii de Vest, respectiv Albania, Bosnia şi Herţegovina (BiH), Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia. La reuniunea prezidată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a participat şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli. La activitate au mai fost reprezentate şi alte instituţii, precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii.

Reuniunea la nivel înalt a abordat subiecte precum perspectiva europeană după COVID-19, cooperarea regională, recuperarea socio-economică şi provocările în materie de securitate şi migraţie, recomandând consolidarea sprijinului pentru transformarea politică, economică şi socială a regiunii prin realizarea şi punerea în aplicare eficientă a reformelor necesare în ceea ce priveşte valorile şi principiile europene şi prioritatea regulii aplicării legii.

Au fost subliniate, şi de această dată, unitatea şi solidaritatea dintre UE şi Balcanii de Vest în timpul pandemiei noului coronavirus, fiind evidenţiată în acelaşi context şi importanţa strategică a regiunii pentru UE. În cadrul evenimentului organizat, accentul s-a pus pe răspunsul la criză şi pe angajamentul comun de a sprijini transformarea politică, economică şi socială a regiunii. Liderii UE şi cei din Balcanii de Vest au analizat acţiunile pe termen mediu necesare pentru a depăşi efectele generate de pandemie în domeniul sănătăţii, economic şi social. Preşedintele Comisiei, von der Leyen, a subliniat că această criză a sporit sentimentul de unitate între UE şi Balcanii de Vest, a lăudat sprijinul oferit de ţările din regiune pentru repatrierea cetăţenilor UE şi a salutat contribuţiile aduse la Conferinţa "Coronavirus Global Response" iniţiată de către Comisie. Înaltul Reprezentant, J.Borrell, a subliniat că doar prin colaborarea dintre UE şi Balcanii de Vest s-a putut depăşi criza coronavirusului. La rândul său, D.Sassoli a subliniat sprijinul financiar acordat regiunii de către UE.

Liderii UE şi ai entităţilor candidate din Balcanii de Vest au adoptat Declaraţia de la Zagreb, reconfirmând perspectiva europeană a regiunii, fără a menţiona însă extinderea ca un proces în derulare. Astfel, preşedintele Consiliului European, C.Michel, a reamintit importanţa continuării reformelor în regiune, a construirii unui cadru democratic puternic, care să respecte statul de drept, şi a luptei continue împotriva corupţiei. La rândul său, D.Sassoli a transmis un mesaj puternic de unitate, subliniind că Balcanii de Vest fac parte din viitorul Europei.

Comunicarea cu tema „Sprijin pentru Balcanii de Vest în combaterea COVID-19 şi recuperarea post-pandemică” a reprezentat contribuţia Comisiei Europene la summit şi a stat la baza discuţiei liderilor participanţi. Comisia Europeană a reafirmat că regiunea este parte integrantă a Europei şi a subliniat adoptarea unor măsuri concrete de ajutor, inclusiv un pachet de asistenţă financiară pe termen scurt şi lung, destinat să combată efectele crizei COVID-19 din regiunea Balcanilor de Vest. Ambele părţi au recunoscut că ajutorul şi sprijinul acordat de UE "depăşesc cu mult ceea ce orice alt partener a oferit regiunii".

Declaraţia de la Zagreb a reconfirmat că UE este "hotărâtă să îşi intensifice angajamentul la toate nivelurile" pe termen lung. În acelaşi context, se aşteaptă ca şi Comisia Europeană să prezinte un plan de redresare la sfârşitul anului 2020, finanţat în baza bugetului pe termen lung al UE, care este încă în curs de negociere. O parte esenţială a discuţiilor s-a concentrat pe respectarea valorilor şi normelor UE, pe construirea instituţiilor democratice şi pe continuarea reformelor. A devenit foarte clar că noua metodologie de extindere a consolidat dimensiunea politică a procesului şi a introdus un mecanism de reversibilitate în caz de stagnare sau retragere în procesul de reformă. Preşedintele C.Michel a reamintit importanţa păstrării statului de drept şi a subliniat necesitatea continuării luptei împotriva corupţiei. Preşedintele von der Leyen a menţionat libertatea presei, pe care a calificat-o drept "piatra de temelie a democraţiei", avertizând că o "presă puternică şi liberă" este cea mai bună pavăză împotriva dezinformării.

