Raport Special BALCANII DE VEST - Februarie 2019

I. Priština încearcă să forţeze recunoaşterea independenţei şi integrarea în organizaţiile internaţionale

II. Probleme în relaţia Priština-Washington

III. Divizarea profundă a scenei politice din Bosnia şi Herţegovina (BIH) afectează semnificativ funcţionarea şi viitorul statului bosniac

IV. Intensificarea acţiunilor autorităţilor R.Macedonia de Nord şi BIH de gestionare a riscurilor interne de securitate 

V. Neutralitatea militară a Serbiei promovată şi de către Sindicatul Militar din Serbia (VSS)

I. Priština încearcă să forţeze recunoaşterea independenţei şi integrarea în organizaţiile internaţionale
Noua echipă a Kosovo, nominalizată pentru a participa la discuţiile oficiale cu Serbia de la Bruxelles, şi-a dat acordul cu privire la ceea ce se numeşte "Platforma de dialog", document destinat continuării negocierilor pentru ajungerea la un acord final şi obligatoriu din punct de vedere juridic şi normalizarea relaţiilor între cele două părţi. Tot ca premisă pentru ajungerea la un acord final cu Belgradul, echipa de negociere a Prištinei doreşte înfiinţarea unui tribunal care să judece pe sârbii vinovaţi de crimele comise în războiul din Kosovo. Platforma de negociere, care a fost văzută şi de BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) , a fost transmisă vineri preşedintelui Parlamentului kosovar, Kadri Veseli, şi va fi în curând supusă votului în cadrul legislativului de la Priština.
Conform prevederilor documentului menţionat, principalul obiectiv al Kosovo este obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, cu asumarea a patru angajamente obligatorii din punct de vedere juridic:
• oprirea tuturor activităţilor care împiedică recunoaşterea Kosovo la nivel internaţional ca ţară independentă şi suverană;
• respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Kosovo;
• încetarea obiecţiilor sau a acţiunilor de încurajare a unor terţe părţi pentru a se opune cererii Kosovo de a se alătura ONU, Consiliului Europei, OSCE şi agenţiilor acestora;
• renunţarea la toate formele de ingerinţă în chestiunile interne sau în sistemul de relaţii internaţionale ale Kosovo.
Platforma urmăreşte, de asemenea, anularea Rezoluţiei 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU şi stipulează că orice acord care ar urma să fie acceptat şi semnat de Priština ar trebui să fie în conformitate cu Constituţia Kosovo, iar promovarea drepturilor comunităţii albaneze din Serbia ar trebui să se facă la reciprocitate cu cele ale comunităţii sârbe din Kosovo.
În ceea ce priveşte drepturile asupra resurselor naturale din Kosovo, se precizează că toate proprietăţile aflate pe teritoriul Kosovo aparţin exclusiv acestei entităţi şi că acest lucru nu este negociabil.

În actualul context, politic şi de securitate din regiune, este puţin probabil ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo. Cu toate acestea, liderii de la Belgrad şi Priština par să înţeleagă că ajungerea la un acord pe timpul negocierilor începute în 2013, între cele două părţi, la Bruxelles, dar suspendate în prezent, este considerată crucială pentru viitorul şi speranţele celor două entităţi de a adera la UE.
În "Platforma de dialog" agreată de Priština se insistă asupra faptului că un acord final cu Belgradul trebuie să includă şi înfiinţarea unui nou tribunal pentru investigarea, urmărirea penală şi judecarea crimelor de război comise de Serbia în Kosovo, în 1998 şi 1999. Sugerarea înfiinţării unei noi instanţe pentru judecarea sârbilor vine după modelul Camerelor Specializate din Kosovo , structură care a fost înfiinţată pentru a investiga şi judeca crimele de război ale membrilor Armatei de Eliberare a Kosovo (UÇK) şi care, în prezent, se pregăteşte să emită primele sale acuzaţii în acest sens. Mai mult, platforma negociatorilor kosovari evidenţiază că subiectele care fac referire la persoanele dispărute, victimele violenţei sexuale şi repararea daunelor provocate în timpul războiului, ar trebui să figureze pe agenda negocierilor cu Serbia.

