Raport Special BALCANII DE VEST. Decembrie 2018 (I)

1. Disputa dintre Serbia şi Kosovo devine tot mai aprinsă în plan regional şi internaţional
2. Probleme în funcţionarea preşedinţiei de la Sarajevo (BIH)
3. Obstacole în aderarea Bosniei şi Herţegovinei la NATO
4. Reuniune pe tema securităţii informatice în Balcanii de Vest
5. Autorităţile macedonene sunt optimiste privind evoluţia procesului de aderare la UE

Disputa dintre Serbia şi Kosovo devine tot mai aprinsă în plan regional şi internaţional

În contextul tensiunilor în creştere dintre Belgrad şi Priştina, preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a efectuat o vizită în SUA, în perioada 26-27.11.2018.

În data de 26.11.2018, liderul kosovar s-a întâlnit cu secretarul de stat, Michael R. Pompeo. Oficialul american a reafirmat sprijinul susţinut din partea SUA pentru un Kosovo independent, suveran şi integrat pe deplin în cadrul comunităţii internaţionale şi l-a felicitat pe Thaci[1] şi pe toţi cetăţenii kosovari pentru paşii semnificativi făcuţi în cei zece ani de la proclamarea independenţei. În acelaşi context, cei doi lideri au discutat despre importanţa consolidării statului de drept şi promovarea unei creşteri economice robuste pentru a asigura viitorul Kosovo.

În contextul poziţiei autorităţilor americane de susţinere fără echivoc a independenţei Kosovo, Pompeo a încurajat Priştina să profite de oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică cuprinzătoare şi la normalizarea relaţiilor cu Serbia în cadrul dialogului mediat de UE. Oficialul american a cerut autorităţilor kosovare să anuleze ultima decizie de a impune taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina şi să colaboreze cu autorităţile de la Belgrad pentru a evita provocările şi escaladarea tensiunilor. Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia a fost prezentată ca fiind singura modalitate de a clarifica calea către integrarea viitoare a ambelor ţări în cadrul comunităţii naţiunilor occidentale. Drept urmare, a fost declarată disponibilitatea SUA de a sprijini cele două entităţi pentru a se ajunge la o soluţie care să fie durabilă, implementabilă şi care să contribuie la creşterea stabilităţii în regiune.

În data de 27.11.2018, preşedintele kosovar a avut o altă întâlnire cu consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, care a adoptat o poziţie similară cu cea a lui Michael R. Pompeo, declarând că "este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord'' şi că SUA "sunt pregătite să ajute ambele părţi să atingă acest obiectiv istoric".

În data de 27.11.2018, au apărut reacţiile sârbilor kosovari, primarul sârb din Mitrovica de Nord, Goran Rakić, făcându-şi cunoscută intenţia de a demisiona în semn de protest faţă de taxele vamale impuse de Kosovo pentru importurile din Serbia şi denunţând presupusele încălcări ale drepturilor omului la care sunt supuşi sârbii kosovari[2]. Mai mult, preşedintele Adunării locale din Mitrovica de Nord, Dejan Gurešić, a declarat că şi primarii celorlalte trei municipalităţi cu populaţie predominant de etnie sârbă, din nordul provinciei Kosovo, Leposavić, Zubin Potok şi Zvečan, vor adopta o poziţie similară cu cea a lui Goran Rakić.

Drept consecinţă a contextului creat, în data de 02.12.2018, nouă parlamentari, membri ai formaţiunii politice "Lista Sârbă", care reprezintă minoritatea etnică sârbă din Kosovo, au avertizat că refuză să părăsească clădirea Parlamentului de la Priştina în semn de protest faţă de impunerea taxelor vamale pentru importurile de produse din Serbia.  