Următorul pas major în relaţiile dintre UE şi Balcanii de Vest a fost catalogat că va fi începutul negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Comisia Europeană pregăteşte cadrul de negociere în vederea adoptării sale de către Consiliu. Începerea negocierilor de aderare depinde de continuarea reformelor şi, în cazul Macedoniei de Nord, de implementarea cu succes a acordurilor de bună vecinătate, în special a tratatului de prietenie cu Bulgaria.

Summitul de la Zagreb a permis liderilor UE să dea un mesaj politic puternic Balcanilor de Vest şi să sublinieze importanţa regiunii pentru UE într-un moment în care ambele părţi sunt puternic afectate de criza noului coronavirus.

Summitul a fost precedat de o întâlnire pregătitoare organizată la Bruxelles, la 17 februarie, care a permis liderilor ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi preşedinţilor Consiliului European, C.Michel, şi Comisiei Europene, von der Leyen, să ia în considerare principalele puncte ale agendei pentru summit. Angajamentul ferm pentru o perspectivă europeană a regiunii, inclusiv în Declaraţia de la Zagreb, din data de 6 mai, este principalul element de continuitate între întâlnirea pregătitoare menţionată şi summitul în sine. Dar cu toate că liderii UE şi-au reafirmat sprijinul pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în Declaraţia finală de la Zagreb, similar Declaraţiei de la Sofia, adoptată în 2018, nu este inclus cuvântul „extindere”, persistând un semn de sensibilitate pe această temă în rândul statelor membre ale UE. Această evoluţie este pe deplin similară şi în conformitate cu concluziile anterioare ale Consiliului European, care, în 2017 şi 2018, a menţionat şi o perspectivă europeană pentru Balcanii de Vest, fără a menţiona cuvântul „extindere”, asta în ciuda încercării preşedintelui Consiliului European de atunci, Donald Tusk, de a impune mai multă claritate acestui subiect important.

 

II. Armata sârbă - misiuni ”civile” după încetarea stării de urgenţă

În ajunul decretării stării de urgenţă în Serbia, ministerul sârb al apărării a elaborat o evaluare pentru comandantul suprem al Armatei Serbiei, preşedintele Aleksandar Vučić, în care a prezentat o serie de riscuri şi provocări la adresa ţării în contextul pandemiei de COVID-19 şi a recomandat instituirea stării de urgenţă şi angajarea personalului armatei sârbe (VS) în sprijinul autorităţilor civile.

După decretarea stării de urgenţă (15 martie), efective ale VS au fost angajate în sprijinirea autorităţilor civile, iar principala gamă de sarcini şi misiuni s-a referit la paza unor obiective (spitale, centre de bătrâni, centre de migranţi şi azilanţi etc.).

În ansamblu, angajarea VS în sprijinul autorităţilor civile a încetat odată cu încetarea stării de urgenţă, la 7 mai. Totuşi, la doar câteva zile, Aleksandar Vučić a dispus angajarea punctuală a unor efective ale VS, în sprijinul ministerului sârb de interne.

La 16 mai, preşedintele R.Serbia, A.Vučić, a dispus angajarea unor efective ale VS pe teritoriul Municipalităţii Šid (la graniţa cu Croaţia), pentru sprijinirea Ministerului Afacerilor Interne al R.Serbia (MUP RS), mai precis pentru paza a trei centre provizorii pentru migranţi: ”Adaševci”, ”Principovac” şi ”Šid-Stanica” (”Šid-Gară”), unde sunt cazaţi circa 2.000 de migranţi. Pentru operaţionalizarea dispoziţiei comandantului suprem a fost emis un ordin de către şeful Statului Major General al VS, generalul Milan Mojsilović. Practic, la 16 şi 17 mai, personal din efectivele de poliţie militară ale VS a preluat paza exterioară a celor trei centre menţionate.

