Raport Special BALCANII DE VEST (August 2019)

I. Serbia riscă integrarea în Uniunea Europeană (UE)

Conform unor surse oficiale de la Belgrad, Serbia urmează să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică (EEU), grup economic condus de Rusia. Potrivit unei declaraţii a cancelariei preşedintelui sârb, ca urmare a unei întâlniri ce a avut loc, în data de 26.08.2019, între preşedinte şi ambasadorul rus la Belgrad, Alexander Botsan-Kharchenko, acordul menţionat ar putea fi semnat în data de 25.10.2019.

În aceeaşi zi / 26.08.2019, preşedintele Serbiei a avut o întâlnire şi cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, pe timpul întâlnirii oficialul sârb subliniind că Serbia sprijină dialogul cu Priştina privind normalizarea relaţiilor, dar continuarea discuţiilor este posibilă numai după suspendarea deciziei privind impunerea taxelor de 100% pentru mărfurile sârbe.

Anterior adoptării acestei decizii a autorităţilor sârbe de semnare a acestui acord de liber schimb cu EEU, SUA şi alte patru state din Europa de Vest (Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia) au solicitat Serbiei şi Kosovo să reînceapă discuţiile sub coordonarea şi medierea UE, fiind vizată normalizarea ”de urgenţă” a relaţiilor dintre cele două părţi şi, în acelaşi timp, au evidenţiat faptul că actualul status quo este ”pur şi simplu nesustenabil şi împiedică realizarea progreselor pe calea integrării în UE a Serbiei şi Kosovo”. În acest context, guvernele celor cinci state şi-au declarat disponibilitatea de a juca un rol important în cadrul discuţiilor, dar numai dacă „ambele părţi manifestă disponibilitatea de a face concesii, de a elimina obstacolele şi de a relua dialogul”.

Decizia autorităţilor de la Belgrad de a consolida şi mai mult relaţiile cu Rusia vine, însă, după întâlnirea, din data de 20.08.2019, a preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, de la New York, întâlnire pe timpul căreia, oficialul american „a încurajat Serbia să se concentreze pe obiectivul său strategic de integrare în UE prin accelerarea reformelor interne şi reluarea negocierilor cu Kosovo” pe baza „recunoaşterii reciproce”.

Pe contul său de Instagram, preşedintele sârb dă, totuşi, asigurări conform cărora „Serbia va continua să implementeze reforme interne în conformitate cu evaluările şi recomandările instituţiilor UE, în principal cu cele din raportul Comisiei Europene, dar şi cu cele din rezoluţia Parlamentului European cu privire la progresul realizat, exprimându-şi, în acelaşi timp, speranţa că noile instituţii ale UE vor continua să sprijine politica de extindere şi calea europeană a Serbiei”.

***

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Morgan Ortagus a subliniat că pe timpul întâlnirii avute, Pompeo şi Vučić au discutat despre „viziunea asupra unei regiuni stabile, sigure şi prospere a Balcanilor de Vest”. Mai mult, într-o declaraţie comună, din 13.08.2019, guvernele Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei şi SUA au subliniat că „după ani de stagnare, a sosit momentul să se pună capăt în sfârşit conflictelor din anii ’90 şi să se ofere un viitor sigur şi prosper pentru poporul din Kosovo şi din Serbia”. În acelaşi context, a fost subliniat faptul că acest lucru ar trebui obţinut prin negocierea „cu bună credinţă” a unui „acord global, durabil din punct de vedere politic şi obligatoriu din punct de vedere juridic, care să contribuie la stabilitatea regională”. Concesiile ce ar trebui să fie făcute de ambele părţi pentru a se găsi o cale de mijloc au fost definite de cele cinci state ca fiind "pentru Kosovo suspendarea taxelor de 100% impuse pentru mărfurile sârbe, în noiembrie 2018", iar pentru Serbia „încetarea campaniei de nerecunoaştere susţinută împotriva Kosovo, acest lucru făcând referire la eforturile Belgradului de a convinge alte ţări să nege recunoaşterea statalităţii kosovare”.

Pe de altă parte, încă din luna mai 2016, Serbia a devenit un potenţial candidat pentru înfiinţarea unei zone de comerţ liber cu EEU, cea de a doua rundă de negocieri în acest sens fiind finalizată în octombrie 2018. EEU este formată din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan şi, conform poziţiei exprimate de ambasadorul rus la Belgrad, Alexander Botsan-Kharchenko, acordul care ar urma să fie semnat va facilita Serbiei accesul pe o piaţă de desfacere cu peste 182 de milioane de persoane şi cu un produs intern brut (PIB) de peste 1,9 trilioane USD.