Este de evidenţiat că ministrul sârb al comerţului, Rasim Ljajić, a subliniat că decizia Kosovo se datorează eşecului în procesul de aderare la Interpol şi a avertizat că vor fi generate "consecinţe incomensurabile". La fel şi ministrul bosniac de externe şi relaţii economice, Mirko Šarović, a catalogat taxele vamale impuse de Kosovo ca fiind "cea mai mare lovitură pentru zona regională de liber schimb".

În acest context, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a cerut etnicilor sârbi din Kosovo, în 29.11.2018, să protesteze paşnic împotriva impunerii taxelor vamale de către Priştina, oficialul sârb avertizând că această decizie "distruge stabilitatea şi pacea regională" şi are "consecinţe economice oribile".

Mai mult, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a organizat o întâlnire extraordinară cu ambasadorii Chinei, Rusiei, SUA, Germaniei, Marii Britanii, Italiei şi Franţei şi a convocat o întâlnire a Consiliului Naţional de Securitate al Serbiei pentru analizarea situaţiei create.

În cadrul întâlnirii, din data de 23.11.2018, cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, care a avut loc după acţiunile Poliţiei Kosovo în Mitrovica de Nord, preşedintele sârb, Aleksandar Vučić şi prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabić, au mulţumit oficialului rus pentru poziţia Rusiei faţă de ceea ce se întâmplă în Kosovo, apreciind că evoluţiile în curs sunt o ameninţare pentru pacea şi stabilitatea în întreaga regiune. În acelaşi context, Vučić a subliniat că, în situaţia actuală, "Serbia va continua să acţioneze serios şi responsabil, dar şi că nu mai există motive să aibă încredere în misiunea KFOR sau NATO în Kosovo." 

Creşterea tensiunilor dintre Serbia şi Kosovo este cauzată atât de evoluţiile politice, militare şi de securitate din regiunea Balcanilor de Vest din ultimele două luni, cât şi de deciziile succesive ale Kosovo, din 06.11.2018 şi 21.11.2018, de a impune Serbiei şi Bosniei şi Herţegovina (BIH) taxe vamale suplimentare pentru produsele importate din cele două state. Această măsură a fost percepută ca o primă reacţie a liderilor kosovari la adresa Belgradului pe care l-a acuzat de desfăşurarea unei "campanii agresive" şi de orchestrarea unor acţiuni în urma cărora o serie de state şi-au retras decizia de recunoaştere a independenţei Kosovo.

Apogeul nivelului de tensionare a situaţiei, cât şi al nemulţumirilor generate la nivel regional şi internaţional, a fost atins în data de 20.11.2018, după respingerea cererii Kosovo de aderare la Interpol, proces pentru care kosovarii au desfăşurat activităţi de lobby în valoare de 1,2 milioane de euro. Liderii kosovari şi-au intensificat acuzaţiile la adresa liderilor sârbi, acuzându-i pe aceştia de desfăşurarea unei "campanii acerbe" împotriva ideii de normalizare a relaţiilor dintre cele două entităţi.

Serbia a avertizat că decizia Priştinei va conduce la blocarea comerţului bilateral[3], iar UE a îndemnat la revocarea imediată a măsurii, Serbia şi Kosovo fiind părţi semnatare ale Acordului Central European al Comerţului Liber (CEFTA)[4].

Prim-ministrul kosovar, Ramush Haradinaj, a evidenţiat că Serbia şi BIH nu au respectat niciodată prevederile acordului care guvernează relaţiile comerciale cu Kosovo (CEFTA), provocând pierderi financiare semnificative.

Cum era de aşteptat, nu au întârziat să apară şi reacţiile liderilor R. Srpska (RS), care au decis să reducă fondurile alocate pentru organizaţiile caritabile catolice şi musulmane, dar crescând fondurile pentru organizaţiile ale căror agende sunt în concordanţă cu cele ale autorităţilor din RS. Conform datelor din proiectul de buget pentru 2019, care ar urma să fie aprobat în decembrie 2018, organizaţia musulmană Merhamet, care a primit 100.000 de euro în 2018, va scădea la 65.000 de euro în 2019.

