MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

09 august 2019 - Rapoarte speciale - Balcanii de Vest

Raport Special BALCANII DE VEST (Iulie 2019)

Stelian Teodorescu

I. Preşedintele francez a vizitat Serbia II. Colaborarea sârbo-rusă continuă să se dezvolte: parlamentarii sârbi la Moscova, vehiculele blindate ruse la Belgrad III. Protestele din Serbia produc prima întâlnire între reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei IV. Atac sinucigaş în Afganistan soldat cu victime în rândul militarilor croaţi V. Republica Srpska sfidează Bosnia şi Herţegovina şi continuă formarea şi dotarea propriilor structuri militare

Sursă foto: Mediafax

I. Preşedintele francez a vizitat Serbia

În perioada 15-16.07.2019, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a efectuat o vizită oficială în R.Serbia. Vizita a fost intens mediatizată, atât de către mass-media sârbă, dar şi de către cea din regiune şi din Franţa.

Mass-media a subliniat, între altele, că este vorba despre prima vizită a unui şef de stat francez după 21 de ani (Jacques Chirac), precum şi că vizita a fost o oportunitate atât pentru ”întoarcerea Franţei în Balcani”, cât şi pentru ”resetarea relaţiilor sârbo-franceze”. Au fost mediatizate şi documentele semnate cu această ocazie (acorduri, protocoale, memorandumuri) în mai multe domenii, inclusiv în domeniul militar şi cel tehnico-militar.

 

”Partea sârbă” a mediatizat intens vizita, subliniind importanţa acesteia pentru o serie de domenii: de la cel politic, la oportunităţile de colaborare şi cooperare economică, militară şi comercială. Nu în ultimul rând, ziariştii sârbi au subliniat că vizita a avut şi rolul de a ”răscumpăra unele greşeli” ale Franţei în raport cu poporul sârb (începând cu sprijinirea intervenţiei NATO împotriva R. F. Iugoslavia, în 1999, şi încheind cu gafa privind amplasarea neprotocolară a preşedintelui Serbiei la ceremoniile de la Paris de comemorare a 100 de ani de la Armistiţiul din Primul Război Mondial, la 11.11.2018).

Pe timpul vizitei s-au semnat 22 de documente de colaborare şi cooperare (în domeniul cinematografiei, privind statutul ”şcolii franceze din Belgrad”, între notarii şi executorii judecătoreşti din cele două ţări, în domeniul cercetării ştiinţifice, la nivel universitar, privind reforma administraţiei publice şi managementul resurselor umane, în lupta împotriva discriminării în sistemul de educaţie, în domeniul vămilor, energiei, apărării, geofizicii, pentru construcţia metroului în Belgrad etc.), iar mass-media sârbă a subliniat dorinţa Franţei de a se angaja mai mult în identificarea unei soluţii de compromis în ”dosarul Kosovo”, ca şi deschiderea Franţei pentru colaborarea cu Serbia în domeniul apărării (economico-militar şi tehnico-militar).

În planul politic al ”dosarului Kosovo” se speră în organizarea, în toamna acestui an, a unei noi runde de dialog de către Paris (eventual, în colaborare cu Berlinul), pentru aceasta fiind, însă, nevoie dacă nu de anularea, atunci măcar de suspendarea taxelor impuse de Priština importurilor de mărfuri din Serbia Centrală. După demisia premierului Ramush Haradinaj (26.07.2019), acest scenariu este improbabil, dialogul urmând să aştepte formarea noii majorităţi şi a noii guvernări la Priština. Oricum, chiar şi înainte de demisia premierului kosovar, preşedintele A.Vučić exprimase un optimism moderat privind eficienţa planurilor franceze.

