MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

Raport Special BALCANII DE VEST, Mai 2019

Stelian Teodorescu

I. Un raport nou pentru o problematică veche: judecarea crimelor de război II. Kosovo Nord – poliţia kosovară acţionează şi declanşează o criză la Belgrad III.Kosovo - instanţele au pierdut bătălia cu corupţia IV. Macedonia de Nord – noul şef al Agenţiei Naţionale de Informaţii, etnic albanez, contestat de conaţionalii săi V. Parada militară din Serbia – 4000 de participanţi, plus un tanc din Rusia

Sursă foto: Mediafax

I. Un raport nou pentru o problematică veche: judecarea crimelor de război

Într-un raport recent, cu privire la nivelul cooperării dintre ţările din regiune şi Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, elaborat de Serghei Brammertz, procuror şef al Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale, acesta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa voinţei politice de a urmări în justiţie suspecţii de crime de război din fosta Iugoslavie, dar şi cu privire la negarea continuă a infracţiunilor comise şi la glorificarea condamnaţilor. Înaltul oficial a subliniat că este necesară mai multă voinţă politică şi cooperare între fostele state iugoslave pentru ca suspecţii de crime de război rămaşi în libertate, după războaiele din anii 1990, să fie aduşi în faţa justiţiei.

Raportul, care urmează să fie prezentat Consiliului de Securitate al ONU, la jumătatea lunii iulie 2019, este preponderent negativ şi demonstrează că "realitatea este că, persoanele presupuse a fi vinovate pentru numeroasele crime comise în Bosnia şi Herţegovina (BIH) trăiesc liniştite în Serbia şi în Croaţia şi ar trebui investigate şi urmărite". Mii de cazuri de crime de război sunt încă nerezolvate în BIH, dar şi sute de cazuri în Serbia şi Croaţia. Brammertz a avertizat, pe timpul unei vizite la Belgrad, că, în unele ţări, criminali de război condamnaţi sunt consideraţi eroi şi glorificaţi de politicieni, iar crimele de război sunt încă negate, acest fapt contribuind la transmiterea unor semnale negative potenţialilor martori ce ar putea depune mărturii în cadrul procesului de cercetare.  

Raportul a fost realizat într-o perioadă în care se manifestă o intensificare a acţiunilor de aducere în faţa justiţiei şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de săvârşirea crimelor de război în fosta Iugoslavie:

• în data de 20.05.2019, Procuratura BIH a formulat acuzaţiile împotriva lui Goran Govedarica, fost poliţist în localitatea Gacko, din R.Srpska (BIH), acuzându-l de încălcarea prevederilor Convenţiei de la Geneva privind protecţia civililor în timp de război;

• tot în data de 20.05.2019, familia fraţilor albanezi-americani, Bytyqi, a declarat că lansează o campanie împotriva potenţialei eliberări anticipate a lui Vlastimir  Đorđević[1], fost înalt oficial din cadrul Ministerului de Interne din Serbia, suspectat de implicare în uciderea a trei fraţi din familia menţionată. În acest context, familia Bytyqi îl acuză pe preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, că şi-a încălcat în mod repetat promisiunile de a soluţiona acest caz;

• în data de 24.05.2019, Remzi Shala, fost comandant al Armatei de Eliberare a Kosovo (AEK), cunoscut în timpul războiului ca "Red Apple", a apărut în faţa instanţei de judecată din Prizren (Kosovo) după ce a fost arestat. Shala este suspectat pentru răpirea, în 1998, a etnicului albanez, Haxhi Perteshi, din satul Duhla, din districtul Prizren, ulterior ucis;

• în aceeaşi zi, pe 24.05.2019, Procuratura BIH a formulat acuzaţii împotriva lui Zeljko Novakovic pentru comiterea de crime împotriva umanităţii, în data de 22.06.1992, în satele Alici[2] şi Ekici, unde au fost ucişi 27 de civili bosniaci. Acesta este acuzat că a participat, alături de alte persoane, la torturarea şi asasinarea civililor bosniaci din localităţile menţionate, în prezenţa familiilor lor;