În contextul în care şeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, a subliniat că măsura adoptată de Priştina "complică situaţia şi mai mult", "nu aduce nicio soluţie pentru problemele oamenilor sau aspiraţiilor Kosovo pentru prezent şi viitor" şi "nu ajută la construirea unor relaţii de bună vecinătate şi trebuie revocată", Kosovo a respins apelurile făcute de SUA şi UE pentru a se renunţa la impunerea taxelor vamale de 100% pentru importurile de produse sârbe. S-a precizat că această decizie va rămâne valabilă până când Serbia va recunoaşte suveranitatea Kosovo şi se va ajunge la un acord de normalizare a relaţiilor dintre cele două entităţi.

În data de 26.11.2018, Albania, un partener-cheie al Kosovo, şi-a declarat sprijinul pentru impunerea taxelor vamale pentru mărfurile sârbe importate, premierul albanez, Edi Rama, declarând că această mişcare a fost o "reacţie politică" justificată. Poziţia oficialul albanez a fost exprimată la Peć, cu ocazia întâlnirii guvernelor de la Priştina şi Tirana, ocazie cu care a fost semnată o înţelegere între cele două părţi pentru a elimina, până la jumătatea anului 2019, barierele comerciale pe frontiera comună.

Fermitatea poziţiei adoptate şi hotărârea autorităţilor kosovare de a se impune în disputa cu Serbia sunt confirmate şi de prim-ministrul Ramush Haradinaj, care a declarat, în data de 29.11.2018, că guvernul său a impus taxele vamale pentru a trimite un "mesaj" Serbiei că nu trebuie să accepte numai declaraţia de independenţă a fostei provincii sârbe, ci trebuie să înceteze blocarea eforturilor Priştinei de a se alătura ONU, Interpol şi altor organizaţii internaţionale. Oficialul kosovar a completat subliniind că "la  20 de ani de la război şi 10 ani de la declararea independenţei, Serbia nu a demonstrat bunăvoinţa de a normaliza relaţiile".

II. Probleme în funcţionarea preşedinţiei de la Sarajevo (BIH)

La alegerile generale din Bosnia şi Herţegovina (BIH), din 07.10.2018, în funcţia de reprezentant al Republicii Srpska (R.Srpska) în Preşedinţia BIH a fost ales Milorad Dodik, la acea dată preşedinte al R.Srpska şi preşedinte al principalului partid de guvernământ din R.Srpska, Alianţa Social Democraţilor Independenţi (SNSD).

Analiştii au apreciat că alegerea acestuia în noua funcţie va avea ca efect funcţionarea cu dificultate a Preşedinţiei BIH şi tensionarea relaţiilor cu ceilalţi membri ai preşedinţiei, precum şi cu principalul partid bosniac din BIH, Partidul Acţiunii Democrate (SDA).

Evoluţiile ulterioare preluării mandatelor preşedinţiei BIH au confirmat previziunile analiştilor.

Cu o zi înainte de ceremonia depunerii jurământului la sediul Preşedinţiei BIH (planificată pentru 20.11.2018), M.Dodik a depus un jurământ similar la sediul Parlamentului R.Srpska, la Banja Luka.

La învestire, M.Dodik a subliniat că nu doreşte nicio confruntare cu nimeni, dar că va lupta pentru prezervarea Constituţiei şi a Acordului de Pace de la Dayton (DPA) şi pentru desfiinţarea instituţiei Oficiul Înaltului Reprezentant în BIH (OHR). În context, a menţionat că, în opinia lui, OHR şi-a depăşit în mai multe rânduri atribuţiile, impunând legi şi ”soluţii”, deşi nu avea acest drept. O altă direcţie de acţiune va fi înlăturarea străinilor din Curtea Constituţională a BIH (pe care îi consideră vinovaţi de impunerea unor soluţii pentru care nu a existat consens în rândul celor trei popoare constitutive din BIH: bosniac, sârb şi croat).

