10 iulie 2020

Raport Special BALCANII DE VEST - Iunie 2020

Stelian Teodorescu

I. Macedonia de Nord - acord final pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate;II. Eşuarea întâlnirii Serbia-Kosovo organizate la Washington. Următoarea încercare: Bruxelles; III. Proteste pro-sârbe în Muntenegru;IV. Noi activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul apărării şi o nouă fabrică de tehnică militară în Serbia;V. Drone chinezeşti pentru armata sârbă.

Sursă foto: Mediafax

I. Macedonia de Nord - acord final pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate

În data de 15 iunie, liderii partidelor politice Uniunea Social Democrată din Macedonia (SDSM) şi Organizaţia Internă Revoluţionară Macedoneană - Partidul Democrat pentru Unitatea Naţională Macedoneană (VMRO-DPMNE), Zoran Zaev, respectiv Hristijan Mickoski, au ajuns la un acord cu privire la data organizării alegerilor parlamentare anticipate în Macedonia de Nord. Astfel, procesul electoral se va desfăşura în data de 15 iulie, în contextul în care iniţial fusese iniţial programat în data de 12 aprilie, dar a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19.

Guvernul de tranziţie macedonean a programat iniţial alegerile parlamentare anticipate pentru 12 aprilie, dar această hotărâre a trebuit anulată din cauza pandemiei noului coronavirus.

Stabilirea şi anunţarea datei organizării alegerilor parlamentare anticipate au avut loc după ce Z.Zaev şi liderul principalului partid de opoziţie, VMRO-DPMNE, H.Mickoski, au organizat, în data de 15 iunie, o ultimă rundă de discuţii. „Trebuie să protejăm ţara şi oamenii de orice risc de agravare suplimentară a situaţiei. Fără un parlament şi un guvern, ţara nu va putea suporta o criză mai mare decât aceasta”, a subliniat Z.Zaev. „Ştiu că cetăţenii discută despre data alegerilor. Eu şi social-democraţii facem un pas pentru a pune capăt acestui război de nervi... Ne oprim la data de 15 iulie ca dată finală, astfel încât opoziţia să poată participa”, a mai adăugat Z.Zaev.

La rândul său, preşedintele VMRO-DPMNE, H.Mickoski, a subliniat că partidul său va participa la alegerile din 15 iulie şi, împreună cu cetăţenii, va învinge sursa crizei declanşate de pandemia coronavirusului, pe Z.Zaev, dar şi formaţiunea politică a acestuia, SDSM.

Mai mult, H.Mickoski a evidenţiat că „ambele condiţii pe care le-a solicitat au fost acceptate, politicianul macedonean solicitând protocoale de asistenţă medicală şi protecţia sănătăţii oamenilor şi, în al doilea rând, ca misiunea OSCE / ODIHR să fie pusă în operă pentru a proteja voinţa oamenilor”.

Pentru desfăşurarea alegerilor în Macedonia de Nord, data de 15 iulie va fi zi nelucrătoare. De asemenea, se intenţionează ca secţiile de votare să fie deschise până la ora 21.00. Grupurile cu risc ridicat, precum bolnavii cronici, persoanele în vârstă şi cei care sunt infectaţi cu COVID-19, vor avea voie să voteze în zilele de 13 şi 14 iulie. Misiunea de monitorizare a OSCE / ODIHR a confirmat deja că îşi va trimite propriile resurse pentru monitorizarea procesului electoral.

Alegerile ce urmează a avea loc într-o ţară balcanică cu serioase dorinţe de integrare europeană şi care este cel mai nou stat membru NATO vor constitui, de asemenea, un test de cuantificare a susţinerii la nivel naţional a politicilor pro-UE ale social-democraţilor fostului premier, Z.Zaev. După discuţiile cu liderul principalului partid de opoziţie şi naţionalist VMRO-DPMNE, H.Mickoski, fostul premier, Z.Zaev a spus că ţara sa are nevoie înainte de venirea toamnei de un guvern funcţional pentru a face faţă pandemiei.

II. Eşuarea întâlnirii Serbia-Kosovo organizate la Washington. Următoarea încercare: Bruxelles

După anularea întâlnirii Serbia-Kosovo ce fusese planificată a se desfăşura în SUA, la Casa Albă, în data de 27 iunie, Franţa şi Germania şi-au exprimat disponibilitatea de a contribui la organizarea unui summit la Paris.