• conform declaraţiilor (17.05.2019) ministrului justiţiei din Kosovo, Abelard Tahiri, un cetăţean sârb al cărui nume nu a fost dezvăluit opiniei publice a fost extrădat de autorităţile de la Budapesta (Ungaria), suspectat pentru implicarea în masacrarea a 113 bărbaţi albanezi, într-o localitate din vestul Prištinei, în 26.03.1999. Conform oficialului kosovar, extrădarea cetăţeanului sârb a fost realizată după ce "au fost acordate garanţii complete" cu privire la respectarea "demnităţii şi drepturilor omului";

• la începutul lunii mai 2019, Mecanismul pentru Tribunalele Penale Internaţionale şi-a revocat decizia de a transfera în Serbia competenţa soluţionării cazurilor lui Petru Jojiću şi Vjerici Radeti, oficiali ai Partidului Radical Sârb (PRS), principalul argument fiind că martorii din acest caz au declarat că nu au încredere în sistemul judiciar sârb pentru a fi siguri că le este asigurată securitatea personală şi a familiilor lor pentru cazul în care vor depune mărturie. Petru Jojiću şi Vjerici Radeti sunt acuzaţi de interferenţe cu martorii de la procesul liderului lor, Vojislav Šešelj, acuzat de crime de război. Cei doi oficiali ai PRS sunt acuzaţi de ameninţare, şantajare şi mituire a martorilor pentru a-şi schimba mărturiile sau pentru a nu depune mărturie.

***

Comentând asupra raportului, Brammertz a subliniat că "este evidentă lipsa suportului politic şi a hotărârii necesare pentru asigurarea succesului procurorilor în procesul de investigare a crimelor de război" şi că, "la nivel regional, cooperarea privind cazurile de trafic de persoane, crimă organizată şi terorism merge bine, însă cooperarea dintre statele ex-iugoslave privind urmărirea penală a cazurilor de crime de război nu există".

Întrebat despre cazul celor doi politicieni ai Partidului Radical Sârb, Petru Jojiću şi Vjerici Radeti, care sunt urmăriţi de TPI pentru presupusul dispreţ al Curţii în procesul liderului lor, Vojislav Seselj, S.Brammertz a cerut Serbiei să respecte cererea de extrădare a acestora. "Credem că există o obligaţie de cooperare cu TPI înfiinţat de Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce înseamnă că toţi membrii ONU trebuie să coopereze cu acesta" a subliniat oficialul de la Haga.

II. Kosovo Nord – poliţia  kosovară acţionează şi declanşează o criză la Belgrad

În data de 28.05.2019, dimineaţa, Poliţia Kosovo (KP) a iniţiat o amplă acţiune în nordul Kosovo, în trei municipalităţi locuite majoritar de etnici sârbi (Leposavić, Mitrovica Nord, Zubin Potok), îndreptată împotriva contrabandei, corupţiei şi crimei organizate. În pofida comunicatelor în acest sens ale poliţiei şi procuraturii de la Priština, etnicii sârbi din nordul Kosovo au perceput acţiunea poliţiei ca pe una cu motivaţie etnică şi au amplasat baricade în Zubin Potok, fiind acţionate sirenele de alarmare a populaţiei, în unele zone fiind semnalate chiar focuri de armă.

La Belgrad s-a desfăşurat imediat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate Naţională, iar liderii formaţiunii politice ”Lista Sârbă”, din Kosovo, prezenţi la Belgrad pentru o şedinţă specială a parlamentului sârb, dedicată situaţiei din Kosovo, începută la 27.05.2019, s-au deplasat rapid spre Kosovo. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a dispus trecerea armatei sârbe în stare de alertă, iar ministrul sârb de interne a dispus aceeaşi măsură pentru unităţile speciale ale Ministerului Afacerilor Interne. Ulterior, în aceeaşi zi, a fost reluată şedinţa parlamentului sârb privind situaţia din Kosovo, în prezenţa preşedintelui Serbiei. Este semnificativ de evidenţiat că, în timp ce deputaţii puterii au aprobat raportul prezentat de preşedintele A.Vučić, cei mai mulţi deputaţi ai opoziţiei au boicotat şedinţa.