Unele cercuri politice de la Sarajevo îl critică pe M.Dodik pentru lipsă de tact şi diplomaţie, deoarece a refuzat să accepte felicitările preşedintelui SUA, Donald Trump, cu ocazia Zilei Statalităţii BIH, 25.11. La primirea felicitării de la preşedintele american, M.Dodik i-a răspuns acestuia că BIH nu are o sărbătoare naţională. În opinia analiştilor, gestul lui M.Dodik nu are cum să contribuie la eliminarea numelui lui M.Dodik de pe lista de sancţiuni a ministerului american de finanţe, ca urmare a subminării de către M.Dodik a implementării Acordului de Pace de la Dayton / Dayton Peace Agreement / DPA.

O dată cu preluarea funcţiei în Preşedinţia BIH, M.Dodik a continuat şi campania împotriva Consiliului de Miniştri al BIH, în sensul indus de conducerea de la Banja Luka: Credincios leit-motivului că în Preşedinţia BIH îi reprezintă pe sârbi şi R.Srpska, M.Dodik a insistat pe arborarea drapelului R.Srpska în faţa cabinetului său, atât timp cât este el prezent în cabinet, ceea ce a provocat reacţia negativă a celorlalţi doi membri ai Preşedinţiei BIH, deoarece este vorba despre ”spaţii comune”.

Un ultim demers (până acum) al lui M.Dodik care îl aduce în conflict pe acesta cu structurile care sprijină funcţionarea Preşedinţiei BIH este insistenţa ca protecţia şi  securitatea lui să fie asigurate de către Ministerul Afacerilor Interne al R.Srpska, mai ales în contextul ameninţărilor cu moartea la adresa lui şi a membrilor familiei lui, dar şi al lipsei de progrese în identificarea şi judecarea vinovaţilor de atacul împotriva preşedintelui Serbiei, cu ocazia vizitei la complexul memorial de la Srebrenica (Potočari) în iulie 2015. Pe acest fond, noului membru al Preşedinţiei din partea R.Srpska i s-a spus foarte clar că sunt abilitaţi să introducă armament şi muniţii în spaţiile Preşedinţiei BIH doar angajaţii Direcţiei de Coordonare a Organelor de Poliţie din BIH. De asemenea, aceeaşi Direcţie este singura structură din BIH abilitată pentru asigurarea protecţiei membrilor Preşedinţiei BIH.

La aceste noi incidente şi poziţii conflictuale trebuie adăugată respingerea categorică de către M.Dodik a calificării crimelor de război de la Srebrenica (din iulie 1995) drept ”genocid”, astfel încât punctul de plecare al lui M.Dodik pentru o colaborare normală cu ceilalţi doi membri ai Preşedinţiei BIH este deficitar.

Imaginea de criză generalizată din BIH poate fi completată prin dificultăţile care se aşteaptă în formarea şi funcţionarea noii puteri la nivelul Federaţiei BiH. În condiţiile în care rezultatele alegerilor generale din 07.10 impun, practic, SNSD (Alianţa Social Democraţilor Independenţi)[5] la guvernare la nivelul BIH, criza din Federaţia BiH combinată cu M.Dodik în Preşedinţia BIH prefigurează o funcţionare defectuoasă a BIH în următoarea perioadă şi chiar un regres în parcursul european şi blocarea aderării la NATO. O dovadă concretă a funcţionării defectuoase este şi faptul că M.Dodik a părăsit reuniunea PIC (Peace Implementation Council/Consiliul de Implementare a Păcii) din 05.12.2018, deoarece erau arborate doar drapelele BIH şi Federaţiei BiH, dar nu şi drapelul R.Srpska.