O adevărată ”lovitură” pentru partea sârbă sunt acordurile în domeniul apărării, în special planurile de cooperare în domeniul tehnico-militar, cu holdingul MBDA şi cu ministerul francez al apărării, pentru livrare de rachete şi transfer de tehnologie, pentru integrarea sistemului de rachetă de apărare antiaeriană ”Mistral” pe diverse platforme sârbeşti, într-o primă fază, pe sistemul autopropulsat de artilerie şi rachete”PASARS”. La fel de important este şi certificatul acordat (la sfârşitul lunii iunie 2019, pe timpul expoziţiei de armament şi tehnică militară ”Partner 2019”, de la Belgrad) Uzinei de Aviaţie ”Moma Stanojlović”, din Batajnica (Belgrad), pentru executarea de reparaţii la toate nivelurile la elicopterele ”Gazela” (produse sub licenţă de către fosta Iugoslavie). Succesul acestei colaborări creează premise pentru extinderea şi adâncirea colaborării Belgradului cu Occidentul (pentru reparaţii la alte tipuri de elicoptere produse de ”Airbus” sau pentru instruirea piloţilor pentru zborul pe elicoptere H145M).

Mass-media sârbă a subliniat faptul că, după vizita la Belgrad, preşedintele E.Macron nu s-a dus în vizită la Priština, aşa cum fac alţi oficiali occidentali, tocmai pentru a reliefa importanţa pe care Parisul o acordă Serbiei, nu doar privind ”dosarul Kosovo”, dar şi privind situaţia în ansamblu în Balcanii de Vest.

Vizita a permis ministrului sârb de externe, Ivica Dačić, să exprime poziţii personale, în stilul său caracteristic. Astfel, disponibilitatea Franţei (mai precis, a preşedintelui francez) de a se ajunge la un compromis în ”dosarul Kosovo” şi sprijinul Franţei pentru integrarea europeană a Serbiei au făcut ca ministrul I.Dačić să afirme că preşedintele francez merită să fie apelat cu apelativul ”sârbule” (”Emmanuel, sârbule”). Este posibil ca oficialul sârb să fi avut în vedere inclusiv mesajul adresat de preşedintele francez sârbilor integral în limba sârbă, în faţa monumentului închinat Franţei, din parcul belgrădean ”Kalemegdan”, în condiţiile în care nici personalul ambasadei franceze de la Belgrad nu fusese informat despre acest gest al oaspetelui francez.

 

II. Colaborarea sârbo-rusă continuă să se dezvolte: parlamentarii sârbi la Moscova, vehiculele blindate ruse la Belgrad

În luna iulie 2019, relaţiile sârbo-ruse au continuat să se dezvolte, practic, în toate domeniile.

În plan politic, Belgradul a trimis reprezentanţi pentru a participa (01-03.07.2019) la Forumul Internaţional ”Dezvoltarea Parlamentarismului”, organizat de către Duma de Stat a F.Ruse. La Forum au fost invitaţi reprezentanţi a 145 de state şi organizaţii internaţionale. Din partea Serbiei au participat o delegaţie a principalului partid de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS), şi o delegaţie a partidului Serbia Unită (JS), de asemenea, de guvernământ.

Este semnificativ de subliniat că, urmare a încheierii mandatului de ambasador, la sfârşitul lunii iunie, de către Alexandr Cepurin, noul ambasador al Federaţiei Ruse în R.Serbia, Alexandr Boţan-Harcenko, a sosit la post în a doua parte a lunii iulie şi deja şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, marcând debutul oficial al mandatului acestuia. Mass-media sârbă a subliniat cu această ocazie că este vorba despre un diplomat de carieră, expert în problemele Balcanilor.

Debutul fructuos al mandatului acestuia în Serbia a fost evidenţiat de sosirea în Serbia a 10 din cele 30 de vehicule blindate de cercetare BRDM donate Serbiei de către F.Rusă în decembrie 2016, prin angajarea personală a preşedinţilor V.Putin şi A.Vučić. Cu ocazia sosirii celor 10 vehicule, autorităţile politico-militare de la Belgrad au organizat, în Cazarma ”Mija Stanimirović” din Niš, la 29.07.2019, o revistă tehnică, cu participarea atât a celor 10 vehicule BRDM, cât şi a altor echipamente produse de către industria sârbă de apărare şi intrate de curând în înzestrarea armatei sârbe .

