MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

04 ianuarie 2020 - Rapoarte speciale - Balcanii de Vest

Raport Special BALCANII DE VEST / Decembrie 2019

Stelian Teodorescu

I.Noul Consiliu de Miniştri al Bosniei şi Herţegovina a fost aprobat în Camera Reprezentanţilor II.Bosnia şi Herţegovina a preluat controlul integral al traficului în propriul spaţiu aerian III.Prima repatriere colectivă în Bosnia şi Herţegovina a unor „luptători străini"IV.Reorganizarea Armatei SerbieiV.Achiziţii muntenegrene de tehnică şi armamentVI.Forumul Economic Mondial organizează evenimente importante pentru viitorul Balcanilor de Vest

Sursă foto: Mediafax

I.  Noul Consiliu de Miniştri al Bosniei şi Herţegovina (BIH) a fost aprobat în Camera Reprezentanţilor     

În data de 17 decembrie, Zoran Tegeltija, recent numit preşedinte al Consiliului de Miniştri, în BIH, a transmis propunerile privind componenţa cabinetului său, la 14 luni de la ultimele alegeri. După verificarea de către Comisia Electorală Centrală şi Agenţia de Stat de Investigaţii şi Protecţie (SIPA), lista celor nouă miniştri a fost trimisă parlamentului BIH pentru confirmare, această ultimă operaţiune fiind considerată o formalitate întrucât cele trei principale partide politice au convenit asupra tuturor miniştrilor nominalizaţi. Astfel, la 23 decembrie, Camera Reprezentanţilor din BIH a aprobat noul Consiliu de Miniştri.

Se aştepta formarea unui nou guvern de mai bine de un an, dar acest proces nu a fost finalizat până la data de 23 decembrie, în principal din cauza dezacordurilor privind aderarea la NATO. În timp ce boşniacii şi croaţii bosniaci susţin aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, sârbii bosniaci sunt împotriva realizării acestui obiectiv.

Camera Reprezentanţilor mai are de validat un ministru (pentru drepturile omului şi refugiaţi) şi un adjunct de ministru (al securităţii). Până la data votului în plenul Camerei Reprezentanţilor (23 decembrie), nu fusese finalizată procedura de verificare şi confirmare a celor doi. Momentan, candidat pentru funcţia de ministru pentru drepturile omului şi refugiaţi este Mlađen Božović (propus de Alianţa Populară Democrată/DNS, etnic din categoria „Alţii”, din R.Srpska), iar pentru cea de adjunct al ministrului securităţii, Vladimir Mijatović (propus de către Partidul Socialist/SP). În cazul lui M.Božović procedura a fost doar întârziată (el fiind a doua nominalizare din partea DNS), în timp ce în cazul lui V.Mijatović se fac verificări detaliate pentru diploma de învăţământ liceal a acestuia. Cu excepţia celor doi, noii membri ai Consiliului de Miniştri al BIH au depus jurământul la 23.12.2019.

II. Bosnia şi Herţegovina a preluat controlul integral al traficului în propriul spaţiu aerian

La data de 05 decembrie, BIH a preluat controlul deplin asupra spaţiului său aerian, pentru prima dată după 1992, perioadă în care acest serviciu a fost asigurat de forţele internaţionale de menţinerea păcii.

Începând cu data menţionată, controlul traficului aerian se pune în practică pe două niveluri, primul pe un spaţiu aerian de până la 10.000 de metri, iar cel de-al doilea pentru spaţiul aerian de peste 10.000 de metri. Conform agenţiei de servicii de navigaţie aeriană din BIH (BHANSA), peste 80% din traficul aerian se desfăşoară la altitudini de peste 10.000 de metri.

După adoptarea deciziei menţionate se aşteaptă ca numărul de zboruri pe care le controlează BIH să crească semnificativ, la 700-800 pe zi în anotimpul rece, şi la 1.600 pe zi în anotimpul cald.