Pe timpul desfăşurării raidurilor KP au fost reţinuţi nouă ofiţeri de poliţie din nordul Kosovo, aceştia fiind suspectaţi de ”activităţi criminale”. În acelaşi context, au fost reţinuţi şi doi membri ai misiunii ONU din Kosovo (UNMIK), un sârb (Serbia) şi un rus, Mikhail Krasnoshchekov, dar şi alţi şase etnici sârbi, aceştia fiind suspectaţi că au împiedicat operaţiunea KP. Krasnoshchekov a fost eliberat în aceeaşi zi, acesta solicitând asistenţă medicală într-un spital din Mitrovica de Nord, ulterior fiind transferat la Academia de Medicină Militară, din Belgrad.

Conform unei declaraţii a UNMIK / 30.05.2019, cetăţeanul rus a suferit ”mai multe răni” şi a fost transferat la Belgrad pentru a se reuni cu familia sa. UNMIK a anunţat şi faptul că angajatul sârb a fost ”dus la o instituţie medicală din Kosovo pentru a fi tratat pentru leziunile pe care le-a suferit în timpul arestării sale”. La data de 31.05.2019, ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Cepurin, l-a vizitat pe M.Krasnoshchekov la spital şi a numit incidentul ca fiind ”o barbarie şi o atrocitate”. În aceeaşi zi, la Tokyo, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a caracterizat acţiunile autorităţilor kosovare ”absolut inacceptabile”.

***

În 28.05.2019, mass-media sârbe au informat opinia publică cu privire la evoluţiile din Kosovo, insistând pe participarea la acţiunea KP din nordul Kosovo a formaţiunilor speciale ”NjSO” şi ”FIT”, dar şi pe solicitarea imperioasă a Belgradului de încetare a acţiunii KP, cu avertismentul privind o posibilă acţiune a R.Serbia, de protejare a populaţiei sârbe. Mai mult, mass-media din Serbia au relatat şi despre deplasări de trupe sârbe (armată, poliţie) către Kosovo. La reluarea şedinţei parlamentului sârb, la 28.05.2019, preşedintele A.Vučić a prezentat un bilanţ al acţiunii KP din acea dimineaţă (73 de vehicule în nordul Kosovo, 50 de vehicule staţionate în Mitrovica Sud şi 15 staţionate în Srbica/Skenderaj; 23 de persoane reţinute, de etnie sârbă şi boşniacă, în trei din cele patru ”municipalităţi sârbe” din nordul Kosovo; acţiuni brutale ale poliţiei kosovare, cu utilizarea de grenade lacrimogene şi a unor grenade cu efecte speciale luminoase şi sonore). Indirect, de la tribuna forului legislativ sârb, preşedintele A.Vučić a criticat inactivitatea KFOR, care a refuzat să intervină, deoarece ar fi fost vorba despre o acţiune a KP de combatere a crimei organizate.

Acţiunea KP în nordul Kosovo a fost limitată în timp, iar forţele speciale angrenate în acţiuni au revenit la sud de râul Ibar în primele ore ale după amiezii (probabil, şi la recomandările unor parteneri occidentali ai Prištinei). Cu toate că statul sârb dispune de mijloace de intervenţie în nordul Kosovo (forţe speciale de armată şi poliţie), care pot contracara acţiunile KP, o astfel de decizie a Belgradului ar putea fi luată doar în cazul deteriorării drastice a situaţiei de securitate, ceea ce nu a fost cazul la 28.05.2019. Evenimentele din 28.05.2019 au dus la deteriorarea şi mai accentuată a relaţiilor şi încrederii Belgradului şi sârbilor în NATO/KFOR, Alianţa fiind percepută că a susţinut permanent poziţia Prištinei. Preşedintele A.Vučić a acuzat public KFOR că nu (mai) are o poziţie neutră privind statutul Kosovo şi că nu-şi îndeplineşte mandatul în conformitate cu Rezoluţia 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU. Liderul sârb a subliniat că timp de câteva ore, cele mai ”critice”, nu a existat o comunicare între Armata Serbiei şi KFOR.

Pe timpul acţiunii, poliţia kosovară a pierdut cel puţin un document operativ, care cuprindea atât planurile de intervenţie, cât şi numele operatorilor KP, pe echipe, câteva numere de telefon ale acestora, ca şi date referitoare la ”ţinte” (nume, prenume, adrese, fotografii), iar datele din document au ajuns în mass-media sârbe.

