MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

05 martie 2020 - Rapoarte speciale - Balcanii de Vest

Raport Special BALCANII DE VEST - Februarie 2020

Stelian Teodorescu

I. Un nou impuls pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) a Balcanilor de Vest II. Primele sisteme ”Panţir” au ajuns la Belgrad III.Exerciţiu antiterorist sârbo-american IV. Kosovo renunţă parţial, dar condiţionat, la taxele impuse Serbiei în 2018 V. Probleme noi, metehne vechi în Bosnia şi Herţegovina (BiH)

Sursă foto: Mediafax

I. Un nou impuls pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) a Balcanilor de Vest

În data de 05.02.2020, la nivelul Comisiei Europene a fost făcută publică şi adoptată o nouă metodologie privind negocierile pentru aderare, elaborată pentru gestionarea procesului de extindere a Uniunii Europene (UE). Documentul aprobat oferă statelor membre un rol mai puternic în discuţiile de aderare cu statele candidate la integrare, în această categorie fiind incluse şi Macedonia de Nord şi Albania.  

Comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri de extindere, Olivér Várhelyi, a declarat, pe 27.02.2020, că UE ar putea deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania în câteva săptămâni, pe fondul progreselor înregistrate de cele două ţări balcanice. La rândul lor, autorităţile franceze, care, împreună cu Olanda, au blocat deschiderea discuţiilor cu cele două state, în octombrie 2019, au evidenţiat, la începutul lunii februarie 2020, că negocierile de extindere ar putea începe după ce Comisia Europeană va face o analiză pozitivă în luna martie 2020.

Explicând noua metodologie, O.Várhelyi a declarat că UE doreşte să reîmprospăteze procesul de integrare, să arate foarte clar ce va urma, dar, în acelaşi timp, a subliniat că "doreşte personal să fie dezvoltate legăturile UE cu ţările din Balcanii de Vest, în special cu cele care sunt deja angajate în procesul de aderare, să fie accelerat progresul pentru aderare şi să se lucreze cu Serbia pentru a se pregăti cel puţin o ţară din regiune să fie gata pentru aderare la UE până la sfârşitul mandatului său". Potrivit oficialului UE, ar trebui să se acorde mai multă atenţie integrării Balcanilor de Vest, iar procesul ar trebui să fie mai previzibil, atât pentru statele membre, cât şi pentru cele care aspiră să adere la UE.

În acest context, O.Várhelyi a subliniat că „întregul proces trebuie să fie mai credibil, mai previzibil, mai dinamic şi mai politic”, înaltul oficialul european evidenţiind că scopul propunerii este restabilirea unei perspective credibile pentru integrarea regiunii Balcanilor de Vest în UE.

O.Várhelyi a menţionat şi că cele mai importante elemente ale documentului includ posibilitatea de a răsplăti cu sprijin financiar suplimentar reformele realizate şi introducerea treptată a statelor candidate în procese şi politici individuale. Pe altă parte, documentul prevede sancţionarea lipsei de progres, prin atenţionarea clară pe timpul negocierilor în anumite domenii sau, în cele mai grave cazuri, suspendarea lor generală.

La rândul său, Ursula von der Leyen, a precizat că, la nivelul Comisiei Europene, s-a propus un plan credibil şi dinamic care deschide calea pentru începerea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, extinderea UE având la bază principiul    "win-win”.

În data de 06.02.2020, O.Várhelyi, i-a prezentat şi preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, noua metodologie de extindere a UE şi a subliniat că Balcanii de Vest vor constitui o prioritate în acest sens. În acest context, A.Vučić a specificat că a avut o întâlnire bună cu O.Várhelyi  şi a subliniat că în acest moment, nu pot fi realizaţi toţi parametrii integrării şi, de aceea, Serbia va continua să analizeze această metodologie şi va adopta o decizie finală asupra acesteia în următoarea perioadă. Mai mult, preşedintele sârb a subliniat că "Serbia este ţara care, împreună cu Muntenegru, a progresat cel mai mult în negocierile privind calitatea de membru al UE, poate alege, dacă trebuie, să urmeze cadrul de negociere semnat deja sau să accepte noua metodologie adoptată", A.Vučić subliniind că preferă acestă variantă  decizională din urmă.