Angajarea efectivelor VS pentru paza centrelor de migranţi după încetarea stării de urgenţă şi fără a fi decretată vreo situaţie de urgenţă pe teritoriul Municipalităţii Šid a fost criticată de către o parte a opiniei publice şi considerată ca ilegală.

Potrivit autorităţilor, dispoziţia preşedintelui are la bază o prevedere a art. 17 din legea privind Armata Serbiei, potrivit căreia ”preşedintele R.Serbia hotărăşte privind folosirea Armatei Serbiei şi comandă acesteia la pace şi la război”.

Probabil, la angajarea personalului VS a contribuit şi faptul că VS a gestionat, în ansamblu, foarte bine sarcina de a păzi centrele de migranţi şi azilanţi pe perioada stării de urgenţă (15 martie – 6 mai). În context, merită subliniat că, în tot acest timp, nu s-a înregistrat nicio infecţie cu COVID-19 în rândul migranţilor şi azilanţilor din centrele din Serbia.

Hotărârea conducerii de la Belgrad a provocat, pe de-o parte, surprinderea şi chiar nemulţumirea migranţilor din cele trei centre, dar şi satisfacţia populaţiei locale din Municipalitatea Šid, de cealaltă parte. Practic, autorităţile au dispus angajarea efectivelor VS în zona Municipalităţii Šid preventiv, atât pentru descurajarea unor fapte antisociale care ar fi putut fi comise de către migranţi dacă ar fi avut posibilitatea să intre şi să iasă liber din acele centre (mai ales din cauză că sunt în curs multe activităţi agricole), dar şi pentru a preîntâmpina o ”forţare în masă” a graniţei dintre Serbia şi Croaţia. O astfel de evoluţie ar fi putut atrage critici serioase din partea Zagrebului.

În mass-media sârbă nu au apărut informaţii privind eventuale incidente pe teritoriul Municipalităţii Šid, nici între migranţi şi populaţia civilă, şi nici între migranţi şi personalul VS dislocat în zonă.

 

III. Tensionarea relaţiilor dintre Serbia şi Muntenegru

Muntenegru, prima ţară europeană care s-a declarat liberă de coronavirus, a anunţat, în data de 25 mai, că intenţionează să-şi deschidă graniţele şi că va începe în curând să permită accesul vizitatorilor din mai multe alte ţări europene, cu excepţia Serbiei, atrăgând astfel reacţia furioasă din partea oficialilor sârbi.

Prim-ministrul Muntenegrului, Duško Marković, a declarat că graniţele sale vor fi deschise de la 1 iunie pentru cetăţenii ţărilor care îndeplinesc criteriile de intrare stabilite de autorităţile din domeniul sănătăţii din Muntenegru: să aibă cel mult 25 de pacienţi COVID-19 la 100.000 de locuitori. Oficialul muntenegrean a subliniat că decizia guvernului său nu este una politică, ci una bazată pe riscuri pentru sănătate, dar a subliniat că "(muntenegrenii, n.n.) nu au fost supăraţi când Serbia a închis graniţa cu Muntenegru la începutul acestui focar, fiind prima graniţă pe care au închis-o".

Premierul muntenegrean a declarat că statele care îndeplinesc criteriile sunt Croaţia, Slovenia, Austria, Germania, Polonia, Cehia, Ungaria, Albania şi Grecia, neincluzând Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) şi că "vor deschide graniţele către ţările care au un statut epidemiologic similar" şi că "nu vor cere teste speciale şi toată lumea va primi instrucţiuni clare despre ce îi aşteaptă în ţară şi ce reglementări trebuie să respecte".

În acelaşi context, răspunzând deciziei Muntenegrului de a nu-şi deschide graniţa cu Serbia din cauza temerilor de epidemia de coronavirus, ministrul de externe sârb, Ivica Dačić, a declarat, în data de 27 mai că, atitudinea autorităţilor muntenegrene poate conduce la conflicte.

Excluderea Serbiei de pe listă a atras critici din partea oficialilor sârbi, ministrul de externe sârb catalogând decizia Muntenegrului "ridicolă" şi motivată din punct de vedere politic, dar şi declarându-şi îngrijorarea şi subliniind că "cine te vrea, va deschide cu siguranţă graniţa". El a adăugat că problema ar trebui rezolvată "raţional, fără emoţii", adăugând că atât Grecia, cât şi Bulgaria, se "tem de epidemia de coronavirus", dar că aceste două state au deschis frontierele pentru cetăţenii din Serbia.  