 

Delegaţia SNS la forumul de la Moscova privind dezvoltarea parlamentarismului a fost condusă de către Marko Đurić, directorul Oficiului pentru Kosovo şi Metohija (KiM) din Guvernul R.Serbia. Pe timpul sejurului la Moscova, acesta a folosit ocazia pentru a discuta cu partea rusă şi alţi aliaţi tradiţionali evoluţiile recente şi provocările din ”dosarul kosovar”, cu accent pe blocarea dialogului dintre Belgrad şi Priština, impunerea de taxe de către autorităţile kosovare pentru importurile de mărfuri din Serbia Centrală şi incursiunile tot mai frecvente ale Poliţiei Kosovo în nordul provinciei, în zonele cu populaţie majoritară sârbă.

În mod normal, rotirea unui ambasador nu ar trebui să fie o temă de analiză, însă cazul noului ambasador rus merită o atenţie specială.

A.Boţan-Harcenko este, într-adevăr, un expert în problemele Balcanilor şi a fost ambasador al Moscovei în Bosnia şi Herţegovina (BIH), în perioada 2009-2014. Din portofoliul acestuia mai pot fi menţionate următoarele: a fost şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Paris privind BIH (Acordul de la Dayton-Paris), în decembrie 1995, a fost reprezentantul Moscovei în ”troica” pentru negocierile privind KiM (alături de Wolfgang Ischinger - reprezentând UE, şi Frank Wisner - reprezentând SUA), departamentul condus de către acesta în MAE rus (înainte de preluarea postului de la Belgrad) acoperă fostele state iugoslave, precum şi Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, România şi Turcia. Merită menţionat şi că în Consiliul de Implementare a Păcii în BIH, în calitate de reprezentant al F.Ruse, A.Boţan-Harcenko a susţinut permanent poziţiile sârbe şi pe cele ale Republicii Srpska din BIH.

Este de aşteptat o coordonare şi mai fructuoasă dintre Belgrad şi Moscova într-o serie de probleme politice internaţionale, şi nu doar în ”problemele” din Balcani (”dosarul BIH”, ”dosarul Kosovo”, ”Albania Mare”). O astfel de evoluţie ar putea provoca fricţiuni între Belgrad şi Bruxelles, deoarece devine şi mai puţin probabil ca Belgradul să se alinieze la politica internaţională de sancţiuni la adresa F.Ruse, din contră, fiind de aşteptat dezvoltarea relaţiilor sârbo-ruse în toate domeniile.

De altfel, acest curs poate fi sugerat şi de următoarele elemente: A.Boţan-Harcenko a sosit la Belgrad la 19 iulie, la 22 iulie şi-a prezentat scrisorile de acreditare, la 23 iulie au sosit la Belgrad 10 vehicule BRDM ruseşti pentru armata sârbă, iar la 29 iulie noul ambasador a participat la o activitate intens mediatizată, organizată de ministerul sârb al apărării, la care ”vedete” au fost cele 10 vehicule BRDM.

Cele 10 vehicule au fost modernizate de către partea rusă, pe cheltuiala Moscovei (devenind ”BRDM 2 MS”), şi vor întări subunităţile de cercetare din armata sârbă. Vehiculele dispun de sisteme opto-electronice moderne şi de un motor mai puternic, precum şi de protecţie balistică îmbunătăţită (de nivelul 3A). În opinia experţilor militari, noile vehicule vor creşte capacitatea de manevră şi eficienţa companiilor sârbe de cercetare (inclusiv culegerea de informaţii pe timp de zi şi pe timp de noapte).

La activitatea de la Niš, preşedintele sârb şi ambasadorul rus au folosit ocazia pentru a reitera nivelul excelent al relaţiilor bilaterale, în toate domeniile, precum şi disponibilitatea de a le dezvolta în continuare. Pe acest fond, s-a subliniat că Belgradul aşteaptă să ajungă în Serbia, până la sfârşitul anului, celelalte 20 de vehicule BRDM şi 10 tancuri (T-72), din donaţia rusă din decembrie 2016 (30 de vehicule BRDM şi 30 de tancuri T-72). Nu în ultimul rând, preşedintele A.Vučić a evidenţiat că Serbia aşteaptă să primească de la Moscova patru elicoptere de asalt Mi-35 noi şi trei elicoptere de transport Mi-17 noi, care au fost nu doar comandate, ci şi plătite. Cele şapte elicoptere ar trebui să ajungă în Serbia până la sfârşitul anului 2019 sau la începutul anului 2020.