Preşedintele A.Vučić a mai precizat că "Serbia ar dori, împreună cu unele state membre ale UE, să devină o parte a spaţiului Schengen, deoarece se crede că ar fi de o importanţă imensă pentru Serbia să aibă frontiere deschise cu Europa". Preşedintele Serbiei a adăugat că "procesul de euro-integrare va continua, iar aceasta are o importanţă strategică pentru sârbi". În acelaşi context, este de menţionat că A.Vučić a adăugat că nu aşteaptă nimic de la noua administraţie kosovară, dar speră că vor avea discuţii serioase.

Potrivit noii metodologii adoptate, Uniunea ar trebui să îşi îndeplinească un angajament ferm faţă de un proces bazat pe merite, iar natura politică a acestui proces ar trebui să fie pusă în centrul mecanismelor de integrare, cum ar fi reuniunile obişnuite UE-Balcanii de Vest, conferinţele interguvernamentale specifice fiecărei ţări, procesul de stabilizare şi asociere. Una dintre propunerile notabile este că angajamentul politic public al autorităţilor statelor candidate faţă de obiectivul strategic al aderării la UE va fi evaluat mult mai clar în rapoartele elaborate anual. Astfel, Comisia Europeană propune un accent şi mai puternic asupra foilor de parcurs pentru realizarea statului de drept şi constituirea instituţiilor democratice.

Decizia adoptată la nivelul UE vine ca un răspuns direct dat Franţei, principalul motor al procesului de adoptare a deciziei nefavorabile Macedoniei de Nord şi Albaniei, din octombrie 2019, decizie care a stârnit dezamăgire şi îngrijorare printre cele şase entităţi din Balcanii de Vest care aspiră să adere la UE.

La acel moment, Parisul a susţinut că Skopje şi Tirana nu au făcut progrese suficiente în ceea ce priveşte reformele pentru reducerea corupţiei şi consolidarea statului de drept şi a cerut realizarea unor schimbări semnificative în procesul de extindere a UE.

În documentul, intitulat "Îmbunătăţirea procesului de aderare - o perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest", Comisia Europeană propune statelor membre ale UE „să contribuie sistematic la procesul de aderare, inclusiv prin monitorizarea pe teren prin experţii lor, prin contribuţii directe la rapoartele anuale şi prin expertiza sectorială"
şi astfel "statele membre vor avea, de asemenea, oportunitatea de a revizui şi monitoriza progresul general într-un mod mai regulat".

În data de 04.02.2020, purtătorul de cuvânt al UE, Ana Pisonero, a subliniat că propunerile elaborate vor încerca să facă procesul de aderare „mai previzibil” şi „mai dinamic”, fără a schimba condiţiile de aderare la UE.

II. Primele sisteme ”Panţir” au ajuns la Belgrad

La 22 februarie,”Sputnik”, ediţia în limba sârbă, anunţa zborul spre Belgrad al unui avion al Federaţiei Ruse, An-124 ”Ruslan”, transportând primele elemente ale sistemelor hibride, de artilerie şi de rachete de apărare antiaeriană ”Panţir” (96K6, în codificare rusă), cumpărate de Serbia de la F.Rusă. La scurt timp, transportul a fost confirmat, pentru mass-media sârbă, de către ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin. Un al doilea transport la Belgrad al aceluiaşi avion ”Ruslan” a fost efectuat la 25 februarie. Până la sfârşitul lunii februarie nu au mai fost confirmate alte zboruri de acest tip.

Livrarea sistemelor ”Panţir” era aşteptată pentru primul trimestru al anului 2020, iar la începutul acestui an se estima că livrarea va începe în luna februarie. Un episod interesant s-a înregistrat cu ocazia vizitei la Belgrad a ministrului rus al apărării, generalul de armată Serghei Şoigu, la 17 februarie. În febra pregătirilor vizitei, a ”transpirat” că acesta ”aduce ceva”, iar toţi analiştii au apreciat că este vorba despre sistemele ”Panţir”. În acest joc a intrat însuşi preşedintele Serbiei, A.Vučić, cu câteva zile înainte de vizită. Astfel, acesta a confirmat că S.Serghei aduce ceva, dar că îl lasă pe acesta să spună ce anume.