De la izbucnirea războiului în 1992 şi până în 2003, controlul spaţiului aerian al BIH a fost asigurat de misiunea de menţinere a păcii condusă de NATO. În 2003 controlul a fost predat către Serbia şi Croaţia care au urmat procedurile existente pe timpul fostei Iugoslavii. În noiembrie 2014, BIH a preluat controlul spaţiului aerian la altitudini de sub 10.000 metri, ca urmare a punerii în practică a unui proiect ce s-a întins pe o perioadă de 10 ani şi care a vizat crearea propriului sistem de gestionare a navigaţiei în spaţiul aerian şi după pregătirea a aproximativ 400 de controlori de trafic aerian.

D.Primorac, directorul BHANSA, a declarat presei la jumătatea lunii octombrie 2019 că se aşteaptă ca ţara sa să încaseze mai mulţi bani, odată ce va prelua controlul asupra întregului spaţiu aerian. Primorac a mai subliniat că a fost nevoie de zeci de ani pentru ca BIH să preia spaţiul său aerian, deoarece războiul din 1992-1995 a devastat majoritatea infrastructurii şi echipamentelor deţinute, dar a şi lăsat-o fără personal calificat.

III. Prima repatriere colectivă în Bosnia şi Herţegovina a unor „luptători străini”

În după amiaza de 19 decembrie, un avion militar a transportat, din Siria la Sarajevo, şapte „luptători străini”, şase femei şi 12 copii.

După vizita medicală şi discuţii cu reprezentanţii autorităţilor, femeile şi copiii au fost transferaţi într-un centru de primire a refugiaţilor, aflat în coordonarea Serviciului pentru problemele străinilor din Ministerul Securităţii al BIH, iar bărbaţii au fost intervievaţi de către reprezentanţi ai SIPA. Ulterior, bărbaţii au fost audiaţi la Tribunalul BIH, unde s-a dispus plasarea acestora în arest pentru 30 de zile.  

Revenirea în BIH a unor „luptători străini” şi a membrilor familiilor acestora este considerată un act cu importante implicaţii atât în domeniile securităţii şi justiţiei, cât şi în spectrul umanitar şi social. Pe lângă activităţile desfăşurate de autorităţile de impunere a legii, se pune problema (re)integrării sociale a membrilor de familie şi a acelor suspecţi. Deocamdată nu se ştie câţi cetăţeni bosniaci vor fi repatriaţi din taberele din Siria, deoarece mai întâi va trebui să fie confirmat dreptul solicitanţilor de a fi repatriaţi în BIH, în principal, prin dovedirea calităţii de cetăţean al BIH sau de persoane care au dreptul la cetăţenia BIH, dacă vorbim de copiii „luptătorilor străini” născuţi în Irak sau Siria.

Cel mai probabil, autorităţile din Republica Srpska (RS) vor milita pentru ca foştii „luptători străini” să fie încarceraţi în facilităţi de detenţie din Federaţia Croato-Musulmană (FBiH), iar familiile acestora să fie cazate şi „reabilitate” tot în facilităţi specializate de pe teritoriul FBiH ca urmare a pericolului pe care aceştia îl reprezintă. De cealaltă parte, în FBiH autorităţile nu sunt prea vocale pe această temă şi doar câteva ONG-uri au evidenţiat aspectele sociale ale reintegrării.

În BIH, problema repatrierii şi a pedepsirii „luptătorilor străini” nu pare nici prioritară, şi nici transparentă. În timp ce „partea boşniacă” neagă amploarea acesteia, „partea sârbă” acuză pedepsele foarte mici pentru cei găsiţi vinovaţi de către instanţă. Astfel, cei mai mulţi dintre cei 28 de „luptători străini” condamnaţi şi-au recunoscut vinovăţia şi au încheiat un acord în acest sens cu procuratura, acordul fiind apoi validat de judecători. În aceste condiţii, doar câteva pedepse au trecut de un an de detenţie, mulţi dintre cei condamnaţi ieşind din închisoare şi fiind liberi. În acelaşi timp, unii analişti consideră că justiţia bosniacă va trata diferit noile cazuri, ca urmare a „monitorizării internaţionale”.