În legătură cu speculaţiile că Bulgaria şi România au blocat tranzitul vehiculelor BRDM spre Serbia, preşedintele A.Vučić a admis că au fost unele dificultăţi, dar a subliniat că Serbia şi Rusia au reuşit să aducă vehiculele, în pofida dificultăţilor şi cu respectarea normelor de drept internaţional.

În acelaşi context, este semnificativ de evidenţiat că, în conformitate cu broşura Ministerului Apărării de la Belgrad, care prezintă donaţiile făcute Forţelor Armate sârbe de diverse state, în perioada 2014-2018, Serbia a fost asistată în mare măsură şi de SUA
primind aproximativ 10 milioane dolari ca ajutor din partea autorităţilor americane în echipamente şi bani, ceea ce a plasat această ţara pe primul loc al statelor donatoare. Un alt stat pe lista donatorilor este China, care a donat aproximativ 5,2 milioane euro, urmată de Norvegia cu 586.000, Danemarca cu 494.860, respectiv Marea Britanie, cu 169.000 de lire sterline.

Se pare că Serbia a primit cele mai mari donaţii din partea SUA (1,4 milioane dolari) în vederea achiziţionării unor simulatoare pentru pregătirea şi formarea în domeniul operaţiilor militare şi (819.800 dolari) achiziţionării de echipamente pentru instruire polivalentă în teren. SUA au donat, de asemenea, 12 binocluri termice şi 350 de senzori radiologici individuali în valoare de 814.567 dolari, precum şi sisteme de simulare virtuală a spaţiului de luptă în valoare de 379.000 dolari.

Cu toate acestea, la Niš, preşedintele A.Vučić a subliniat că înarmarea şi înzestrarea armatei sârbe cu tehnică şi mijloace moderne nu înseamnă deloc că Serbia are planuri de cucerire, ci toate acestea au un scop ”preventiv”.

 

III. Protestele din Serbia produc prima întâlnire între reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei

În data de 27.07.2019, în cel de al 34-lea weekend succesiv, la Belgrad s-au desfăşurat noi proteste a mii de sârbi împotriva guvernului Serbiei. Printre acţiunile protestatarilor s-a numărat şi împrăştierea în locuri publice a unor autocolante cu citate controversate ale preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, dar şi a unor buletinele de vot în zona reşedinţei prezidenţiale pentru a marca data în care Partidul Progresist Sârb, care îl sprijină pe Vucic, a venit la putere în 2012. Alte grupuri de protestatari s-au îndreptat către sediul central al Radiodifuziunii şi Televiziunii publice din Serbia, arborând pancarte cu sloganurile „Alegeri libere” şi „Media liberă”.

În acest context, în data de 30.07.2019, reprezentanţii partidului de guvernământ şi cei ai opoziţiei din Serbia s-au întâlnit pentru prima dată, la Belgrad, cu scopul de a discuta posibile viitoare alegeri.

Astfel, reprezentanţii Partidului Progresist Sârb (SNS), formaţiunea politică aflată la guvernare şi cei ai Alianţei pentru Serbia, formaţiune politică aflată în opoziţie, s-au întâlnit în spatele uşilor închise la Facultatea de Ştiinţe Politice, din Belgrad, în prezenţa reprezentanţilor unor ONG-uri, pentru a discuta condiţiile organizării unor posibile viitoare alegeri.

Conform declaraţiilor decanului Facultăţii de Ştiinţe Politice, profesorul Dragan Simic, întâlnirea a fost iniţiată de Fundaţia „Open Society”, acesta subliniind pentru agenţia de ştiri Tanjug că „este un semn bun că s-au aşezat împreună şi că există o conştientizare a faptului că este o mare nevoie de a discuta şi asta înseamnă deja ceva”.