În data de 25 iunie, ambasada Franţei în Kosovo a subliniat că Franţa şi Germania se aşteaptă ca dialogul să se reia în curând şi că „Angela Merkel, cancelarul german, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, sunt deschişi să găzduiască un summit la Paris”. De asemenea, ambasadorul Germaniei în Kosovo, Christian Heldt, a precizat, la rândul său, că „guvernele celor două state sunt gata să ajute cu propunerea organizării întâlnirii din iulie”.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă, Peter Stano, a declarat mass-media că dialogul de la Bruxelles este principala platformă de negociere între Serbia şi Kosovo şi că aceste discuţii trebuie să se apropie de un acord final. Întrebat dacă se desfăşoară două procese de negociere paralele la Bruxelles şi Washington, el a spus că interpretările sunt gratuite, pentru că UE mediază dialogul dintre cele două părţi de la început şi vede pozitiv tot ceea ce va conduce la evoluţia favorabilă a situaţiei. Potrivit acestuia, UE şi SUA au interese comune în Balcanii de Vest. „Vrem să contribuim la stabilizarea regiunii. Viitorul acestor ţări este european”, a spus P.Stano.

La rândul său, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că opinia publică va fi probabil informată cu privire la o nouă dată stabilită pentru reluarea dialogului Belgrad - Priştina, dar şi pentru summitul care probabil va avea loc înainte de o astfel de întâlnire. Oficialul sârb a adăugat că nu îi revine lui sarcina să dezvăluie data desfăşurării, pe care o ştie, ci reprezentanţilor UE şi, mai mult, acesta a subliniat, la Bruxelles, că „ştie datele, dar în calitate de persoană onorabilă, nu poate informa opinia publică despre ceva care este atribuţia UE şi a anumitor state membre - Franţa şi Germania”.

Reînceperea în iulie a negocierilor mediate de UE, care vizează normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, proces care a fost oprit timp de aproape doi ani, a fost confirmată şi de trimisul special al UE, Miroslav Lajčák (22 iunie), după ce s-a întâlnit cu preşedintele Serbiei, A.Vučić, al cărui partid a obţinut o victorie semnificativă la alegerile din data de 21 iunie. M.Lajčák a subliniat că viitorul acord ar trebui „să rezolve toate problemele şi să fie acceptat reciproc”. Mai mult, în cadrul unei conferinţe de presă, M.Lajčák a subliniat că va fi propus un „acord cuprinzător care să rezolve toate problemele o dată pentru totdeauna”.

Preşedintele A.Vučić urma să se întâlnească, în data de 27 iunie, la Washington, cu omologul său kosovar, Hashim Thaçi, precum şi cu trimisul american pentru dialogul Kosovo-Serbia, Richard Grenell. În cadrul întâlnirii de la Casa Albă ar fi urmat să aibă loc primele discuţii între Serbia şi Kosovo după o perioadă de 19 luni.

Exact în perioada premergătoare întâlnirii, însă, Procuratura specializată de la Haga (SPO) a declarat, în 24 iunie, că a depus un rechizitoriu în zece puncte de acuzare la Camerele de specialitate din Kosovo (KSC), acuzându-i pe preşedintele H.Thaçi, Kadri Veseli şi pe alţii cu o serie de crime împotriva umanităţii şi crime de război, inclusiv omor, dispariţia forţată a persoanelor, persecuţie şi tortură. Rechizitoriul susţine că aceştia sunt responsabili pentru aproape 100 de crime şi menţionează infracţiuni care implică sute de victime cunoscute ale etnicilor albanezi, sârbi, romi şi alte etnii şi include adversari politici ai Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA).