Platforma include şi un principiu important pentru o serie de evoluţii din 2018, stipulând că structura teritoriului Kosovo nu va fi modificată, precizare apărută după ce preşedintele kosovar, Hashim Thaçi a provocat controverse anul trecut, când a sugerat că ar putea exista o "corecţie a frontierelor" cu Serbia, ca parte a unui acord final de normalizare a relaţiilor. Platforma exclude posibilitatea negocierii între Priština şi Belgrad a unor schimburi de teritorii sau modificări ale frontierelor. Şeful echipei de negociere kosovare, Fatmir Limaj (vicepremier kosovar), a cerut parlamentarilor kosovari urgentarea adoptării "Platformei de dialog", acesta subliniind în declaraţiile sale că "principiile stabilite în document sunt cele care garantează pacea în această parte a regiunii" şi că "pentru toată lumea ar trebui să fie clar faptul că, la Bruxelles, Kosovo va merge pentru a fi recunoscut, pentru nimic altceva".

În data de 14.02.2019, preşedintele Kosovo, H.Thaçi, a subliniat că este un bun prilej ca în acest an să se ajungă la un acord pentru a normaliza legăturile cu Serbia şi a evidenţiat că un astfel de eveniment beneficiază de un sprijin puternic din partea SUA şi UE, dar şi de angajamentul Rusiei de a sprijini reconcilierea între cele două părţi şi, implicit, de a accepta un posibil acord între Priština şi Belgrad.
Ca reacţie, într-o declaraţie din 15.02.2019, cu privire la "Platforma de dialog", şeful Oficiului sârb pentru Kosovo şi Metohija, Marko Ðurić, a subliniat că "ceea ce s-a adoptat nu are nimic de-a face cu intenţia de a se ajunge la un acord, documentul fiind o listă de dorinţe a separatiştilor de la Priština, un document nerealist menit să reducă dialogul şi să-l ruineze".

În acest context, prin vocea ambasadorilor de la Belgrad şi Priština, SUA invită liderii kosovari şi sârbi să ia ca sursă de ispiraţie curajul şi creativitatea demonstrată de liderii de la Atena şi Skopje în rezolvarea disputei lor. Mai mult, oficialii SUA au confirmat sprijinul pentru normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi şi-au exprimat convingerea că o conducere politică vizionară şi serioasă, poate conduce la un acord cuprinzător între cele două părţi cu recunoaştere reciprocă, o astfel de realizare putând pune bazele unui viitor mai paşnic şi prosper pentru toate popoarele din această regiune.

Un posibil acord final între Priština şi Belgrad va putea intra în vigoare numai după ce Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo, după ce Priština va organiza un referendum în acest sens şi, nu în ultimul rând, după ce acordul încheiat între Kosovo şi Serbia va fi ratificat de parlamentele celor două entităţi. Este semnificativ de remarcat că în platformă se evidenţiază faptul că se va ajunge la un acord cu Belgradul cu medierea UE şi cu sprijinul SUA, actor internaţional care ar trebui să servească şi ca garant pentru punerea în aplicare a obligaţiilor prevăzute pentru fiecare dintre părţi.

II. Probleme în relaţia Priština-Washington
La începutul lunii noiembrie 2018, autorităţile de la Priština au instituit suprataxarea cu 10% a mărfurilor importate din R.Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BIH), în semn de protest faţă de acţiunile de lobby ale Belgradului împotriva recunoaşterii internaţionale a independenţei Kosovo.

Ca urmare a eşuării Kosovo în încercarea de a adera la Interpol, suprataxele pentru mărfurile importate din Serbia şi BIH au fost crescute la 100%. Totodată, au fost instituite precizări privind obligativitatea ca mărfurile să aibă ca destinaţie de facturare Kosovo şi nu o localitate sau vechea denumire ”Kosovo şi Metohija”. Mai mult, dacă în prima fază de la aceste taxe erau exceptate mărfurile produse în Serbia sub un brand internaţional, ulterior acestea au fost impozitate în acelaşi mod.