În aceste condiţii, rămâne de văzut care va fi soarta primilor şapte „luptători străini” repatriaţi în BIH la 19 decembrie.

IV. Reorganizarea Armatei Serbiei

În ultimii ani, în sistemul de apărare al R.Serbia au fost realizate analize privind perspectivele acestuia şi nevoile de reorganizare, în conformitate cu politica de neutralitate a ţării versus provocările, riscurile şi ameninţările de securitate. Pe acest fond, au fost înfiinţate structuri în organele centrale (Departamentul pentru Apărare Civilă şi Pregătiri pentru Apărare din Ministerul Apărării), a fost redislocat un comandament de brigadă teritorială (Comandamentul Brigăzii „Banat” a fost redislocat de la Pančevo la Zrenjanin), s-au luat măsuri pentru reutilizarea unor cazărmi („Klupci”, din Loznica) şi au fost înfiinţate unităţi militare (Batalionul Blindat de Cercetare al Forţelor Terestre Niš, Batalionul 111 infanterie Loznica/B. 111 I.).

La 21 decembrie, în baza dispoziţiilor preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, printr-o ceremonie organizată în Cazarma „Rastko Namanjić” din Pančevo, a început procesul de transformare a două batalioane din Brigada Specială Pančevo în brigăzi. Astfel, Batalionul 72 cercetare-diversiune se va transforma în Brigada 72 pentru Operaţii Speciale (Bg. 72 Op.Spc.), iar Batalionul 63 paraşutişti Niš se va transforma în Brigada 63 Paraşutişti Niš (Bg. 63 Pşt.).

Măsurile autorităţilor politico-militare de la Belgrad sunt, pe de-o parte, rezultatul analizelor nevoilor sistemului de apărare al Serbiei, în conformitate cu proiectele strategiilor de securitate şi de apărare naţională, aflate în dezbaterea parlamentului republican sârb, dar şi al nevoilor de a „repara” efectele unor decizii pripite de reformă din perioada 2003-2004. Atunci s-a realizat o reformă profundă a sistemului de apărare şi s-au desfiinţat foarte multe unităţi şi chiar garnizoane. Reforma a continuat după desfiinţarea statului comun cu Muntenegrul (2006) şi formarea Armatei Serbiei. În perioada 2006-2007 s-a „stabilizat” şi structura armatei sârbe, pe brigăzi, formate din batalioane (divizioane).

În septembrie 2006 s-a format Brigada Specială Pančevo, prin unificarea Bg. 72 Spc. Pančevo şi a Bg. 63 Pşt. Niš, la noua structură adăugându-se şi personal din Detaşamentul Contraterorist „Cobrele” Belgrad şi Centrul 82 Maritim Kumbor (de cercetare-diversiune). Constatăm acum revenirea la cele două brigăzi, care au reprezentat baza pentru formarea Bg.Spc. Pančevo.

La festivitatea din 21 decembrie din Cazarma „Rastko Namanjić”, ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, a menţionat că reînfiinţarea celor două brigăzi este şi o datorie de onoare faţă de eroii şi sacrificiile acestora, precum şi faţă de tradiţiile glorioase ale armatei sârbe.

Declaraţiile ministrului readuc în discuţie comentariile de la data desfiinţării celor două brigăzi, în 2006, şi aduc în prim plan comentarii noi. Comentariile vechi se referă la acuzaţiile, că Bg. 72 şi Bg. 63 au fost desfiinţate şi transformate în batalioane ca „pedeapsă” pentru rolul jucat în rezistenţa împotriva „agresiunii NATO din 1999”. Noile comentarii au în vedere acuzaţii la adresa actualei puteri de la Belgrad, care ar susţine naţionalismul sârb şi „revizuirea” istoriei.