Atunci când a anunţat organizarea reuniunii Serbia-Kosovo în SUA, la Casa Albă, R.Grenell a subliniat că „dacă oricare dintre părţi nu este mulţumită de discuţiile din 27 iunie, atunci vor reveni la status quo după ce vor părăsi Washingtonul”. Oficialul american a precizat adesea că obiectivul reuniunii ar fi urmat să fie problemele economice. Potrivit lui R.Grenell, dialogul ar fi cuprins două faze. Prima fază, facilitată de SUA, care urma să înceapă la Washington, pe 27 iunie, şi să se concentreze pe probleme economice, iar a doua etapă, facilitată de UE, care urma să se concentreze pe aspectele politice ale dialogului. "Calea europeană cu Kosovo şi Serbia spre integrarea în UE este condusă pe deplin de Europa, dar acest lucru nu se poate face până la realizarea normalizării economice", a declarat în data de 25 iunie, R.Grenell. Oficialul american a mai subliniat că, pentru ca negocierile să funcţioneze, „oamenii trebuie să vadă o economie în creştere”, adăugând că „francezii şi germanii înţeleg pe deplin că, atunci când vom trece de partea economică, care va dura ceva timp, când locurile de muncă încep să revină, când economia este îmbunătăţită, atunci puteţi începe să discutaţi probleme politice”.

La 1 iulie, Germania a preluat preşedinţia Consiliului UE, iar dialogul Serbia-Kosovo, actualmente blocat, este una dintre priorităţile noii preşedinţii.

III. Proteste pro-sârbe în Muntenegru

Pe timpul protestelor care au avut loc în data de 24 iunie, Poliţia din Muntenegru a reţinut zeci de persoane după ce şapte poliţişti au fost răniţi în confruntări cu protestatarii pro-sârbi în mai multe oraşe. Conform informaţiilor făcute publice de Poliţia din Muntenegru, în data de 24 iunie, la o oră târzie, doi parlamentari ai opoziţiei s-au aflat printre persoanele reţinute după protestele care au avut loc în capitala Podgorica şi în alte oraşe.

Incidentele scot în evidenţă creşterea tensiunilor politice din Muntenegru înaintea alegerilor parlamentare stabilite a se desfăşura în data de 30 august.

Manifestările din data de 24 iunie au izbucnit în oraşul Budva, unde tensiunile au început în 17 iunie, având un nivel ridicat din cauza unor dispute la nivelul autorităţile municipale. În Budva, partidele de opoziţie au refuzat să predea puterea după ce partidul aflat la guvernare a obţinut sprijin majoritar în structurile de conducere locale. Tensiunile de la Budva au început când primarul Marko Carević, loial opoziţiei pro-sârbe din Muntenegru, a refuzat să predea puterea coaliţiei de la guvernare după ce a pierdut controlul majorităţii la nivel local.

Poliţia din Budva a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii şi a reţinut 17 persoane, în timp ce în Podgorica, au fost reţinuţi 18 protestatari. Conform autorităţilor, zeci de protestatari au mai fost reţinuţi la manifestaţii în alte locaţii.

Ca urmare a acestor evoluţii, sute de protestatari s-au adunat în alte oraşe şi au început să arunce cu pietre, sticle şi alte obiecte în forţele de poliţie, fiind reţinute cel puţin 50 de persoane în diverse locaţii, ca urmare a acestor situaţii violente.

La începutul acestui an, Biserica Ortodoxă Sârbă a condus săptămâni de proteste în Muntenegru împotriva unei legi adoptate de Parlamentul de la Podgorica, legea respectivă contestată intrând în vigoare în ianuarie. Potrivit acesteia, comunităţile religioase trebuie să îşi demonstreze dreptul de proprietate asupra proprietăţilor de dinainte de 1918 - anul când Muntenegru s-a alăturat Statului Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, iar biserica sa a fost absorbită de Biserica Ortodoxă Sârbă, pierzând toate proprietăţile în acest proces.

În prezent, principalele partide de opoziţie din Muntenegru, un stat cu o populaţie de aproximativ 620.000 de cetăţeni, caută să dezvolte legături mai strânse cu Serbia şi Rusia, adunările protestatarilor fiind organizate de persoane din opoziţie care caută să aibă legături mai strânse cu cele două state menţionate. Tensiunile din Muntenegru au crescut în ultimele luni ca urmare a contestării legii proprietăţii asupra domeniilor religioase căreia i se opune Biserica Ortodoxă Sârbă. Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru a descris legea drept „discriminatorie şi neconstituţională”.