În acest context, preşedintele SUA, Donald Trump, a transmis câte o scrisoare preşedinţilor R.Serbia şi R.Kosovo, prin care îi încurajează să continue dialogul pentru a ajunge la un acord şi, în ultimă instanţă, la o soluţie acceptată de ambele părţi, sustenabilă şi durabilă. Mai mult, liderul american îi invită pe cei doi preşedinţi la Casa Albă, pentru semnarea acelui acord istoric între Belgrad şi Priština.

Belgradul şi UE au făcut apel către liderii kosovari să anuleze hotărârea privind suprataxa, această măsură fiind considerată o frână în continuarea negocierilor de la Bruxelles. Dacă la început apelurile Washingtonului au avut caracter de recomandare, spre sfârşitul anului 2018 şi în 2019 aceste apeluri au devenit solicitări imperioase, însă premierul Ramush Haradinaj a refuzat să le dea curs, subliniind că este vorba despre o hotărâre ”suverană” a Kosovo.

Pe acest fond, preşedintele kosovar, Hashim Thaçi şi alţi lideri kosovari au atras atenţia că refuzul anulării suprataxelor poate periclita parteneriatul strategic dintre Washington şi Priština, dar premierul R.Haradinaj a rămas neclintit pe poziţie, subliniind că hotărârea va fi anulată doar atunci când Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo.

Reacţia Washingtonului nu a întârziat să apară, prima sancţiune fiind refuzul de a-i acorda viză lui R.Haradinaj pentru efectuarea unei vizite în SUA. O a doua reacţie semnificativă a fost un avertisment transmis prin intermediul ambasadei americane la Priština, potrivit căruia Washingtonul nu va permite periclitarea intereselor sale naţionale şi este eronată teoria că terţe state pot beneficia de parteneriatul cu SUA în timp ce acţionează împotriva intereselor americane.

Al treilea avertisment l-a reprezentat (februarie 2019) o scrisoare a unor oficiali americani din Departamentul de Stat (Matthew Palmer), Departamentul Apărării (Laura Cooper) şi Consiliul de Securitate Naţională (John Erath) adresată Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului din Kosovo, prin care se exprimă surprinderea privind ignorarea cu mare uşurinţă de către Priština a ”sfaturilor SUA”, fiind lansat avertismentul că până la suspendarea hotărârii privind suprataxele nu se poate aştepta ca relaţiile dintre Kosovo şi SUA să revină la nivelul anterior. Prima măsură după acest avertisment a fost anularea vizitei la Priština a comandantului Gărzii Naţionale din Iowa (general-maior Timothy Orr), planificată pentru jumătatea lunii februarie 2019, când se celebrează independenţa Kosovo (proclamată unilateral la 17.02.2008). În toată această perioadă, ambasadorul american în Kosovo, Philip Kosnett, s-a întâlnit în mai multe rânduri cu responsabilii de la Priština, în încercarea de a-i convinge să suspende suprataxele, însă eforturile acestuia nu au avut succes.

Ph.Kosnett a felicitat Kosovo cu ocazia sărbătoririi independenţei, dar nu a participat la şedinţa solemnă a parlamentului kosovar şi nici la parada Forţelor de Securitate ale Kosovo (FSK), din centrul Prištinei. Singurii oficiali străini care au asistat la parada FSK au fost premierul Albaniei (Edi Rama) şi preşedintele Parlamentului R.Macedonia de Nord (Talat Xhaferi, etnic albanez).

Este de aşteptat ca SUA să îşi menţină sprijinul pentru independenţa Kosovo şi pentru încheierea unui acord ”comprehensiv şi obligatoriu din punct de vedere juridic” între Belgrad şi Priština. Totodată, Washingtonul va continua să sprijine transformarea FSK într-o armată a Kosovo . În acelaşi timp, probabil, administraţia americană îşi va spori presiunile la adresa conducerii de la Priština pentru suspendarea suprataxelor , pentru a crea condiţiile reluării negocierilor cu Belgradul şi pentru ajungerea la acel ”acord final”.