În legătură cu reînfiinţarea celor două brigăzi speciale, apreciem că decizia conducerii de la Belgrad este motivată în primul rând de dorinţa de a crea structuri mai mobile, bine instruite şi înzestrate, capabile să fie dislocate rapid (cu elicopterele) în orice colţ al ţării şi să desfăşoare acţiuni de luptă până la angajarea forţelor principale de apărare. Pe de altă parte, nu putem exclude ca motivaţie secundară revenirea la tradiţii şi promovarea unor valori naţionale.

Până la înfiinţarea Armatei Serbiei, în Cazarma „Klupci” au fost dislocate o brigadă de infanterie motorizată şi un batalion de grăniceri, iar ulterior, o brigadă de infanterie. În urma reorganizării militare, în 2008 cazarma a fost dezafectată. Cazarma nu a fost bombardată în timpul acţiunilor de luptă din 1999, dar facilităţile s-au degradat semnificativ după ce cazarma nu a mai fost folosită.

Pregătirile pentru înfiinţarea B. 111 I. au fost demarate în 2019, când au fost renovate spaţii pentru cazare şi administrative, pentru 2020 fiind planificată construcţia de noi capacităţi. De asemenea, în vara lui 2019, s-a demarat procesul de selecţie de personal militar şi civil pentru noul batalion, care va fi dislocat în Cazarma „Klupci”. Probabil, indicativul noii (sub)unităţi va fi UM 1311 Loznica.

În acest timp, în Parlamentul Serbiei sunt în dezbatere Strategia securităţii naţionale şi Strategia apărării R.Serbia, iar în mass-media se dezbate oportunitatea revenirii la serviciul militar obligatoriu (suspendat la 1 ianuarie 2011), pe fondul viziunii prezervării „neutralităţii militare” a ţării şi a nevoii prezumate de participare a întregului popor la un eventual efort de război. De altfel, proiectul noii Strategii a apărării a R.Serbia are darul de a provoca tensiuni şi controverse în rândul liderilor boşniaci şi croaţi, mai ales în BIH, deoarece pentru prima dată într-un document de la Belgrad se pune problema prezervării RS (ce-i drept, ca entitate a BIH şi în conformitate cu prevederile Acordului de Pace de la Dayton) şi a relaţiilor paralele speciale ale Serbiei cu RS (cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii BIH). Nu în ultimul rând, Strategia mai vorbeşte şi de apărarea intereselor „sârbilor din regiune”, prin instituirea de relaţii şi a unei colaborări mai bune cu statele din regiune.

În timp ce în rândul opiniei publice din Serbia predomină opinia privind oportunitatea anulării hotărârii de suspendare a serviciului militar obligatoriu, autorităţile de la Belgrad continuă să promoveze serviciul militar voluntar (pentru bărbaţi şi femei), fără, însă, a prezenta concluziile analizelor ministerului sârb al apărării şi ale Statului Major General privind oportunitatea şi costurile eventualei reveniri la serviciul obligatoriu. Totodată, în luna noiembrie 2019 Serbia a adoptat cel de-al doilea ciclu al Planului individual de acţiune pentru parteneriatul cu NATO (IPAP), pentru perioada 2019-2021, intensifică şi extinde colaborarea militară cu Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) şi se pregăteşte pentru executarea în 2020 a primului exerciţiu militar bilateral cu China.

V. Achiziţii muntenegrene de tehnică şi armament

După o vizită de informare în luna iulie 2019, în luna decembrie 2019, ministrul muntenegrean al apărării, Predrag Bošković, s-a deplasat din nou în Israel, unde a semnat (15 decembrie) un contract cu Direcţia pentru Colaborare Militară Internaţională din ministerul israelian al apărării (SIBAT) pentru instalarea pe vehiculele JLTV (Joint Light Tactical Vehicle) care vor fi achiziţionate de Muntenegru din SUA[1] a unor sisteme de armament comandate de la distanţă (remote control weapons system - RCWS), produse de compania Elbit Systems. RCWS permite trăgătorului să execute focul din interiorul vehiculului, atât de pe loc, cât şi din mişcare, ziua şi noaptea, în zone deschise, medii urbane sau împotriva ţintelor aeriene. Sistemul de armament include o mitralieră de 12,7 mm, montată la exteriorul maşinilor de luptă, cu sistem de stabilizare în plan orizontal şi vertical. Un număr de 55 de vehicule JLTV vor fi echipate cu acest tip de sistem de armament, în timp ce pe alte 8 vehicule vor fi montate sisteme de armament antitanc. Două dintre JLTV vor fi importate de Muntenegru în varianta de punct de comandă, iar alte două în varianta de evacuare medicală.