În acest context, nu trebuie omis faptul că Muntenegru s-a separat de Serbia, o entitate mult mai mare, după un referendum ce a avut loc în 2006. După aceea, Muntenegru s-a integrat în NATO, în 2017, în pofida unei opoziţii puternice din partea Rusiei, iar acum doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE). Drept urmare, se poate constata că naţionaliştii sârbi din Muntenegru şi Serbia fac dovada că nu au recunoscut pe deplin separarea Muntenegrului, despre care susţin că este un teritoriu istoric sârbesc.

IV. Noi activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul apărării şi o nouă fabrică de tehnică militară în Serbia

În luna iunie, în Serbia au continuat activităţile de cercetare tehnico-ştiinţifică şi de dezvoltare de noi sisteme de armament, tehnică şi muniţii, ca şi cele de modernizare a unor astfel de sisteme.

● La 18 iunie, în poligonul Nikincial Centrului Tehnic de Testări Belgrad (TOC), ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, a asistat la încheierea procesului de recepţie a seriei zeroa lansatorului de rachete autopropulsat, sol-sol, cu mai multe ţevi, modernizat, de tipul Oganj(model din 1977, M77), cu care ocazie s-au executat şi trageri.

● La 13 iunie, în cadrul fazei întâi de construcţie a Fabricii de Prelucrare Mecanică a Metalelor, în prezenţa ministrului sârb al apărării, A.Vulin, în cartierul Pljakovo din Kuršumlija s-a inaugurat o secţie de producţie de vehicule militare de luptă. Noua secţie şi noua fabrică sunt parte a companiei Sisteme Complexe de Luptă S.R.L. (Borbeni složeni sistemi d.o.o./BSS), în proprietatea companiei naţionale sârbe de producţie şi comerţ cu tehnologie duală, Jugoimport-SDPR J.P. şi, totodată, parte a grupării Industria de Apărare a Serbiei (OIS).

Sistemul Oganjmodernizat mai este cunoscut ca Oganj Digital”. Între modernizări se numără un nou sistem de navigaţie şi un sistem digitalizat de transmisiuni. Modernizările scurtează semnificativ timpul necesar ocupării poziţiei de tragere şi deschiderii focului.

Potrivit ministrului apărării, în viitorul apropiat armata sârbă ar trebui să primească nouă lansatoare modernizate, iar până la sfârşitul anului, încă o baterie (şase lansatoare). La proiectul Oganj Digitalparticipă mai multe companii din gruparea Industriei de Apărare a Serbiei (OIS), integrator fiind compania Prva petoletkadin Trstenik. Pentru Oganj Digitals-a dezvoltat deja şi o nouă rachetă, M-18 (de către holdingul Krušik”, din Valjevo, de asemenea, partea OIS).

Astfel, la intrarea în înzestrare a acestor sisteme, subunitatea va fi înzestrată şi cu un sistem nou de dirijare a focului, cu un vehicul de cercetare de artilerie cu sisteme opto-electronice, dar şi cu noi rachete (între care, cel mai probabil, M-18 şi G2000, cu raza de acţiune de 40 km).

La aceeaşi dată a fost prezentat un sistem nou, Oganj Modular. Proiectul are numele de cod LRSVM M18. Potrivit oficialilor sârbi, acesta va putea lansa rachete sol-sol de toate calibrele din înzestrarea armatei sârbe (inclusiv rachete dintr-o generaţie nouă, cu raza de acţiune până la 50 km). Mai mult, noul sistem poate lansa şi rachete antitanc, de tipul ALAS(Advanced Lyght Attack System). Şi acest sistem este aşteptat să intre în curând în înzestrarea armatei sârbe.

În ceea ce priveşte noua secţie şi noua fabrică a companiei Sisteme Complexe de Luptă S.R.L, potrivit ministrului A.Vulin, pentru prima fază a proiectului este vorba de o investiţie de 8,5 mil. de euro (construcţia clădirii şi echipamentele). În noul spaţiu, cu suprafaţa de circa 3.000 m2, vor lucra într-o primă fază 80 de oameni, iar după finalizarea lucrărilor planificate, în viitor, vor putea fi angajaţi aproximativ 300 de oameni.