III. Divizarea profundă a scenei politice din Bosnia şi Herţegovina (BIH) afectează semnificativ funcţionarea şi viitorul statului bosniac
În pofida eforturilor comunităţii internaţionale, Bosnia şi Herţegovina continuă să rămână un stat aproape nefuncţional unde sentimentul apartenenţei la acest stat este prezent doar în rândurile unuia dintre cele trei ”popoare constitutive”: poporul boşniac / musulman.

Victoria lui Milorad Dodik (etnic sârb) ca reprezentant al R.Srpska în Preşedinţia BIH şi a coaliţiei conduse de Alianţa Social Democraţilor Independenţi (SNSD) şi ”disiparea” opoziţiei în R.Srpska sunt factori care contribuie la adâncirea divergenţelor pe scena politică din BIH, cu efect direct asupra proceselor de integrare europeană şi euroatlantică ale BiH.

În acest context, pe de o parte, este de remarcat poziţia adoptată de preşedintele Consiliului de Miniştri al BIH, Denis Zvizdić, la cea de-a 55-a Conferinţă de Securitate de la München. Acesta a evidenţiat oportunitatea conferinţei, dar şi că este foarte clar că BIH trebuie să facă parte din familia ţărilor europene şi NATO, având în vedere provocările cu care se confruntă lumea modernă pentru menţinerea stabilităţii şi combaterii terorismului şi crimei organizate.

Pe de altă parte, membrul preşedinţiei tripartite a BIH, naţionalistul sârb, M.Dodik, care se opune ferm integrării BIH în NATO, a avut recent o întâlnire cu reprezentanţii partidelor de dreapta din Austria, Ungaria şi Italia, făcând dovada din nou că are obiective diferite în ceea ce priveşte viitorul BIH.

La Conferinţa de Securitate de la München, care s-a desfăşurat în perioada  15-17.02.2019, pe agenda discuţiilor s-au aflat subiecte extrem de importante, unul dintre acestea fiind situaţia de securitate în Europa de Sud-Est, incluzând aici şi entităţile din Balcanii de Vest.

D.Zvizdić a participat la lucrările panelului "Viitorul cooperării în domeniul apărării - Forţa comună", în compania selectă a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, premierului norvegian, Erna Solberg, miniştrilor de externe din Franţa, Polonia, Canada şi Japonia şi a unui membru al Comisiei de Afaceri Externe din Senatul SUA.

Pe de altă parte, conform declaraţiilor lui M.Dodik, principalele argumente care ar putea sta la baza dorinţei şi intereselor acestuia de dezvoltare a cooperării cu vicecancelarul austriac, Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libertăţii din Austria, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei şi ministrul de interne, Matteo Salvini, secretar federal al Ligii Nord şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, par a fi în contradicţie cu procesul de integrare euroatlantică a BIH, după cum urmează:
• Austria nu este o ţară membră a NATO, ci este membră a Uniunii Europene, M.Dodik fiind de părere că acesta este un concept care ar trebui aplicat şi în BIH;
• M.Dodik consideră proiectul lui Matteo Salvini pentru soluţionarea crizei migranţilor ca fiind unul interesant;
• M.Dodik a precizat că V.Orban a demonstrat în timpul discursului către naţiune că are propria sa viziune asupra Europei.
În contextul noii situaţii de pe scena politică din BIH, M.Dodik foloseşte orice ocazie pentru a reitera fragilitatea statului bosniac şi consideră că BIH nu poate supravieţui, dacă nu se identifică un element de coeziune între cele trei popoare constitutive şi între cele două entităţi.
În opinia lui M.Dodik, fiecare popor din BIH are propriile interese (boşniacii sunt nemulţumiţi că există R.Srpska, croaţii sunt nemulţumiţi de relaţiile în cadrul Federaţiei BiH, pentru sârbi fiind o problemă însăşi existenţa BIH).