Primit cu onoruri deosebite, ministrul rus nu a adus sistemele ”Panţir”, ci o ”capsulă” de pus la temelia unui viitor monument comun, de tipul ”flacără veşnică”, închinat luptătorilor Armatei Roşii şi armatei iugoslave căzuţi pentru eliberarea Belgradului de sub ocupaţia nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, autorităţile de la Belgrad nici nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţiile privind intrarea noilor sisteme ”Panţir” în organica unui divizion de rachete din zona Belgradului (Zuce sau Jakovo).

Livrarea sistemelor ”Panţir” a avut ca efect vehicularea informaţiilor privind nemulţumirea administraţiei de la Washington, care ar avea în vedere inclusiv impunerea de sancţiuni Belgradului.

Informaţia este controversată din mai multe puncte de vedere. În toamna lui 2019, Belgradul a discutat cu emisarul american însărcinat cu ”sancţiunile”, după care preşedintele A.Vučić a declarat că Serbia acţionează cu prudenţă şi într-un mod inteligent şi ştie ce poate să cumpere (de la Moscova) şi ce nu. Declaraţia trebuie pusă în contextul dislocării temporare în Serbia a unor sisteme ”Panţir” şi S-400 ”Triumf”, pentru executarea unui exerciţiu comun sârbo-rus de apărare antiaeriană ”Scutul Slav 2019/2”, când imaginaţia mass-mediei sârbe s-a aprins (din nou) şi s-au exprimat speranţe privind achiziţia de către Serbia a unor sisteme S-400. Mai mult, ”entuziaştii” au sperat că Moscova va dona Belgradului astfel de sisteme.

Este improbabil ca Serbiei să-i fie impuse sancţiuni pentru că a achiziţionat sistemele ”Panţir”. Practic, acestea au fost plătite în 2019 şi la această oră sancţiunile puteau fi impuse deja. Reluarea speculaţiilor privind sancţiunile este, mai degrabă, un ”avertisment” de a nu depăşi o ”linie roşie”. Acea linie roşie ar putea fi încercarea de achiziţie de sisteme S-400. Într-un astfel de caz, Belgradul nu ar (mai) putea spune că nu a fost avertizat. Poate că nu întâmplător preşedintele A.Vučić a anunţat recent şi achiziţii importante de echipamente militare din Israel şi deschiderea la Ierusalim nu doar a unei filiale a Camerei de Comerţ şi Industrie a Serbiei, ci şi a unei reprezentanţe diplomatice.

III. Exerciţiu antiterorist sârbo-american

Într-o bază din Belgrad a Unităţii Speciale Antiteroriste (SAJ) a Ministerului Afacerilor Interne al R.Serbia (MUP RS), s-a executat, timp de trei săptămâni, un program de instruire în comun, de către personal din SAJ din MUP RS, Batalionul de Poliţie Militară cu Destinaţie Specială ”Cobrele” Belgrad, Batalionul contraterorist ”Şoimii” / Brigadă 72 pentru Operaţii Speciale din Pančevo cu personal din forţe pentru operaţii speciale ale marinei militare americane (”Navy SEALs”).

La încheierea perioadei de instruire, s-a executat un exerciţiu final (28.02.2020). Au asistat ministrul sârb de interne, Nebojša Stefanović, mai mulţi oficiali americani (locţiitorul ambasadorului de la Belgrad, Gabriel Escobar, comandantul Comandamentului pentru Operaţii Speciale al Forţelor Armate Americane în Europa, generalul-maior Kirk Smith).

Programul de instruire în comun are o ”tradiţie”, fiind vorba despre al cincilea ciclu. Mai mult, personalul american a avut un rol major nu doar în executarea exerciţiului, ci şi în săptămânile de pregătire, deoarece a asigurat mai mulţi instructori.