Având în vedere că Serbia şi-a declarat neutralitatea din punct de vedere militar şi este bine cunoscut nivelul la care au ajuns relaţiile cu NATO dar, în acelaşi timp, face dovada că este singurul aliat al Rusiei din Balcanii de Vest, asistăm, în prezent, la o intensificare a acţiunilor Moscovei pentru a-şi creşte influenţa în regiune şi, implicit, pentru a submina atât prezenţa NATO în regiune, cât şi procesul de aderare a Serbiei la UE. Printre multele  exemple elocvente în acest sens este şi acela că Ministerul Apărării din Serbia a declarat contractul pentru achiziţia a 30 de tancuri T-72 modernizate din Rusia - care a fost descrisă de oficiali drept o donaţie - ca fiind un document confidenţial, detaliile neputând fi făcute publice fără acordul Moscovei, motivaţia fiind aceea "că i-a fost încredinţată Republicii Serbia obligaţia de a păstra acest secret".

O astfel de evoluţie în paralel a relaţiei Serbiei cu Rusia şi UE este confirmată de datele celui mai nou sondaj Eurobarometru, realizat în iunie 2019 şi publicat în luna august 2019. Serbia este singura ţară din Balcanii de Vest ai cărei cetăţeni au mai multă încredere în guvernul naţional (41%) decât în UE (33%) şi, de asemenea, singura ţară din Balcanii de Vest care manifestă mai multă neîncredere decât încredere în UE, diferenţa fiind una semnificativă, de 20%. Conform rezultatelor sondajului, Serbia arată cel mai puţin ataşament faţă de UE, doar 22% din cetăţenii săi exprimându-şi acest sentiment.

Într-un astfel de context, una din condiţiile esenţiale care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Belgrad pentru a adera la UE, aceea ca Serbia să-şi alinieze politicile cu cele ale blocului comunitar european, aici fiind vorba inclusiv de impunerea de sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru acţiunile agresive desfăşurate împotriva Ucrainei, devine extrem de greu de îndeplinit de către Belgrad.

II. Intensificarea cooperării militare sârbo-ruse

În luna august 2019, relaţiile sârbo-ruse au continuat pe acelaşi trend ascendent înregistrat începând cu a doua parte a anului 2012, de la instalarea la putere la Belgrad a guvernării conduse de Partidul Progresist Sârb (SNS).

Armata Serbiei (Vojska Srbije/VS) a participat (şi) la ediţia din 2019 a Jocurilor Militare Internaţionale (JMI), la trei discipline, una desfăşurându-se în Belarus (concursul lunetiştilor), iar două, în F.Rusă (”Biatlonul tancurilor” şi ”Raliul militar”). O delegaţie militară sârbă, condusă de ministrul apărării, a asistat la ceremoniile de închidere a concursurilor lunetiştilor şi tanchiştilor, în Belarus (15.08.2019) şi, respectiv, Rusia (17.08.2019). Oficialul sârb a folosit ocazia pentru a se întâlni cu omologii bielorus şi rus şi pentru a reconfirma interesul părţii sârbe pentru continuarea şi dezvoltarea colaborării în domeniul apărării (mai ales în sub-domeniile militar, tehnico-militar şi economico-militar).

În luna august 2019, partea sârbă a discutat cu partea rusă pe tema desfăşurării în Serbia, în luna septembrie 2019, a unei manifestaţii de comemorare a eroilor militari (”Regimentul nemuritor”). Nu în ultimul rând, preşedintele Aleksandar Vučić a fost invitat şi a acceptat să participe la ceremoniile de la Moscova, din mai 2020, de celebrare a Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial.

***

Este cel de-al treilea an de participare a VS la JMI la concursul tanchiştilor, al doilea de participare la concursul lunetiştilor şi primul de participare la concursul şoferilor militari. În 2019, cele mai bune rezultate sârbe de echipă la JMI au fost obţinute de şoferii militari sârbi, care au împărţit locul al treilea, cu Belarus, iar în mod individual un fruntaş din Brigada Specială Pančevo a obţinut locul întâi la sub-disciplina pereche mixtă de lunetişti (împreună cu un coleg din Uzbekistan). Lăsând la o parte ambiţia Belgradului de a se plasa pe un loc fruntaş la toate disciplinele la care a participat la JMI, este mai important de subliniat atenţia acordată de conducerea politico-militară sârbă la aceste concursuri, desfăşurate în Rusia şi Belarus. Acest element este confirmat de participarea ministrului apărării la cele două ceremonii de premiere.