III. Kosovo - instanţele au pierdut bătălia cu corupţia  

Un nou raport al Reţelei de Investigaţii Balcanice (BIRN)[3] a fost elaborat ca urmare a monitorizării activităţii instanţelor şi procurorilor din Kosovo, constatarea finală fiind aceea că încă nu se reuşeşte obţinerea unor rezultate semnificative în lupta împotriva corupţiei. Noul raport BIRN cu privire la Kosovo, care scoate în evidenţă deficienţe de abordare a cazurilor de corupţie în activitatea instanţelor şi procurorilor din Kosovo, constatate în 2018, a fost făcut public, în data de 23.05.2019, la Priština. Bazat pe monitorizarea a 520 de audieri judecătoreşti de către BIRN Kosovo, documentul scoate în evidenţă o scădere a numărului de cazuri soluţionate cu verdicte care au impus sentinţe efective cu condamnări la închisoare şi cu amenzi. Pe de altă parte, constată că a existat o creştere drastică a achitărilor şi a cazurilor care au fost eliminate din procesul de cercetare.

Toate rezultatele arată că există o scădere în intensitate şi eficienţă a luptei împotriva corupţiei şi, implicit, în ceea ce priveşte numărul de persoane acuzate, precum şi numărul de verdicte cu stabilire de pedepse. Autorul raportului şi şeful biroului juridic al BIRN Kosovo, Labinot Leposhtica, a afirmat: ”constatările îngrijorătoare ale raportului arată că instanţele au pierdut bătălia cu corupţia”.

Din punct de vedere statistic, conform raportului menţionat, din totalul valorii de 27.867.583 de euro a bunurilor care au făcut obiectul impunerii sechestrului de către autorităţile judiciare, pentru cazurile din 2018, au fost confiscate bunuri în valoare de doar 49.393 euro. Un total de 152 de persoane acuzate de acte de corupţie nu au primit nicio sentinţă, şi doar 65 de persoane au primit pedepse cu închisoarea.

***

La lansarea raportului menţionat, procurorul-şef al Kosovo, Aleksandër Lumezi, a subliniat că procuratura a fost mai eficientă în 2018 în comparaţie cu 2017: ”astăzi sunt printre inculpaţi foşti prim-miniştri şi miniştri, actuali miniştri şi şefi ai unor întreprinderi, primari, judecători şi procurori, precum şi mulţi membri ai bandelor criminale, procuratura demonstrând că este gata să se confrunte cu oricine”.

Ministrul justiţiei kosovar, Abelard Tahiri, a declarat, cu acelaşi prilej, că, ”având în vedere existenţa obstrucţionării procesului de confiscare a averilor, s-a lansat o iniţiativă de elaborare a unei noi legi în acest sens”, care să conducă la creşterea eficienţei în procesul de confiscare a averilor dobândite în mod ilicit.

Un alt punct de vedere a fost exprimat de judecătoarea la Curtea Supremă a Kosovo, Valdete Daka, care a evidenţiat că unele instanţe au manifestat o atitudine părtinitoare în favoarea inculpaţilor în cazurile de corupţie judecate, recunoscând că "la nivelul Curţii Supreme s-a ajuns la concluzia că, în unele cazuri, instanţele inferioare au favorizat inculpaţii, justificând prin aceea că nu au avut dovezi suficiente", iar  "când vine vorba de criminalitate economică, unele acuzaţii sunt incomplete, acest lucru fiind cauzat, din păcate, de judecătorii şi procurorii care nu înţeleg corect esenţa legii privind achiziţiile publice".

Creşterea intensităţii activităţilor de combatere a corupţiei este una dintre condiţiile impuse de Comisia Europeană pentru liberalizarea procesului de acordare a vizelor cetăţenilor kosovari în vederea liberei circulaţii a acestora în UE. Cu toate acestea, Kosovo încă face dovada unor capacităţi slabe de guvernare, ceea ce contribuie la dezvoltarea corupţiei şi, implicit, a activităţilor de crimă organizată.