Scopul achiziţiei celor 67 de vehicule americane este de a înzestra două companii de infanterie din armata muntenegreană (din Pljevlja şi Nikšić), pentru participarea la operaţii multinaţionale. Prin cele două demersuri, Muntenegrul se înscrie în trendul statelor recent intrate în NATO, de a-şi moderniza armata cu tehnică de producţie occidentală.

Efortul financiar este de circa 33 de milioane de euro pentru vehicule (finanţat printr-un credit acordat de SUA, de 36,16 mil. dolari) şi circa 35 de milioane de euro pentru sistemele de armament (finanţat dintr-un credit guvernamental muntenegrean în 2020).

Muntenegrul ar putea achiziţiona şi sistemele antitanc din Israel (rachete „Spike”). Se aşteaptă ca vehicule JLTV să fie achiziţionate de forţele armate din Lituania, Slovenia şi Macedonia de Nord.

VI. Forumul Economic Mondial organizează evenimente importante pentru viitorul Balcanilor de Vest

Principalele evenimente care vor fi organizate de Forumul Economic Mondial în prima parte a anului 2020, cu privire la Balcanii de Vest, sunt:

• Centrul regional pentru a patra revoluţie industrială – va fi deschis un centru regional pentru a patra revoluţie industrială în regiune.

• Competitivitate şi acceleratorul inovării (Albania, decembrie 2019-ianuarie 2020) - în parteneriat cu Consiliul de Cooperare Regională, Forumul va acţiona ca un „accelerator” regional pentru competitivitate şi inovare pentru Balcanii de Vest. Forumul va identifica iniţiativele care pot contribui la dezvoltarea utilizării tehnologiilor inovatoare, a cunoaşterii modelelor de afaceri de succes şi la construirea unor sisteme de afaceri mai cuprinzătoare şi durabile.

• Cea de-a 50-a reuniune anuală a Forumului Economic Mondial (Davos-Klosters, 21-24.01.2020) - dialogul strategic privind Balcanii de Vest va continua la Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial 2020[2], de la Davos, Elveţia.

• Summitul pentru investiţii în Balcanii de Vest, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) (Londra, 24.02.2020) - Forumul va participa la acest Summit pentru a împărtăşi rezultatele discuţiilor de la Davos cu instituţiile financiare şi corporaţiile.

• Summit-ul digital al Balcanilor de Vest (Albania, aprilie 2020) - Forumul va susţine summit-ul, cu scopul de a pregăti regiunea pentru a patra revoluţie industrială.

• Summit-ul UE în timpul preşedinţiei Croaţiei a Consiliului UE (Zagreb, 06-07.05. 2020): Forumul va găzdui o sesiune la nivel înalt în cooperare cu preşedinţia croată a Consiliului UE.

Forumul Economic Mondial a iniţiat Dialogul Strategic privind Balcanii de Vest în ianuarie 2018, în cadrul reuniunii anuale de la Davos, pentru a oferi o platformă de încredere şi imparţială liderilor din regiune şi partenerilor relevanţi pentru a consolidarea creşterii economice şi stabilităţii în regiune.



[1] În luna octombrie 2019, autorităţile de la Podgorica au semnat cu SUA un contract pentru achiziţia a 67 de vehicule de luptă blindate uşoare Oshkosh.

[2] Forumul Economic Mondial (WEF), găzduieşte o reuniune anuală la sfârşitul lunii ianuarie. Întâlnirea reuneşte lideri de afaceri, lideri politici, economişti, celebrităţi şi jurnalişti.