Dacă, în ultimă instanţă, elitele politice şi popoarele din BIH nu vor găsi un numitor comun, trebuie avută în vedere inclusiv soluţia unei disocieri paşnice.

Potrivit lui M.Dodik, nu sunt credibile avertismentele elitelor boşniace că o disociere va fi însoţită obligatoriu de război, o astfel de evoluţie în BIH fiind posibilă doar într-un context mai amplu, al unui război mondial.

M.Dodik consideră că elita boşniacă încearcă să-şi atingă interesul (de transformare a BIH într-un stat unitar) inclusiv prin manipularea problemei activării Planului de acţiune pentru aderarea la NATO, pe care o interpretează ca pe o ”problemă de viaţă şi de moarte”, în timp ce sârbii din BIH în acest moment se opun integrării BIH în NATO şi doresc coordonarea în această problemă cu sârbii din R.Serbia.

IV. Intensificarea acţiunilor autorităţilor R.Macedonia de Nord şi BIH de gestionare a riscurilor interne de securitate 
Poliţia din R.Macedonia de Nord a arestat nouă persoane suspectate de apartenenţa la o grupare criminală care se ocupa cu transformarea dispozitivelor/pistoalelor de semnalizare în arme de foc letale şi vânzarea acestora pe piaţa neagră.

În data de 18.02.2019, arestările au fost urmate o serie de raiduri desfăşurate în 13 locaţii din capitala Skopje şi în oraşele Tetovo şi Kumanovo.

Conform datelor făcute publice de poliţia macedoneană, suspecţii deţineau un atelier de lucru la Skopje şi valorificau armele reconfigurate cu 400 de euro/buc.

Ca urmare a acţiunilor desfăşurate au fost confiscate 16 arme de foc, o puşcă automată şi muniţii de diferite tipuri.

Conform unui comunicat al Serviciului pentru Relaţiile cu Străinii al BIH (structură din Ministerul Securităţii al BIH), din data de 19.02.2019, şase imigranţi afgani, care au fost reţinuţi şi sunt suspectaţi de legături cu activităţi teroriste şi trafic de fiinţe umane, vor fi expulzaţi din ţară. Decizia adoptată este motivată prin faptul că cei şase imigranţi afgani reprezintă "o ameninţare la adresa ordinii şi securităţii publice" în BIH.

Intensificarea acţiunilor de gestionare a riscurilor de securitate în Balcanii de Vest este confirmată de continuarea acţiunilor şi raidurilor structurilor Ministerului de Interne din R.Macedonia de Nord şi după anunţul din data de 15.02.2019, conform căruia a fost prevenită, pe baza unui schimb de informaţii cu o ţară parteneră, executarea unui atac terorist planificat de susţinători ai organizaţiei Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIL). În contextul de securitate creat de ameninţarea teroristă, autorităţile macedonene au executat mai multe raiduri pe timpul cărora au fost confiscate arme, dispozitive şi alte materiale ce ar fi putut fi folosite pentru punerea în practică a unui atac terorist.

Pentru a avea o imagine cât mai clară a riscurilor de securitate din R.Macedonia de Nord, este important de evidenţiat că aproximativ 150 de cetăţeni macedoneni au participat alături de grupurile islamiste la acţiunile desfăşurate în Irak şi Siria, 20 dintre aceştia fiind ucişi în timpul luptelor. Mai mult, în vara anului 2018, şapte persoane au fost arestate în Skopje şi în alte oraşe din R.Macedonia de Nord, fiind suspectate de participare, alături de structuri terorist-islamiste, la conflictele din Siria şi Irak.