La întâlnire au participat, din partea puterii, ministrul sârb de Interne, Nebojša Stefanović, şi doi parlamentari ai Partidului Progresist Sârb, Vladimir Đukanović şi Vladimir Orlić, iar din partea opoziţiei au participat lideri ai Alianţei pentru Serbia, Dragan Đilas, Zoran Lutovac, Miroslav Aleksic, Marinika Tepić şi Tomislav Žigmanov.

Ulterior, într-un comunicat de presă, Alianţa pentru Serbia a subliniat că „acestea nu au fost negocieri între autorităţi şi opoziţie” şi că „va respecta solicitarea organizatorilor ca discuţiile dintre participanţii la întâlnire să nu fie făcute publice”.

Exprimându-şi opinia personală cu privire la întâlnirea reprezentanţilor partidului de guvernământ cu reprezentanţi ai opoziţiei sârbe la Facultatea de Ştiinţe Politice, în spatele uşilor închise, prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabić a catalogat această întâlnire ca fiind una neimportantă şi irelevantă pentru 90% dintre cetăţenii sârbi, subliniind că "întâlnirea a fost una cu mai multe partide de opoziţie, în timp ce alte partide nu au fost prezente, precum Liga Social Democraţilor din Vojvodina (LSV), care a refuzat să vină la întâlnire, deoarece ei consideră că locul potrivit pentru o astfel de discuţie este Parlamentul".

 

Partidele de opoziţie din Serbia şi-au continuat protestele săptămânale „1 din 5 milioane”[i] împotriva guvernului condus de Partidul Progresist Sârb (SNS) în fiecare sâmbătă seara, în ciuda faptului că numărul participanţilor a scăzut. Principalele solicitări fac referire la adoptarea de măsuri pentru stoparea unor abuzuri cu privire la listele electorale şi resursele publice folosite în campaniile electorale, dar şi realizarea unui control mai bun al procesului electoral şi aplicarea unor sancţiuni penale pentru cei care săvârşesc abuzuri în cadrul acestui proces.

Directorul executiv al Fundaţiei „Open Society”, Milan Antonijevic, a subliniat că reuniunea la care au participat reprezentanţii puterii politice de la Belgrad şi cei ai opoziţiei s-a desfăşurat într-o atmosferă constructivă şi că va fi urmată de o altă întâlnire, în curând.

Cu toate acestea, participanţii nu au făcut nicio declaraţie cu privire la specificul discuţiilor care s-au purtat. Parlamentarul Vladimir Đukanović, a criticat liderii opoziţiei pentru că au invitat mass-media la întâlnire în pofida regulilor moderatorului, oficialul sârb subliniind că „este evident că Alianţa pentru Serbia a avut ca obiectiv politizarea evenimentului” şi că nu ar fi participat la întâlnire dacă ar fi cunoscut contextul organizatoric realizat de opoziţie.

În contrast cu poziţia adoptată de puterea politică de la Belgrad, „1 din 5 milioane” a transmis un comunicat de presă după întâlnirea din data de 27.07.2019, în care a subliniat că reprezentanţii opoziţiei politice sârbe „au demonstrat că sunt deschişi pentru dialog”.
Într-un astfel de context politic tensionat, în pofida faptului că şi
Partidului Progresist Sârb, formaţiunea politică care îl susţine pe Vučić pare a fi de acord cu alegeri anticipate, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunţat că alegerile parlamentare, provinciale şi cele locale, mai puţin cele prezidenţiale, se vor desfăşura la termenele stabilite, adică în martie sau aprilie 2020.

Cu toate acestea, în mediul opoziţiei politice din Serbia au apărut deja speculaţii cu privire la posibilitatea boicotării viitoarelor alegeri în cazul în care nu sunt satisfăcute şi respectate solicitările formaţiunilor politice din această parte a eşichierului politic din Serbia cu privire la o mass-media liberă şi realizarea unui proces electoral corect. O astfel de atitudine ar urma să fie pusă în practică ca o continuare a refuzului opoziţiei politice din Serbia de a participa la activităţile instituţiilor sârbe, neparticiparea la şedinţele Parlamentului de la Belgrad fiind un exemplu elocvent în acest sens.