III. Obstacole în aderarea Bosniei şi Herţegovinei (BIH) la NATO?

La summitul miniştrilor de externe din NATO de la Tallinn (aprilie 2010), Alianţa a evaluat ca pozitive eforturile Bosniei şi Herţegovina (BIH) în distrugerea surplusului de armament şi muniţie şi pentru participarea la măsurile de asigurare a securităţii colective (prin contribuţia la ISAF). Miniştrii NATO, însă, nu au fost mulţumiţi de rezultatele în înregistrarea proprietăţilor de stat ale BIH, necesare pentru funcţionarea sistemului de apărare bosniac. În acest context, la reuniunea de la Tallinn s-a decis ca Planul de acţiune pentru aderare (Membership Action Plan/MAP) al BIH să fie ”activat” imediat ce statul bosniac va fi realizat progresul necesar şi în acest domeniu: transferul sub autoritatea centrală, BIH, al tuturor proprietăţilor imobile necesare funcţionării sistemului de apărare al BIH.

Între timp, condiţiile din BIH s-au schimbat radical, liderii din ”entitatea sârbă”, R.Srpska, subliniind în mai multe rânduri că nu mai susţin aderarea ţării la NATO şi că pentru această problemă va fi organizat un referendum în R.Srpska.

La 04-05.12.2018, miniştrii de externe ai NATO, reuniţi la Bruxelles, au avut pe agendă şi ”activarea MAP” pentru BIH, deşi statul bosniac nu a îndeplinit condiţia principală stabilită pentru aceasta: transferul către Consiliul de Miniştri al BIH al dreptului de proprietate pentru cele 63 de proprietăţi imobile considerate necesare pentru funcţionarea sistemului de apărare din BIH. Cu toate acestea, la 05.12.2018, miniştrii de externe ai NATO au decis să aprobe prezentarea de către BIH a primului Program Anual Naţional, ceea ce înseamnă, practic, ”activarea MAP”.

Evident, decizia miniştrilor de externe ai NATO are la bază preponderent motive politice, având în vedere că BIH nu a îndeplinit o condiţie vitală definită anterior pentru ”activarea MAP”. Cel mai probabil, prin ”activarea MAP”, NATO doreşte atingerea mai multor obiective, principalul fiind stimularea procesului de integrare a BIH în NATO (altfel, procesul ar fi fost blocat ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei privind transferul proprietăţilor imobile). Alte motive complementare pot fi dorinţa Alianţei de a contracara poziţiile negative la adresa aderării la NATO venind în ultima perioadă din R.Srpska, dar şi încercarea de a îndepărta BIH de influenţa F.Ruse. Nu în ultimul rând, ar putea fi vorba şi despre o măsură ”compensatorie” pentru BIH, în raport cu recenta impulsionare a relaţiilor dintre Alianţă şi R.Macedonia (după încheierea în iunie 2018 a ”Acordului de la Prespa” între Skopje şi Atena şi deblocarea în acest fel a procesului de aderare a R.Macedonia la NATO) sau după aderarea Muntenegrului la NATO (iunie 2017).

NATO a apreciat că există un progres cert în transferul proprietăţilor, deoarece în acest moment s-au transferat sub autoritatea Consiliului de Miniştri al BIH 31 de proprietăţi necesare funcţionării sistemului de apărare[6]. Se trece sub tăcere, însă, că toate aceste proprietăţi se află pe teritoriul Federaţiei BiH. Mai mult, R.Srpska a contestat la toate instanţele din BIH decizia de transfer al unei proprietăţi de pe teritoriul său (obiectivul militar ”Veliki Žep”, din Han Pijesak, însumând 11.474 m²) către Consiliul de Miniştri al BIH. Autorităţile R.Srpska au pierdut procesul şi în faţa Curţii Constituţionale a BIH (august 2017), dar aceasta nu înseamnă că decizia de transfer va fi pusă în practică. De altfel, nu ar fi prima sentinţă definitivă a Curţii Constituţionale a BIH care nu este implementată într-una din cele două entităţi.