Oficialul sârb a evidenţiat că întrebarea-cheie este dacă sârbii şi muntenegrenii vor coopera, acesta subliniind: "Fie că Muntenegru va merge în NATO, în blocul estic sau oriunde, aceasta este decizia lor, dreptul lor. Nu ne interesează asta, suntem interesaţi de poziţia şi de dreptul sârbilor care locuiesc în Muntenegru. Cred că, la acest moment, datorită a tot ceea ce se întâmplă la nivel politic şi a repercusiunilor unor astfel de decizii, care sunt nebuneşti, cu siguranţă vor exista mai puţini turişti în Muntenegru decât înainte". Ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, a declarat că "interzicerea" intrării în Muntenegru va alimenta şi mai mult sentimentele anti-sârbe, oficialul sârb subliniind că "guvernul din Muntenegru nu luptă împotriva virusului, ci luptă împotriva sârbilor".

În acelaşi context, Serbia a informat "Montenegro Airlines" că autorizaţia de aterizare pentru avioanele lor pe aeroportul "Nikola Tesla", din Belgrad, este suspendată. Ca răspuns, "Montenegro Airlines" a declarat că traficul aerian nu ar trebui să depindă de "decizii politice" şi, indiferent de decizia Belgradului, compania aeriană muntenegreană a adăugat că Serbia rămâne parte a planurilor sale de trafic. Interdicţiile de zbor şi de intrare la frontieră vin pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari între foştii aliaţi balcanici, care existau ca un singur stat înainte ca Muntenegru să se despartă de Serbia printr-un referendum în 2006. În contextul creat, compania aeriană "Montenegro Airlines" şi-a declarat intenţia să reia zborurile către Belgrad la 1 iunie, în timp ce "Air Serbia", şi-a declarat planurile sale de zbor către două destinaţii din Muntenegru, începând cu 7 iunie. Ministrul sârb de externe, la rândul său, a declarat că măsura "nu are nimic de-a face cu o decizie politică. Dacă compania aeriană sârbă nu poate zbura acolo, desigur, sunt implementate măsuri reciproce."

I.Dačić a spus că oficialii muntenegreni au acţionat deseori împotriva Serbiei, precum recunoaşterea independenţei Kosovo. La rândul său, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić a spus că nu există nicio îndoială că decizia Muntenegrului este una politică, oficialul sârb subliniind că decizia Serbiei de a suspenda activităţile "Montenegro Airlines" este cel mai elegant şi mai decent răspuns posibil al Belgradului.

„Vom menţine deschise graniţele pentru că noi credem că este în spiritul european, dar şi al Serbiei, în spiritul relaţiilor bune şi prieteneşti. Nu vom introduce nicio restricţie cu privire la apartenenţa naţională, religioasă sau de altă natură şi le mulţumesc că au arătat ce cred despre noi”, a subliniat A.Vučić.

Tensiunile dintre Serbia şi Muntenegru s-au accentuat în ultima perioadă şi după adoptarea anul trecut de parlamentul muntenegrean a unei legi în domeniul religios contestată de sârbi şi, implicit, după ce Belgradul a susţinut deschis protestele, în mare parte paşnice, ale sârbilor din Muntenegru care doresc revocarea legii menţionate. Oficialii muntenegreni au acuzat Belgradul şi Moscova că au încercat să destabilizeze guvernul pro-occidental al micului stat din Balcanii de Vest, mai ales în contextul integrării Muntenegru în NATO, în 2017.

Este de remarcat că fără să spună că Serbia îndeplineşte criteriile de intrare impuse de autorităţile de la Podgorica, Belgradul a denunţat decizia ca fiind una politică şi ostilă. Cu toate acestea, oficialii muntenegreni au încercat să diminueze furia sârbă spunând că lista celor care vor avea voie să intre în Muntenegru nu a fost încă finalizată.