Din alocuţiunea ministrului rezultă că înfiinţarea noii secţii se datorează nevoii producţiei de serii mai mari de vehicule blindate de luptă Miloš(BOV Miloš/M16). Acesta este un vehicul de luptă blindat uşor, cu suspensie independentă. Vehiculul Milošeste construit în diverse configuraţii ca destinaţie (vehicul de patrulare, cercetare, de comandă, de transport, de sprijin pentru operaţii speciale, controlul graniţelor etc.) şi, ca atare, cu diverse echipări şi a fost testat şi în condiţii de deşert (în Kuwait). În Serbia, principalul beneficiar al acestor vehicule este, momentan, ministerul de interne, dar şi armata sârbă va primi mai multe astfel de vehicule.

Pe de altă parte, la noua fabrică Zastava Tervodin Kragujevac se dezvoltă un vehicul blindat de luptă rezistent la mine (MRAP / Mine-Resistant Ambush Protected) cu codificarea M-20. Acesta poate transporta 9 militari, la care se adaugă trei membri ai echipajului şi are tracţiunea pe toate cele şase roţi. Vehiculul este dezvoltat în comun de către VTI, Zastava Tervoşi Fabrica de Automobile Priboj (FAP).

V. Drone chinezeşti pentru armata sârbă

În ultima zi a lunii iunie, pe aerodromul militar belgrădean (”Colonel-Pilot Milenko Pavlović”, de la Batajnica) a aterizat un avion kazah Iliuşin Il-76, care a transportat în Serbia dronele achiziţionate din China pentru Armata Serbiei (VS). Este vorba despre drone de luptă şi de cercetare de tipul CH-92A. De asemenea, Serbia a achiziţionat şi rachete pentru aceste drone. Autonomia acestor drone este de peste opt ore, anvergura aripilor este de 9,5 m, iar dronele sunt gata de acţiune la circa o oră după ajungerea pe poziţia de lansare. Înălţimea de zbor este de circa 5 km, iar viteza, 200 km/h.

 

Dronele au fost livrate Serbiei în baza unor contracte având ca punct de plecare parteneriatul strategic dintre Serbia şi China. Un rol deosebit l-a avut relaţia personală dintre preşedinţii celor două ţări. Contractele de livrare a dronelor şi rachetelor sunt parte a unui program de cooperare mai amplu, vizând transfer de tehnologie din partea chineză pentru dezvoltarea de drone în comun cu Serbia, plecând de la drona dezvoltată anterior în mod independent de către Institutul Tehnic Militar din Belgrad (VTI) cu numele de cod Pegaz. O echipă mixtă, de piloţi şi experţi ai VTI s-a aflat timp de mai multe luni în China pentru implementarea proiectului. La 30 iunie, VS a primit şase drone CH-92A şi 18 rachete (FT-8C, dirijate prin laser).

Cel mai probabil, dronele vor intra în înzestrarea Escadrilei 353 aviaţie de cercetare, în curs de înfiinţare şi operaţionalizare. Intrarea în înzestrare a acestor drone creşte semnificativ atât capacităţile de cercetare aeriană ale VS (la circa 250 km), cât şi capacităţile de lovire din aer a unor ţinte valoroase (de la distanţa de 9 km). Practic, armata sârbă este singura forţă armată din regiunea Balcanilor de Vest cu asemenea capabilităţi.

Noile drone se pot folosi şi în sprijinul artileriei (pentru determinarea cu precizie a coordonatelor unor ţinte sau marcarea acestora), ca şi pentru monitorizarea a unor ţinte în mişcare sau evaluarea efectelor unor lovituri aeriene sau de artilerie.

Cele şase drone pot lansa rachete aer-sol de tipul FT-8C (cu masa de 18 kg, cu raza de acţiune maximă de 11,8 km şi optimă de 6-9 km). Preţul unei rachete este de 50.000 USD. Au fost achiziţionate două staţii de comandă (fiecare gestionând câte trei drone).

Oficialii militari sârbi susţin că este oportună achiziţia măcar a altor şase sisteme CH-92A. Noile (12) drone care vor fi dezvoltate în comun de Serbia şi China (pe baza dronei Pegaz), probabil, vor putea lansa rachete inferioare, cel mai probabil, de tipul FT-8D sau similare (dirijate prin laser), care ar fi produse în Serbia. Două astfel de drone vor fi realizate în China şi livrate Serbiei în decurs de un an.