Dragan Djilas, unul dintre liderii Alianţei pentru Serbia, a făcut cunoscut opiniei publice că Vučić a renunţat la ideea de a organiza alegeri anticipate, deoarece opoziţia a spus clar că le va boicota, oficialul sârb subliniind că o astfel de evoluţie a situaţiei ar putea conduce la legitimarea disputării viitoarelor alegeri.

 

IV. Atac sinucigaş în Afganistan soldat cu victime în rândul militarilor croaţi

În dimineaţa zilei de 24.07.2019, în apropierea unei baze militare a Alianţei Nord-Atlantice de la periferia Kabul, a avut loc un atac împotriva forţelor din cadrul misiunii „Resolute Support”.

Ca urmare a atacului executat de gruparea talibană, trei militari croaţi au fost grav răniţi, unul dintre aceştia decedând ulterior, în Spitalul Militar din Bagram, din cauza rănilor foarte grave suferite la cap. În pofida gravităţii rănilor, viaţa celorlaltor doi militari croaţi nu este pusă în pericol.

Militarul croat decedat, Josip Briski, era născut în 1992, a fost membru al Forţelor Speciale şi făcea parte din contingentul de 106 de militari croaţi dislocaţi în cadrul misiunii „Resolute Support”, în Afganistan, care participă la pregătirea şi consilierea forţelor afgane, ca parte a unui grup de forţe pentru operaţii speciale condus de Marea Britanie.

Conform mass-media, atacul ar fi fost executat de un atacator sinucigaş taliban, care a folosit o motocicletă şi care a vizat un vehicul blindat. Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne din Afganistan, Nasrat Rahimi, explozia ar fi fost produsă însă de o maşină capcană. Talibanii, la rândul lor, au exagerat din nou lansând şi ei către opinia publică informaţii conform cărora atacatori martiri ai săi au detonat o maşină plină cu explozibil, ucigând şi rănind un mare număr de ofiţeri CIA. La rândul său, purtătorul de cuvânt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramarz, a dezminţit pentru AFP rănirea unor poliţişti şi civili afgani. 

 

Trupul neînsufleţit al militarului ucis în Afganistan a ajuns în Croaţia cu un avion militar american C-17, J.Briski fiind primul militar croat ucis în timp ce participa la misiunea internaţională din Afganistan. Croaţia este angajată în Afganistan din 2003 prin desfăşurarea unor structuri de poliţie militară. Militarii croaţi nu participă efectiv la operaţii militare, ci sprijină instruirea şi monitorizarea Poliţiei Naţionale şi a Armatei Naţionale din Afganistan.  

Membrii familiei militarului decedat şi oficiali croaţi de top au participat la ceremonia organizată pe aeroportul din Zagreb.

„Am primit această veste tristă cu durere şi greutate în inima mea. Acest moment afectează profund fiecare membru al familiei armate croate şi poporul croat” a declarat ministrul apărării din Croaţia, Damir Krstičević, oficialul croat subliniind că militarul "şi-a dat viaţa pentru valorile în care a crezut" şi confirmând moartea acestuia şi rănirea celorlalţi doi. Comentând natura atacului, Krstičević a subliniat: „A fost un atac izolat şi toţi ceilalţi membri ai contingentului croat sunt în siguranţă. Ofiţerii noştri sunt cu familiile soldaţilor răniţi pentru a-i susţine”. Misiunea „Resolute Support” din Afganistan a fost lansată la 01.01.2015, pentru a „oferi instruire suplimentară, consiliere şi asistenţă forţelor şi instituţiile de securitate afgane”. Un efectiv de 17.148 de persoane din 39 de state membre NATO şi alte ţări partenere este dislocat în cadrul misiunii. Din celelalte entităţi din Balcanii de Vest contribuitoare cu efective la misiune, în afara Croaţiei - care participă cu 106 militari, mai participă 31 de militari din Muntenegru, 47 din Macedonia de Nord, 135 din Albania şi 63 din Bosnia şi Herţegovina (BIH).