Ambele părţi, Belgradul şi Washingtonul, sunt interesate de succesul şi menţinerea acestui program. Partea sârbă are în vedere, pe de-o parte, însuşirea de standarde şi proceduri americane, cunoscute ca fiind ”de top”, iar pe de altă parte este confirmată opţiunea Belgradului de neutralitate militară, prin colaborarea cu un important partener occidental.

La rândul său, partea americană este interesată de a ”ţine aproape” Serbia în domeniul securităţii şi apărării, pentru a preveni extinderea influenţei ruse, ştiut fiind că există o colaborare similară a Belgradului cu serviciul rus de protecţie şi pază / FSO (ce-i drept, doar între MUP RS şi serviciul rus, fără participarea armatei sârbe).

IV. Kosovo renunţă parţial, dar condiţionat, la taxele impuse Serbiei în 2018

În ziua de 27.02.2020, prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, a anunţat că guvernul kosovar va renunţa la taxa impusă pentru materiile prime importate din Serbia, începând cu 15.03.2020, ca semn al „bunăvoinţei pentru soluţionarea disputei politice şi economice cu Serbia.”

A.Kurti a evidenţiat, într-o conferinţă de presă, că taxele impuse pentru toate celelalte mărfuri sârbe vor fi eliminate la 01.04.2020, pentru o perioadă de 90 de zile, dacă Belgradul îşi va opri campania de a îndemna alte state să nu recunoască independenţa Kosovo şi va înlătura barierele comerciale pentru Kosovo.

În acelaşi context, a fost specificat faptul că, dacă nu va veni un răspuns satisfăcător de la Belgrad, taxele vor fi reimpuse începând cu 15.06.2020. Conform declaraţiilor viceprim-ministrului pentru mass-media Avdullah Hoti, Liga Democrată din Kosovo (LDK), aliatul cheie al formaţiunii politice conduse de A.Kurti, a ameninţat că renunţă la participarea la guvernare dacă taxele nu sunt „anulate necondiţionat”. În schimb, fostul premier, Ramush Haradinaj, al cărui guvern a impus, în 2018, taxele menţionate, a condamnat planul stabilit de A.Kurti, numind această decizie ca „începutul întoarcerii Serbiei şi Rusiei în Kosovo”.

La începutul anului 2020, pentru îmbunătăţirea relaţiilor între cele două părţi, oficialii sârbi şi cei kosovari au semnat acorduri pentru a stabili legături aeriene, feroviare şi pe autostradă între Priştina şi Belgrad.

În data de 27.02.2020, trimisul special al SUA pentru Serbia şi Kosovo, Richard Grenell, care îndeplineşte, totodată, funcţia de ambasador în Germania - numit recent de preşedintele american, Donald Trump, ”şef al informaţiilor”-, a subliniat că SUA nu susţin decizia guvernului kosovar de a ridica doar temporar şi parţial taxele impuse pentru importul de produse din Serbia. Oficialul american a numit demersul „jumătate de măsură” şi a specificat că "poziţia autorităţilor americane este destul de clară, tarifele trebuind să fie complet eliminate", şi a adăugat că premierul kosovar, A.Kurti, "face o greşeală gravă".

La rândul său, într-o declaraţie din 28.02.2020, UE a salutat anunţul Kosovo ca un „prim pas” care „ar putea avea un efect pozitiv” pentru restabilirea comerţului regional şi „oferă o deschidere” pentru reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina.
În acelaşi context, a fost subliniat şi faptul că "s-a pierdut prea mult timp, încrederea trebuie să fie restaurată de urgenţă, iar Serbia şi Kosovo trebuie să creeze un mediu propice pentru ca dialogul să se reia, în avantajul ambelor părţi".

Taxele de 100% pentru mărfurile sârbeşti şi bosniace au fost impuse de Priştina, în noiembrie 2018, pentru a contracara eforturile Serbiei de a împiedica Kosovo să se alăture organizaţiilor internaţionale. La vremea respectivă, este de remarcat că guvernul din Priştina a subliniat că decizia sa va fi anulată doar dacă Belgradul va recunoaşte Kosovo. Aceste măsuri ale autorităţilor de la Priştina au condus la suspendarea discuţiilor mediate de UE între Serbia şi Kosovo cu privire la normalizarea relaţiilor lor, discuţii începute în 2011. Serbia a evidenţiat că dialogul între cele două părţi se va relua atunci când Kosovo va desfiinţa taxele impuse Belgradului, care au însemnat aproximativ 400 de milioane de euro pe an.