Între argumentele principale ale R.Srpska împotriva deciziei de transfer se numără faptul că în Constituţia R.Srpska şi Constituţia BIH scrie că proprietăţile de pe teritoriul R.Srpska aparţin acestei entităţi. Pe de altă parte, nu există nicio lege care să prevadă existenţa unor proprietăţi ale BIH. Pe acest fond, conducerea R.Srpska susţine că decizia reprezintă un atac la adresa Acordului de Pace de la Dayton.

Actualul reprezentant al R.Srpska în Preşedinţia BIH, Milorad Dodik, îl critică pe predecesorul său, Mladen Ivanić, că a susţinut atât ”activarea MAP” şi aderarea BIH la NATO, cât şi uzurparea proprietăţilor R.Srpska, de dragul îndeplinirii obiectivului de aderare la NATO.

M.Dodik şi actuala conducere a R.Srpska (preşedinta Željka Cvijanović şi premierul desemnat, Radovan Višković, ambii reprezentanţi ai SNSD) se opun aderării BIH la NATO şi susţin coordonarea cu R.Serbia în această problemă. În octombrie 2017, Parlamentul R.Srpska a adoptat o rezoluţie, privind protecţia ordinii constituţionale şi proclamarea neutralităţii militare a R.Srpska faţă de blocurile militare existente (formulare similară declaraţiei de neutralitate, adoptată de Parlamentul R.Serbia în decembrie 2007).

Pe acest fond, decizia NATO de ”activare a MAP” pentru BIH s-ar putea dovedi un eşec la fel de mare ca şi decizia anterioară a UE, de aprobare a intrării în vigoare a Acordului de Stabilizare şi Asociere / ASA dintre BIH şi UE (01.06.2015), chiar dacă BIH nu a îndeplinit o condiţie cheie stabilită anterior de UE: armonizarea Constituţiei şi a legislaţiei electorale din BIH cu sentinţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), astfel încât să fie eliminată discriminarea la adresa cetăţenilor BIH de altă etnie decât boşniacă, sârbă sau croată, încadraţi la categoria ”alţii”, care nu pot candida pentru o serie de funcţii în statul bosniac (Camera Popoarelor din Adunarea Parlamentară a BiH sau Preşedinţia BiH). Intrarea în vigoare a ASA a fost urmarea dorinţei UE de a debloca procesul de integrare a BIH, blocat, practic, după sentinţa CEDO (decembrie 2009), dar legislaţia electorală a BIH nu a fost modificată nici în prezent în sensul sentinţei CEDO.

Cu actualul raport de forţe şi actuala relaţionare a principalelor partide politice din BIH[7]este improbabil orice progres al acestei ţări pe calea aderării la NATO şi puţin probabil un progres real pe calea aderării BIH la UE.

Nu în ultimul rând, în privinţa aderării BIH la NATO, este de aşteptat o coordonare strânsă a guvernului de la Banja Luka cu conducerea de la Belgrad. De altfel, prima vizită externă a noului lider al R.Srpska, Ž.Cvijanović, a fost la Belgrad (04.12.2018), iar la jurământul de la sediul Parlamentului R.Srpska (19.11), M.Dodik a declarat că Serbia este ca un frate mai mare pentru R.Srpska, iar el, în calitate de membru al Preşedinţiei BIH, nu va vota nicio hotărâre care ar fi în detrimentul R.Serbia.

IV. Reuniune pe tema securităţii informatice în Balcanii de Vest

În perioada 26-30.11.2018, la Limassol, în Cipru, a avut loc întâlnirea echipelor naţionale din Balcanii de Vest de răspuns la incidentele de securitate cibernetică (CSIRT- Western Balkans’ Computer Security Incident Response Teams), în cadrul programului de învăţare aplicată pentru echipe de răspuns în situaţii de urgenţă al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ALERT - Applied Learning for Emergency Response Teams). Reuniunea a fost organizată în comun de Consiliul Regional de Cooperare (RCC), Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii şi Centrul pentru Controlul Forţelor Armate (Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces / DCAF) de la Geneva.