 

V. Republica Srpska sfidează Bosnia şi Herţegovina şi continuă formarea şi dotarea propriilor structuri militare

După ce în luna iunie 2019 guvernul entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina (BIH), Republica Srpska din BIH (RS), a iniţiat formarea unei noi structuri în Ministerul Afacerilor Interne al RS, denumită ”Jandarmeria”, în luna iulie acest minister a demarat măsurile de achiziţii de elicoptere ”multirol” şi vehicule blindate de luptă.

Mass-media din regiune susţine că vor fi achiziţionate trei elicoptere şi opt vehicule blindate.

 

Potrivit experţilor, este probabil ca RS să opteze pentru achiziţia de elicoptere ruseşti, de tipul ”Ansat”. În ceea ce priveşte vehiculele blindate, este vorba despre vehiculele ”multirol” ”Despot”, dezvoltate în RS.

Momentan, Poliţia RS nu dispune de elicoptere proprii, serviciile aeriene pentru poliţie şi ministerul de interne al entităţii fiind asigurate de către Serviciul de Elicoptere al R.Srpska (HS). Pe de altă parte, conducerea de la Banja Luka a decis şi înnoirea flotei HS.

Prin achiziţia de elicoptere, ministerul de interne al RS îşi poate crea propria flotă aeriană, care să fie utilizată pentru toate tipurile de misiuni poliţieneşti, cu precădere pentru monitorizarea graniţelor de stat de pe teritoriul entităţii şi controlul migraţiei ilegale, pentru operaţiuni de căutare-salvare şi evacuare medicală, pentru sprijinirea acţiunilor antiteroriste şi contrateroriste, pentru lupta împotriva incendiilor etc.

Guvernul RS a aprobat cheltuirea sumei de circa 21,5 milioane euro pentru achiziţia a trei elicoptere pentru poliţia entităţii, iar la 18.07.2019 a aprobat achiziţia de vehicule ”Despot”, din producţia de serie.

Vehiculul blindat ”Despot” este produs de către Compania Reparaţii Tehnice din Bratunac (TRB). În funcţie de comandă, TRB poate produce acest vehicul în configuraţii diferite: pentru luptă, pentru transport de trupe, pentru evacuare medicală, pentru patrulare etc. Vehiculul a fost prezentat pentru prima dată la defilarea de Ziua RS, la 09.01.2019 (la data respectivă nefiind finalizate toate testele pentru producţia de serie). Ideea vehiculului a fost lansată în 2017, iar realizarea proiectului a demarat în mai 2018 (cu sprijinul ministrului de interne al RS).

Vehiculul a fost prezentat şi la târgul de armament ”Partner 2019” de la Belgrad (25-28.07.2019), fiind planificat ca, în luna iulie 2019, două astfel de vehicule să intre în înzestrarea ministerului de interne al RS.

Măsurile autorităţilor de la Banja Luka de achiziţie de elicoptere şi blindate, alături de măsurile de formare a ”Jandarmeriei” şi intenţia de formare (într-un viitor mai îndepărtat) a structurii de rezervişti a Poliţiei RS vor fi criticate de către liderii şi organizaţiile celorlalte două ”popoare constitutive” din BiH, cu precădere de către ”partea boşniacă”. Sunt de aşteptat şi critici din partea opoziţiei din entitate, care va relua teza ”militarizării” poliţiei entităţii, în sprijinul prezervării la putere a ”regimului” condus de Milorad Dodik.



[i] Protestele, care se desfăşoară sub sloganul 1 din 5 milioane au fost organizate în fiecare sâmbătă începând cu 08.12.2018 şi au fost declanşate de un atac asupra unui politician din opoziţie, Borko Stefanović, din oraşul Kruševac. Acestea au escaladat după ce  preşedintele A.Vučić a declarat  că nu va accepta cererile protestatarilor nici dacă vor fi pe stradă 5 milioane de oameni.