În Rusia, ministrul sârb a folosit ocazia pentru a vizita (16.08) fabrica de elicoptere ”Rostvertol”, din Rostov pe Don, unde se fabrică cele patru elicoptere de asalt Mi-35M (Mi-24VM) pentru forţele aeriene sârbe. Cu această ocazie, opinia publică a aflat că elicopterele vor sosi în Serbia în primul trimestru al anului 2020, precum şi că în prezent se află la instruire la ”Rostvertol” circa 70 de angajaţi din VS (piloţi, mecanici, tehnicieni), pentru exploatarea şi întreţinerea elicopterelor Mi-35M. Nu în ultimul rând, a devenit clar că noile elicoptere de asalt vor intra în înzestrarea Escadrilei 714 elicoptere antiblindate (din Brigada 98 Aviaţie Lađevci/Kraljevo). Tot în prima parte a anului viitor ar trebui să ajungă în Serbia şi trei elicoptere de transport Mi-17, produse, de asemenea, de partea rusă pentru aviaţia militară sârbă.

La întâlnirea din 16.08 cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, la Moscova, A.Vulin a acceptat invitaţia ca o subunitate a VS să participe la ceremoniile din Piaţa Roşie, cu ocazia celebrării a 75 de ani de la Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial.

Colaborarea sârbo-rusă în domeniul apărării are, indubitabil, şi o pecete politică. Este suficient să menţionăm angajarea Belgradului pentru participarea unei subunităţi a VS şi, cel mai probabil, a preşedintelui A.Vučić la parada de la Moscova, de la 09.05.2020, precum şi faptul că Serbia şi Rusia nu au fost invitate să participe (la 01.09.2019) la ceremoniile de la Wieluń (Polonia), de comemorare a 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Foarte probabil, Varşovia nu a invitat Belgradul din cauza legăturilor strânse cu Moscova, pe fondul cunoscut antirus din Polonia. La rândul lor, oficialii de la Belgrad au remarcat cu stupoare participarea la Wieluń a preşedintei R.Croaţia, în condiţiile în care pe teritoriul croat au funcţionat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial un stat fascist (NDH) şi un lagăr fascist (Jasenovac).

Chiar şi în aceste condiţii, Belgradul nu se dezice de Moscova şi îşi diversifică relaţiile de colaborare. Foarte probabil, la 25.09.2019 se va desfăşura la Belgrad o conferinţă internaţională pe tema ”Regimentului nemuritor”. Ar fi prima manifestare de acest tip care se desfăşoară în afara graniţelor F.Ruse. Aceasta va reconfirma respingerea de către R.Serbia a solicitărilor occidentale de a se alinia la sancţiunile impuse Moscovei pentru anexarea Crimeei şi implicarea în conflictele din estul Ucrainei, ca şi opţiunea sârbă de ”neutralitate militară”.

III. SUA şi Uniunea Europeană (UE) au numit noi Reprezentanţi Speciali  pentru Balcanii de Vest şi Bosnia şi Herţegovina (BIH)

În data de 30.08.2019, Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, l-a numit pe secretarul adjunct, Matthew Palmer, Reprezentant Special pentru Balcanii de Vest. În această calitate, M.Palmer a efectuat (01.09.2019) o vizită în Slovenia pentru a participa la „Bled Strategic Forum”, iar în perioada 04-10.09.2019, el va reprezenta SUA la întâlnirea directorilor „Quint Balkan” (grupul este format din SUA, Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie), de la Bruxelles, şi va participa la întâlniri la Viena şi Podgorica.

În data de 08.08.2019, Consiliul Uniunii Europene l-a numit, pentru o perioadă iniţială de doi ani, pe ambasadorul Austriei la Tirana (Albania), Johann Sattler, ca nou Reprezentant Special al UE (RSUE) şi şef al Delegaţiei UE în BIH. Acesta urmează să-l înlocuiască pe diplomatul suedez, Lars-Gunnar Wigemark (numit în această funcţie în 01.03.2015), şi să preia atribuţiile acestei poziţii, începând cu 01.09.2019. 

Mandatul său prevede îndeplinirea următoarelor obiective politice ale UE în BIH:
• progrese în cadrul procesului de stabilizare şi asociere;

• evoluţia BIH ca stat stabil, viabil, paşnic, multietnic şi unit, care să coopereze paşnic cu vecinii săi;

• acţiuni ca procesul de aderare la UE a BIH să fie ireversibil, după publicarea avizului Comisiei privind cererea de aderare din 29.05.2019.