A.Kurti a declarat că doreşte ca SUA şi UE, care au presat guvernul său să ridice taxele impuse şi să reia dialogul cu Serbia, să servească drept garanţi pentru punerea în aplicare a noului acord. A.Kurti a cerut, de asemenea, UE să decidă asupra liberalizării vizelor pentru cetăţenii kosovari înainte de summitul, din mai 2020, din Croaţia, de la Zagreb.

V. Probleme noi, metehne vechi în Bosnia şi Herţegovina (BiH)

În 2019, Parlamentul Republicii Srpska (RS) din Bosnia şi Herţegovina (BiH) a adoptat o lege privind terenurile agricole ale entităţii. La începutul lunii februarie 2020, Curtea Constituţională a BiH a invalidat un articol al legii (art. 53) şi a decis ca terenurile agricole ale RS trebuie intabulate nu pe numele entităţii, ci pe numele statului, respectiv pe numele BiH.

Decizia Curţii Constituţionale a BiH[1] a provocat revolta cvasi-unanimă a tuturor formaţiunilor politice ale sârbilor (din RS), ca şi o serie de reacţii politice şi reacţii ale organelor entităţii: parlament, preşedinte, guvern.

La 17 februarie, Parlamentul RS a aprobat o Informare privind activitatea anti-Dayton a Curţii Constituţionale a BiH, document iniţiat de către preşedinta RS, Željka Cvijanović, şi armonizat anterior de către şefii mai multor grupuri parlamentare.

Parlamentul RS confirmă adeziunea entităţii RS la Acordul de Pace de la Dayton-Paris (DPPA), în special la textul original al Constituţiei BiH, ca Anexa nr. 4 a DPPA. În continuare, legislativul entităţii îi obligă pe reprezentanţii RS în instituţiile de la nivelul statului BiH, să propună Adunării Parlamentare adoptarea unei legi prin care să înceteze mandatul judecătorilor străini şi să fie anulată obligativitatea alegerii judecătorilor străini în Curtea Constituţională a BiH.

Mai mult, Parlamentul RS obligă Guvernul RS să continue discuţiile cu Guvernul Federaţiei BiH, având ca scop definirea liniei de demarcaţie între RS şi Federaţia BiH, potrivit prevederilor Anexei nr. 2 a DPPA. Pentru a asigura îndeplinirea solicitărilor anterioare, Parlamentul RS îi obligă pe reprezentanţii săi din organele BiH să nu mai participe la adoptarea oricăror hotărâri până la adoptarea legii menţionate, privind încetarea mandatului judecătorilor străini şi a alegerii acestora în Curtea Constituţională a BiH.

Reiterându-şi adeziunea la DPPA, Parlamentul RS îi acuză pe înalţii reprezentanţi ai comunităţii internaţionale în BiH şi Curtea Constituţională a BiH că au încălcat atât DPPA, cât şi Constituţia BiH, şi în acest fel au modificat sistemul politic contrar prevederilor DPPA (care este un document de drept internaţional).

Totodată, Parlamentul RS obligă toate instituţiile entităţii să nu accepte şi să nu aplice niciun fel de hotărâri viitoare anti-DPPA sau nedemocratice ale Oficiului Înaltului Reprezentant (OHR) şi ale Curţii Constituţionale a BiH. În final, legislativul ”entităţii sârbe” cere reprezentanţilor RS în organele comune ale BiH să informeze Parlamentul RS despre implementarea acestor concluzii în termen de 60 de zile.

Reacţiile oficiale ale ”părţii sârbe”, la care s-au adăugat numeroase declaraţii şi comentarii politice, au provocat, la rândul lor, reacţii din partea OHR şi a liderilor boşniaci, din Federaţia BiH şi de la nivelul BiH. Acestea au fost de condamnare la unison a reacţiilor sârbe, cu accent că este inacceptabilă comentarea şi neaplicarea unei hotărâri a Curţii Constituţionale a BiH. Pe acest fond, cei vinovaţi ar trebui sancţionaţi (de către comunitatea internaţională), deoarece acţionează împotriva prevederilor DPPA.