IV. Macedonia de Nord – noul şef al Agenţiei Naţionale de Informaţii, etnic albanez, contestat de conaţionalii săi

Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI), cea mai mare formaţiune politică a minorităţii albaneze şi cea de a treia formaţiune politică din Macedonia de Nord, a cerut noului preşedinte macedonean, Stevo Pendarovski, să-şi reexamineze decizia de a-l numi pe Erol Musliu ca şef al Agenţiei Naţionale de Informaţii. Vicepremierul macedonean, Bujar Osmani, membru al DUI, l-a învinuit public pe Erol Musliu atât pentru faptul că a lucrat în cadrul agenţiei în subordinea unor directori anteriori numiţi de fostul preşedintele, Gjorge Ivanov, cât şi de o presupusă implicare în evenimentele, din 2015, de la Kumanovo, care au presupus un schimb de focuri între etnici albanezi şi forţele de securitate, evenimente care s-au soldat cu 18 morţi, inclusiv opt ofiţeri de poliţie. În acelaşi context, preşedintele, Stevo Pendarovski, a pledat în favoarea lui Erol Musliu, numindu-l pe acesta un "profesionist de top".

***

Erol Musliu a fost considerat ca un potenţial şef al Agenţiei Naţionale de Informaţii (ANI), încă din 2011, de către fostul preşedinte, Gjorge Ivanov. Dar şi atunci, el nu a fost numit tot în contextul exprimării unor opinii negative de către DUI cu privire la posibila numire  a acestuia la conducerea ANI.

În data de 22.05.2019, noul preşedinte al Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, l-a numit pe Erol Musliu, ca nou director al Agenţiei Naţionale de Informaţii, anterior acesta fiind director adjunct. Mandatul fostului director al agenţiei, Zoran Ivanov, a expirat în aceeaşi zi. Ulterior a apărut primul dezacord între DUI şi Pendarovski. În acest context, trebuie amintit că Stevo Pendarovski a fost candidatul comun al principalei formaţiuni de guvernământ SDSM (Uniunea Social Democrată a Macedoniei) şi al DUI, formaţiunea politică din urmă argumentând că acesta a fost ales preşedinte al Macedoniei de Nord datorită ajutorului său.

Noul director al ANI, Erol Musliu, a absolvit Facultatea de Securitate din Skopje, fiind unul dintre cei mai buni studenţi, iar în 1994, după absolvire, a fost imediat angajat în cadrul Direcţiei pentru Securitate şi Contrainformaţii. Odată cu înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Informaţii, a început să-şi desfăşoare activitatea în cadrul acesteia, fiind perceput ca o persoană nepartizană. Cu toate acestea, există percepţia conform căreia, Musliu este un apropiat al unuia din liderii SDSM, Muhamed Zekiri (etnic albanez). Musliu este primul etnic albanez care a fost numit la conducerea Agenţiei Naţionale de Informaţii care are responsabilitate pe domeniul informaţiilor externe şi care operează în directa subordonare a preşedintelui Macedoniei de Nord. DUI, probabil, doreşte ca la conducerea acestei structuri de intelligence să fie numit un candidat care să fie mai apropiat de această formaţiune politică.

V. Parada militară din Serbia – 4000 de participanţi, plus un tanc din Rusia

La 10.05.2019, în zona localităţii Niš, din sudul Serbiei, s-a desfăşurat o paradă militară dedicată Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial şi Zilei Europei. La paradă au participat efective ale Ministerului Apărării şi Armatei Serbiei (VS), precum şi Ministerului Afacerilor Interne al R.Serbia (MUP RS) şi a avut numele de cod ”Apărarea libertăţii” (”Odbrana slobode”).

Autorităţile de la Belgrad au evidenţiat că este vorba despre cea mai mare activitate de acest tip din ultimii ani, cu participarea a circa 4.000 de militari şi civili şi a unor cantităţi importante de tehnică militară: 400 de vehicule şi 47 de aparate de zbor.

Preşedintele ţării, A.Vučić, a apreciat cu calificativul ”Foarte bine” parada care a demonstrat capacităţile celor două structuri de forţă din Serbia.