Surse din UE susţin că J.Sattler a fost cel mai bun dintre cei 12 candidaţi care au aplicat pentru ocuparea postului menţionat, existând aprecieri că acesta cunoaşte bine situaţia din întreaga regiune a Balcanilor de Vest de-a lungul activităţii sale anterioare, J.Sattler concentrându-se pe acest spaţiu.

***

M.Palmer este absolvent al Colegiului Naţional de Război şi membru al Consiliului pentru Relaţii Externe şi vorbeşte limbile sârbă, greacă şi japoneză. În noua sa funcţie de Reprezentant Special pentru Balcanii de Vest, va conduce eforturile de consolidare a implicării diplomatice a SUA în sprijinul păcii, stabilităţii şi prosperităţii în regiune şi se va concentra pe integrarea ţărilor din această zonă în instituţiile occidentale. Pe lângă această funcţie nouă în care a fost numit, M.Palmer va continua să îndeplinească funcţia de secretar adjunct la Biroul Afacerilor Europene şi Eurasiatice, pe care o deţine din 2018, anterior fiind director al Oficiului pentru Europa Centrală şi de Sud. În iunie 2019, M.Palmer a efectuat o vizită la Belgrad, moment în care a solicitat autorităţilor de la Priştina să renunţe la impunerea taxelor de 100% pentru mărfurile sârbe, numind această măsură „un obstacol” pentru „viitorul regiunii”.

J.Sattler este un diplomat cu multă experienţă, care şi-a început cariera diplomatică în 1996. După câteva posturi diplomatice la Viena, Washington şi Bruxelles, a petrecut mult timp în afara diplomaţiei. Din 2008 până în 2013, a lucrat la Moscova, în sectorul mass-mediei, pentru grupul media WAZ şi editura Axel Springer. Conform lui Vedran Džihić[1], „în calitate de ambasador al Austriei în Albania, J.Sattler, a devenit unul dintre cei mai respectaţi ambasadori şi persoane în cadrul proceselor de reformă cruciale desfăşurate în Albania”.

IV. La zece luni de la ultimele alegeri, formarea unui nou Consiliu de Miniştri în Bosnia şi Herţegovina (BIH) a eşuat... din nou

În data de 27.08.2019 a fost anulată o şedinţă extraordinară a preşedinţiei tripartite a BIH, care avea ca obiectiv formarea unui nou Consiliu de Miniştri. Se adânceşte, astfel, din ce în ce mai mult criza politică în acest stat.

Şedinţa a avut un singur punct pe ordinea de zi şi anume dezbaterea propunerii de numire a lui Zoran Tegeltija în funcţia de preşedinte al noului Consiliu de Miniştri (prim-ministru), propunere avansată de membrul sârb al preşedinţiei tripartite, Milorad Dodik. Şedinţa a fost anulată tot la solicitarea lui M.Dodik, în contextul în care devenise foarte clar că atât membrul boşniac, Šefik Džaferović, cât şi cel croat al preşedinţiei tripartite, Željko Komšić, vor vota împotriva propunerii menţionate.

Este a doua încercare a lui M.Dodik de a promova numirea lui Z.Tegeltija în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri în BIH. Prima încercare a eşuat în data de 20.08.2019, când, la nivelul preşedinţiei tripartite, nu s-a putut ajunge la un acord cu privire la ordinea de zi a sesiunii planificate, o astfel de situaţie conducând, implicit, la amânarea adoptării unei decizii în acest sens.

Conform declaraţiilor lui M.Dodik, 05.09.2019 este termenul limită pentru formarea noului Consiliu de Miniştri. Acest termen a fost stabilit printr-un acord semnat, în data de 08.08.2019, de către liderii celor trei partide care au obţinut cele mai multe voturi la alegerile din octombrie 2018 - Partidul Acţiunii Democratice (SDA/boşniac), Alianţa Social-Democraţilor Independenţi (SNSD/sârb) şi Uniunea Democrată Croată (HDZ/croat) - care au anunţat, în aceeaşi dată, că au convenit şi asupra a 12 principii în legătură cu o serie de probleme care vin în sprijinul formării noului Consiliu de Miniştri.

***

Dezacordul profund dintre sârbi, pe de o parte, şi boşniaci şi croaţi, pe de altă parte, cu privire la potenţiala aderare a BIH la NATO constituie principala piedică pentru formarea unui nou Consiliu de Miniştri, la zece luni de la ultimele alegerile generale desfăşurate în octombrie 2018.