Pentru o gestionare eficientă a riscurilor de securitate, autorităţile macedonene colaborează strâns cu ţările din cadrul Coaliţiei Internaţionale de luptă împotriva terorismului, în scopul creşterii nivelului de securitate şi eliminării ameninţărilor teroriste.
Şi autorităţile din BIH şi-au intensificat acţiunile de gestionare a migraţiei în regiune şi, implicit, a riscurilor de securitate ce pot fi generate de acest fenomen în Balcanii de Vest.

Cei şase afgani care vor fi expulzaţi din BIH fac parte din cei peste 25.000 de imigranţi, care provin în special din Pakistan, Afganistan, Irak şi Iran şi care au intrat în BIH, după ce Ungaria şi Serbia şi-au închis graniţele. Suspecţii au vârste între 22 şi 34 de ani şi au fost identificaţi şi reţinuţi în Sarajevo şi Bihać.

Cinci dintre aceştia sunt suspectaţi de legături cu terorismul, iar cel de al şaselea este suspectat de legături cu traficul de persoane şi crima organizată.

V. Neutralitatea militară a Serbiei promovată şi de către Sindicatul Militar din Serbia (VSS)
Conducerea politică şi de stat instalată la Belgrad în 2012 a continuat să promoveze opţiunea de neutralitate militară a R.Serbia faţă de blocurile militare existente fără, însă, ca această opţiune să fie consfinţită în documentele programatice în domeniul apărării şi securităţii.
În practică, opţiunea a fost implementată prin menţinerea colaborării atât cu NATO şi state membre ale NATO, cât şi cu Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă a Comunităţii Statelor Independente (OTSC CSI) şi statele membre ale OTSC, ca şi cu alte state din lume, pe baza interesului reciproc.

Pe acest fond, unii analişti din state membre ale NATO au catalogat colaborarea Belgradului cu OTSC şi state membre ale OTSC ca fiind o vulnerabilitate pentru NATO, în condiţiile în care NATO a acţionat şi acţionează pentru implementarea în sistemul sârb de apărare şi securitate a standardelor euroatlantice în domeniu, inclusiv de tehnici, tactici şi proceduri de ducere a luptei.

În spiritul aceleiaşi opţiuni de neutralitate militară, Sindicatul Militar din Serbia (VSS) colaborează atât cu sindicatele şi organizaţiile sindicale militare din Occident, cât şi cu cele din F.Rusă.

La sfârşitul lunii ianuarie 2019, o delegaţie a VSS, condusă de preşedinte, Novica Antić, a efectuat o vizită oficială în F.Rusă, unde a avut întâlniri cu reprezentanţii mai multor sindicate ruse din domeniile securităţii şi apărării şi cu reprezentanţi ai autorităţilor ruse. Pe timpul vizitei, delegaţia VSS a semnat mai multe acorduri de colaborare cu sindicate partenere din F.Rusă.

Delegaţia VSS a fost invitată în F.Rusă de către Agenţia de Informare ”Veştile Veteranilor” (IAVV) , condusă de Veaceslav Kalinin, membru al prezidiului asociaţiei ”Ofiţerii Rusiei”, locţiitor al preşedintelui asociaţiei ”Frăţia de Luptă” din Moscova şi consilier al Uniunii Luptătorilor de Desant din Rusia.

VSS a semnat un acord oficial de colaborare cu mai multe organizaţii de veterani din Rusia: ”Uniunea Luptătorilor de Desant din Rusia”, ”Ofiţerii Rusiei”, ”Frăţia de Luptă” din Moscova, cu mişcarea ”Paznicii Rusiei” şi cu IAVV. Pe timpul vizitei, delegaţia VSS şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii de veterani din Rusia au participat la mese rotunde organizate ad-hoc de către Duma de Stat a F.Ruse, Ministerul Afacerilor Externe al F.Ruse şi Casa Organizaţiilor Sociale din Moscova.

Delegaţia VSS s-a întâlnit şi a avut discuţii constructive cu preşedintele Comisiei pentru apărare a Dumei de Stat, Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei pentru muncă, politica socială şi problemele veteranilor a Dumei de Stat, Iaroslav Nilov, locţiitorul directorului departamentului de informare şi presă din MAE rus, Artiom Kojin, şefului grupului parlamentar al Partidului Liberal Democrat Rusia din Duma de Stat, Vladimir Jirinovski etc. Delegaţia VSS a avut parte şi de un bogat program social.