 

IV. Tensiuni noi şi în Bosnia şi Herţegovina

La 7 mai, Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia şi Herţegovina (BiH) a anunţat desfăşurarea alegerilor locale ordinare, la data de 4 octombrie (alegerile precedente desfăşurându-se în octombrie 2016).

Ulterior, la o conferinţă specială de presă din 23 mai, CIK a amânat aceste alegeri, pentru data de 15 noiembrie a.c. Potrivit CIK, motivul pentru această hotărâre este neasigurarea de către autorităţile BiH a resurselor financiare necesare, până la termenul legal (22 mai), în principal, pentru achiziţia de materiale electorale. Cauza acestei situaţii o reprezintă, în ultimă instanţă, neadoptarea Bugetului de stat al BiH pentru anul 2020, finanţarea realizându-se cu parcimonie, conform legislaţiei în vigoare: de la începutul anului 2020, în BiH este în vigoare Hotărârea privind finanţarea provizorie. La sfârşitul lunii martie 2020, Consiliul de Miniştri al BiH a adoptat Proiectul Bugetului de stat al BiH, dar acesta nu a fost supus votului, din cauza epidemiei de COVID-19.

În aceste condiţii, CIK s-a consultat cu Agenţia pentru Achiziţii Publice a BiH şi a hotărât amânarea alegerilor. Campania electorală începe la 16 octombrie şi durează până la 14 noiembrie.

Este pentru prima dată când se amână alegerile în BiH. Decalarea datei alegerilor este posibilă atunci când nu sunt condiţii pentru desfăşurarea acestora, iar noua dată poate fi stabilită cu maximum 7 zile înainte sau cu maximum 30 de zile după data planificată. Decizia CIK este contestată îndeosebi de către forţele politice ale sârbilor şi croaţilor din BiH. Acestea consideră că nu era nevoie de o astfel de hotărâre a CIK. Mai mult, în stabilirea noii date a alegerilor, CIK a încălcat legea. Potrivit legislaţiei electorale, CIK poate amâna alegerile, din motive întemeiate, maximum cu o lună. Politicieni şi analişti sârbi şi croaţi condamnă hotărârea CIK şi resping argumentele acesteia pentru stabilirea datei de 15 noiembrie pentru desfăşurarea alegerilor.

În esenţă, motivaţia CIK a fost că, pe data de 8 noiembrie (care, oricum, nu se încadra în termenul maxim de 30 de zile!) este o sărbătoare religioasă, astfel că nu era oportună desfăşurarea alegerilor în acea dată. Potrivit părţilor sârbă şi croată din BiH, CIK putea stabili o dată anterioară, ”în interiorul celor 30 de zile legale” (până la 4 noiembrie). Oricum, cele două părţi menţionate contestă însăşi raţiunea amânării, deoarece consideră că există resurse pentru finanţarea activităţilor electorale.

Potrivit evaluărilor CIK, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor ar fi nevoie de circa 4,5 milioane de euro. Potrivit legislaţiei în vigoare, alegerile locale se finanţează 50% de la Bugetul BiH şi 50% din bugetele administraţiilor locale.

Între cei ce contestă hotărârea CIK se numără preşedintele celui mai puternic partid al sârbilor din BiH (SNSD), fost preşedinte al Republicii Srpska (RS) şi în prezent reprezentant al RS în Preşedinţia BiH, Milorad Dodik. Acesta introduce în ecuaţie probleme complexe şi dificile, legate, în principal, de legalitatea actualei componenţe a CIK, ceea ce duce dezbaterea într-un adevărat ”labirint”.

Partenerii internaţionali ai BiH (cu precădere Oficiul Înaltului Reprezentant / OHR, OSCE şi UE) nu sunt mulţumiţi de o eventuală amânare a datei alegerilor şi cu atât mai mult ca amânarea să constituie un (nou) motiv de dispută şi blocaj în BiH. Sunt aşteptate demersuri ale forţelor politice sârbe şi croate din BiH de contestare la Curtea Constituţională (CC) a BiH a hotărârii CIK de amânare a alegerilor locale pentru data de 15 noiembrie.