Participanţii la reuniunea CSIRT din Balcanii de Vest au discutat despre stadiul şi planurile de cooperare reciprocă în domeniul securităţii informatice, situaţia actuală din regiune, precum şi starea CSIRT-urilor naţionale şi nevoia de îmbunătăţire în continuare a activităţii acestora.

Acest program de învăţare aplicată pentru echipe de răspuns în situaţii de urgenţă al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ALERT) vizează îmbunătăţirea şi consolidarea capacităţilor de comunicare şi de reacţie a echipelor participante, precum şi asigurarea unui efort colectiv continuu de atenuare a ameninţărilor cibernetice.

Prezentarea lui Radovan Nikčević, expert al RCC, a evidenţiat creşterea semnificativă a utilizării internetului în Balcanii de Vest între 2000 şi 2017, numărul utilizatorilor de internet variind de la 66% la 81% din populaţie. Programul este deschis pentru CSIRT naţionale, ministere, autorităţi de reglementare, operatori de telecomunicaţii, universităţi şi instituţii de învăţământ general, producători de echipamente de telecomunicaţii, institute de cercetare şi proiectare, dezvoltatori de software şi alţi factori interesaţi din statele membre ale Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, membri ai sectorului şi asociaţi.

V. Autorităţile macedonene sunt optimiste privind evoluţia procesului de aderare la UE

Într-un interviu acordat săptămânalului sârb NIN, ca răspuns la evaluarea profesorilor de la Universitatea Elveţiană din St. Gallen, prim-ministrul Macedoniei, Zoran Zaev, a subliniat că legislaţia naţională a fost adaptată şi au fost finalizate o mare parte din activităţile ce ţin de procesul de aderare la UE, oficialul macedonean evidenţiind că vor fi deschise şi alte capitole, care vor fi închise imediat după progresele realizate.

Reflectând asupra procesului de modificare a Constituţiei macedonene, Zaev a declarat că se aşteaptă ca acest proces să fie finalizat până la sfârşitul lunii ianuarie 2019.

În contextul în care există percepţia că totul depinde de statul macedonean, dacă evoluţiile vor fi conform planului, Zoran Zaev a lansat ideea că Macedonia poate adera la UE până în 2023, reamintind că Macedonia este o ţară candidată la UE din 2005 şi exprimându-şi speranţa că statul macedonean va adera la UE împreună cu Serbia.

Prim-ministrul Macedoniei, Zoran Zaev, şi-a declarat optimismul că vor fi obţinute voturile necesare pentru modificarea Constituţiei macedonene, subliniind şi importanţa următoarei etape care va consta în ratificarea acordului Macedonia-Grecia, privind denumirea statului macedonean, de către Parlamentul grec.

Zaev a evidenţiat că "ceea ce este important este faptul că Grecia le-a confirmat dreptul de a se auto-identifica ca macedoneni, limba macedoneană fiind, de asemenea, acceptată".

Cu privire la poziţia preşedintelui macedonean, Gjorge Ivanov, care s-a opus schimbărilor constituţionale, în ceea ce priveşte promulgarea Legii de ratificare a Acordului dintre Grecia şi Macedonia şi Legea privind utilizarea limbilor, Zaev s-a declarat din nou optimist, dar dacă situaţia o va impune, el a adăugat că "vor aştepta data de 02.05.2019, când expiră al doilea mandat al preşedintelui macedonean".