Deschiderea pentru colaborarea cu F.Rusă este, probabil, singurul lucru care îi uneşte pe ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, şi VSS, în condiţiile în care VSS i-a acţionat în instanţă pe responsabilii din sistemul de apărare care au decis retragerea gradului militar pentru preşedintele VSS, N.Antić (în baza unei decizii definitive a Tribunalului Militar Disciplinar Superior din Niš, din noiembrie 2018), acesta fiind trecut în rezervă la 31.12.2018.

Această colaborare se înscrie în politica de neutralitate militară promovată de autorităţile de la Belgrad, la fel ca şi informarea opiniei publice în domeniu. Astfel, vizita VSS în F.Rusă nu a fost intens mediatizată, informaţii privind vizita şi acordurile semnate apărând doar pe site-ul VSS. Este de remarcat că, în mod similar, mass-media de la Belgrad informează în legătură cu activităţile politico-militare ale Belgradului cu F.Rusă sau OTSC cu întârziere, de regulă după ce informaţia a fost publicată în mass-media rusă.

În mass-media de la Belgrad s-a înregistrat o singură reacţie la vizita delegaţiei VSS în F.Rusă, şi aceasta negativă, din partea directoarei Centrului pentru Studii Euroatlantice din Belgrad (CEAS), Jelena Milić. Reacţia, însă, se datorează faptului că această organizaţie promovează colaborarea Serbiei cu NATO şi militează pentru analiza raţională a oportunităţii aderării Serbiei la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce N.Antić ar considera că sârbii şi ruşii sunt un singur popor.

Vizita delegaţiei VSS şi acordurile de colaborare semnate de VSS cu diverse organizaţii de veterani din F.Rusă, probabil, vor continua să îngrijoreze analiştii NATO, ca urmare a riscurilor legate de transferul către partea rusă a unor date sensibile despre NATO, obţinute de către R.Serbia, Ministerul Apărării şi Armata Serbiei în procesul de colaborare intensificată cu Alianţa (prin IPAP).

@@@@

1  BIRN, Reţeaua de Rapoarte de Investigaţii Balcanice, a fost înfiinţată în 2004 ca o reţea de organizaţii neguvernamentale care promovează libertatea de exprimare, drepturile omului şi valorile democratice în sudul şi estul Europei. BIRN a dezvoltat o structură specifică a reţelei, care include organizaţii independente locale, adunate în jurul unei organizaţii umbrelă, o structură care are avantajul de a combina expertiza locală şi de ţară cu o cooperare regională unică. BIRN are organizaţii locale în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, R.Macedonia de Nord, România şi Serbia, fiind prezentă din punct de vedere editorial în Grecia, Bulgaria, Croaţia, R.Moldova, Muntenegru, Ucraina, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia.
2  Autorităţile kosovare au convenit cu UE asupra modalităţilor de abordare a acestor acuzaţii grave. La 3 august 2015, Parlamentul Kosovo a adoptat articolul 162 din Constituţia Kosovo şi Legea privind Camerele Specializate şi Procuratura Specială, în urma schimbului de scrisori dintre preşedintele Kosovo şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, în 2014. La fiecare nivel al sistemului judiciar din Kosovo - Curtea de Apel, Curtea Supremă şi Curtea Constituţională există Camere Specializate. Acestea funcţionează conform legilor relevante din Kosovo, dreptului internaţional cutumiar şi dreptului internaţional privind drepturile omului.
3  Cu condiţia ca acest proces să fie unul transparent, iar noua armată să fie multietnică.
 4 Suspendarea sprijinului şi a colaborării cu FSK fiind doar o primă etapă a acestor presiuni.
5  Информационноe агентствo ”Ветеранские вести”.