Principalul ”argument juridic” al ”părţii sârbe” pentru contestarea hotărârii Curţii Constituţionale a BiH a fost că prin aplicarea acelei decizii s-ar încălca DPPA, care prevede că 49% din teritoriul BiH aparţine RS. Aşadar, prin intabularea terenurilor agricole ale RS pe numele BiH s-ar reduce teritoriul RS. Mai mult, ”partea sârbă” consideră că acesta ar fi un prim pas pentru intabularea în continuare pe numele BiH şi a terenurilor împădurite, ceea ce ar reduce suplimentar teritoriul ”entităţii sârbe”.

În continuare, sârbii susţin că BiH nu are niciun drept de proprietate, dacă acesta nu i se conferă de către cele două entităţi. Mai mult, prin alte trei hotărâri anterioare, din 2017 şi 2018, Curtea Constituţională a BiH a confirmat că terenul agricol din RS, în calitate de bun de interes public, nu a făcut obiectul privatizării şi este proprietate a RS. Astfel, concluzia unanimă a ”părţii sârbe” este că hotărârea Curţii Constituţionale a BiH contrazice hotărârile anterioare şi are o motivaţie pur politică. Ca urmare, hotărârea nu va fi aplicată de către RS.

”Partea boşniacă” a replicat că hotărârea Curţii Constituţionale a BiH nu interzice RS să utilizeze terenurile agricole de pe teritoriul său, astfel că plângerile privind reducerea teritoriului acestei entităţi sunt nefondate. Totodată, liderii boşniaci şi cei ai Federaţiei BiH au subliniat că nu au nicio intenţie să participe la determinarea liniei de demarcaţie dintre cele două entităţi. Mai mult, au subliniat foarte clar că nu este vorba despre o linie de graniţă, ci doar de o linie care delimitează teritoriile celor două entităţi.

Mai mulţi lideri ai sârbilor din BiH, în frunte cu Milorad Dodik, preşedintele celui mai mare partid din RS (de guvernământ, totodată) şi reprezentant al RS în Preşedinţia BiH, au avertizat că hotărârea Curţii Constituţionale a BiH poate avea ca efect dezintegrarea BiH şi poate activa solicitarea ”entităţii sârbe” de separare de BiH.

Aceste declaraţii, dar şi cele similare ale altor politicieni sârbi au fost condamnate de către liderii boşniaci şi de către şeful OHR, Valentin Inzko, fiind calificate ca atacuri la adresa DPPA. Mai mult, a fost condamnată şi lipsa de reacţie a Belgradului în această problemă, respectiv faptul că preşedintele A.Vučić şi organele R.Serbia nu au condamnat apelurile lui M.Dodik la secesiune şi la neaplicarea hotărârii Curţii Constituţionale a BiH. Toate aceste reacţii au venit în condiţiile în care Curtea Constituţională a BiH nu a publicat motivaţia hotărârii.

În context, mai menţionăm:

- nu ar fi prima hotărâre a Curţii Constituţionale a BiH care nu se aplică, fie în RS, fie în Federaţia BiH;

- ”partea croată” susţine solicitarea ”părţii sârbe” de eliminare a celor trei judecători străini din Curtea Constituţională a BiH;

- practica a demonstrat că în cele mai multe cazuri judecătorii străini au votat în favoarea intereselor ”părţii boşniace” (ceea ce a fost suficient pentru impunerea de soluţii care nu au convenit sârbilor şi croaţilor).

Între timp, a început şi ”boicotul” reprezentanţilor ”entităţii sârbe” în instituţiile BiH, ceea ce poate provoca un blocaj grav în funcţionarea acestora. Pe acest fond, este greu de presupus că BiH poate avansa pe calea reformelor şi a integrării europene.


[1] Adoptată cu şapte voturi ”pentru”, din totalul de nouă: doi judecători boşniaci, doi croaţi şi trei ”internaţionali”, împotrivă votând doar cei doi judecători sârbi.