În ceea ce priveşte Serbia, în pofida obstacolelor din trecut care au marcat relaţiile celor două state, dar şi a actualelor suspiciuni cu privire la originile sprijinului primit de fostul prim-ministru macedonean, Nikola Gruevski, (care a fugit în Ungaria prin Albania, Muntenegru şi Serbia), actualul prim-ministru macedonean, Zoran Zaev a subliniat că Macedonia "doreşte relaţii de prietenie cu Serbia şi se va încerca să fie menţinute la un nivel înalt".

Un alt obstacol pentru dezvoltarea unor relaţii bune cu Serbia este considerat a fi problema Kosovo, a cărui independenţă a fost recunoscută de Macedonia. Zaev şi-a exprimat convingerea că un potenţial acord între cele două părţi aflate în dispută va conduce la prosperitatea întregii regiuni, la pace şi stabilitate, la integrare europeană şi cooperare economică.

[1] Hashim Thaci a catalogat întâlnirea sa cu Pompeo ca fiind una "excelentă", iar "Kosovo este binecuvântat să aibă sprijinul SUA în toate etapele luptei pentru libertate şi independenţă. Acum se lucrează pentru a se ajunge la un acord cuprinzător între Kosovo şi Serbia şi pentru a asigura pacea şi garanţia aderării Kosovo la NATO şi UE".

[2] Reprezentanţii sârbilor kosovari invocă, de asemenea, "violenţa instituţională continuă" împotriva etnicilor sârbi din Kosovo, arestările "ilegale" şi "încercarea de a-l suprima fizic" pe liderul politic sârb şi omul de afaceri Milan Radoičić. Autorităţile kosovare au emis un mandat pentru arestarea lui M.Radoičić, acesta fiind suspectat de uciderea, în ianuarie 2018, a politicianului rival, Oliver Ivanović. Alţi trei etnici sârbi, inclusiv doi ofiţeri de poliţie, au fost reţinuţi în acelaşi caz, sub suspiciunea implicării în uciderea lui O.Ivanović. Arestările făcute pe timpul unei operaţiuni desfăşurate la Mitrovica au declanşat proteste din partea grupurilor de etnici sârbi într-un oraş divizat.

[3] Serbia este principalul partener comercial al Kosovo în Balcani, importurile sârbe - majoritatea produse alimentare - ajungând la peste 400 de milioane de euro pe an. În acest context, decizia de a impune taxe vamale de 100% va genera un deficit semnificativ de alimente sau creşterea preţurilor.

[4] CEFTA (Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a luat fiinţă în 21.12.1992, la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piaţa comunitară lipsită de taxe vamale şi un exerciţiu de preaderare la UE.

[5] Este un partid politic sârb în Bosnia şi Herţegovina, fondat în 1996, partidul de guvernământ din Republica Srpska,având iderul său, Milorad Dodik, actualul membru sârb al preşedinţiei Bosniei şi Herţegovinei.

[6] Între timp a fost revizuit şi numărul total al proprietăţilor necesare funcţionării sistemului de apărare din BIH, acesta fiind redus, de la 63, la 57.

[7] După alegerile generale din 07.10, M.Dodik şi SNSD controlează ferm R.Srpska, iar SNSD îşi consolidează în continuare poziţia pe scena politică din această entitate, deoarece mai multe partide politice din opoziţie se disipă sau încep să colaboreze cu SNSD. De cealaltă parte, în Federaţia BiH, cel mai puternic partid boşniac, Partidul Acţiunii Democrate/SDA, nu este dorit ca partener de guvernare de către niciun partid ”civic” şi nici de către partidele de stânga. M.Dodik şi SNSD au abilitatea de a se coaliza punctual, pe teme de interes comun, cu principalul partid al croaţilor din BIH, Uniunea Democrată Croată/HDZ BiH. Pe acest fond, este aproape cert că SNSD va participa la guvernare la nivel central (BIH), în timp ce SNSD nu susţine aderarea BIH la NATO şi are o viziune proprie privind negocierile de aderare a BIH la UE (entităţile să aibă rolul principal, şi nu autorităţile centrale, de la nivelul BIH).