Pentru prima dată la paradă a participat un ”eşalon” format din veterani ai războaielor din fosta Iugoslavie, iar aceasta a provocat reacţia critică a unor segmente ale societăţii civile din Serbia şi ale unor cercuri externe, deoarece între veterani s-au aflat şi persoane condamnate pentru crime de război.

***

Autorităţile politico-militare de la Belgrad au folosit parada pentru promovarea industriei sârbe de apărare, dar şi pentru a induce în rândul populaţiei sârbe percepţia că statul este în stare să asigure protecţia cetăţenilor săi, atât în Serbia, cât şi în Kosovo.

Un al doilea obiectiv vizat de către Belgrad a fost reconfirmarea parteneriatului strategic cu Moscova. Acest obiectiv a fost realizat prin trimiterea de către Moscova la paradă a două elicoptere Mi-35 (Mi-24VM, cel mai probabil, de tipul celor patru comandate deja de către VS) şi a unui tanc T-72 (de tipul celor 30 ce vor fi primite de VS prin donaţia promisă de Moscova Serbiei în decembrie 2016, alături de alte 30 de vehicule blindate de cercetare BRDM-2). În mod previzibil, cele două elicoptere şi tancul au făcut obiectul unui interes special al populaţiei, interes susţinut şi de mijloacele de informare sârbe. Interesul a scăzut când a aflat că această tehnică se va întoarce în Rusia după paradă, iar cele patru elicoptere Mi-35 şi cele 30 de tancuri T-72 vor ajunge în Serbia, cel mai probabil, în 2020.

La paradă a participat un număr mare de tancuri M-84, alături de alte mijloace blindate aflate în înzestrarea VS, dar şi tehnică de luptă şi echipamente aflate în diverse faze de dezvoltare.

”Vedetele” paradei au fost, cum era de aşteptat, tunul-obuzier autopropulsat NORA B-52 (cal. 155 mm), intrat recent în înzestrarea VS, vehiculul blindat ”Miloš”, transportorul blindat multirol ”Lazar 3”, intrat recent în înzestrarea VS şi MUP RS, ca şi prototipul sistemului de rachete sol-sol ”Šumadija”. Între ”noutăţi” mai pot fi menţionate: sistemul de rachete antiblindate RALAS, montat pe un transportor multirol ”Lazar 3”, sistemul antiblindate ”ALAS”, sistemul de apărare aeriană PASARS, variantele modulară şi digitală ale sistemului lansator de proiectile reactive cu mai mute ţevi ”Oganj” , vehiculul de teren ”Zastava NTV” sau UAV-ul ”Pegaz”.

Deja tradiţional, au defilat vehicule de transport al rachetelor S-125M ”NEVA” şi 2K12 ”KUB-M”, vehiculele blindate ale infanteriei M-80A, vehicule pentru lupta împotriva blindatelor POLO M-83, lansatoare de rachete cu mai multe ţevi M-77 ”Oganj”, obuziere (tractate) M-84 ”NORA”, tunuri tractate M-46, alte vehicule de luptă.

Aviaţia a fost reprezentată şi de avioanele MiG-29 (nouă aparate!). De asemenea, numărul mare de avioane ”Orao” (IAR-93) operative care au participat la paradă (opt avioane!) susţine teza că programul de modernizare a acestui aparat are prioritate în faţa programului de modernizare a avionului de antrenament şi de luptă ”Super Galeb” G4.

 



[1] Đorđević, care a fost condamnat la 18 ani pentru crime de război în Kosovo, ar putea fi eliberat anticipat în data de 17.06.2019, după ce a executat două treimi din pedeapsa primită.

[2] Un proces separat al câtorva alţi foşti luptători acuzaţi pentru crime de război în satele Alici şi Ekici este deja în curs de desfăşurare, inculpaţii fiind Ljuban Babic, Ranko Balaban, Rajko Karlica, Milenko Brcin, Mirko Odzic, Milenko Babic, Ratko Goronja, Nikola Reljic, Dragan şi Ranko Baltic, Miroslav Kapetanovic şi Ranko Grab.

[3] BIRN, Reţeaua de Investigaţii Balcanice, este o reţea de organizaţii neguvernamentale locale care promovează libertatea de exprimare, drepturile omului şi valorile democratice.