Condiţia principală pentru susţinerea lui Z.Tegeltija şi deblocarea situaţiei actuale este depunerea Programului naţional anual al BIH la NATO (ANP), o condiţie prealabilă esenţială pentru activarea Planului de acţiune pentru aderarea la NATO a BIH (MAP).

Liderii boşniaci şi croaţi din BIH susţin aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce liderii sârbi din BIH se opun cu fermitate să se alăture NATO. Programul naţional anual al BIH (ANP), pentru 2018-2019 a fost eliminat de pe agenda de discuţii a şedinţei Preşedinţiei BIH din data de 12.02.2019, acest lucru fiind făcut la acea dată pentru a patra oară consecutiv.

Având în vedere situaţia creată, M.Dodik a ameninţat că, în cazul în care nu va fi respectat termenul de 05.09.2019 pentru formarea noului Consiliu de Miniştri, se va retrage dintr-un acord semnat anterior prin care sârbii din BIH şi-au dat consimţământul pentru formarea forţelor armate mixte din punct de vedere etnic, Curţii de Justiţie a BIH şi Procuraturii, precum şi privind activitatea Agenţiei de Stat de Protecţie şi Investigaţii (SIPA). Reprezentantul sârbilor din BIH a invocat faptul că acesta „este dreptul sârbilor bosniaci să se retragă dintr-un acord pe care l-au semnat anterior” şi că „acesta este doar începutul”. În acest context, atât reprezentantul boşniacilor, Š.Džaferović, cât şi cel al croaţilor din BIH, Ž.Komšić, l-au îndemnat pe M.Dodik să renunţe la ameninţări şi să manifeste reţinere.

Š.Džaferović a subliniat că „nimeni din BIH nu poate ameninţa pe nimeni şi că va fi o mişcare nepotrivită care poate complica situaţia din BIH". În acelaşi context, Ž.Komšić a subliniat, la rândul său, că nu ar dori ca BIH să intre în acest tip de criză, este datoria liderilor BIH să încerce să calmeze situaţia, pentru că într-o astfel de situaţie vor pierde cu toţii, şi, cu toate că speră că se va ajunge la un acord, se teme că celălalt scenariu este mai probabil.

V. Plagiat la nivel înalt, un procuror şef arestat, iar Pristina le transmite ”casă, dulce casă” jihadiştilor întorşi din Siria

• Conform unui comunicat de presă, în data de 15.08.2019, Inspectoratul R.Srpska (RS), a confirmat că a constatat nereguli şi omisiuni în diploma de studii universitare a directorului general al OSA/BIH, Osman Mehmedagić. Această instituţie a făcut cunoscut opiniei publice că „a dispus Universităţii pentru Studii în domeniul Afacerilor, din Banja Luka, să anuleze diploma şi să o declare nulă în Monitorul Oficial al Republicii Srpska” şi că instanţele vor da verdictul final cu privire la această problemă.

• După ce în data de 20.08.2019 a fost supusă timp de patru ore investigaţiilor, în data de 21.08.2019, Katica Janeva, procuror şef special demisionar în Macedonia de Nord, a fost arestată pentru presupusa sa implicare într-un aşa-numit scandal de „extorcare”, acest caz zdruncinând serios autorităţile guvernamentale şi afectând serios lupta anticorupţie din acest stat. Conform declaraţiilor procurorului şef, Ljubomir Joveski, K.Janeva a fost arestată pentru suspiciunea de „abuz în serviciu” (procurorii au strâns „probe irefutabile” împotriva ei), chiar dacă aceasta a negat acuzaţiile ce i se aduc şi a declarat că nu se simte „vinovată”.     

• Ministrul de interne din Serbia, Nebojša Stefanović, acuză autorităţile de la Priştina că au relaţii cu jihadiştii care s-au întors în Kosovo din Siria şi Irak, avertizând că acest lucru constituie un mare pericol. N.Stefanović a subliniat că persoanele care au revenit din Siria şi Irak au sprijin politic din partea autorităţilor de la Priştina, deoarece aceştia, prin acţiunile lor, mobilizează anumiţi alegători şi pot influenţa rezultatele alegerilor în Kosovo.

***

• Potrivit Inspectoratului RS, directorul general al OSA/BIH, O.Mehmedagić, s-a înscris în cel de-al treilea an universitar la Universitatea din Banja Luka, după obţinerea anterior a unei diplome de studii universitare la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Sarajevo. Rezultatele obţinute şi promovarea examenelor susţinute acolo de către O.Mehmedagić sunt contestate pe motiv că profesorii care au participat la evaluări nu au avut competenţa necesară. Structurile abilitate ale Parchetului lucrează la verificarea legalităţii diplomelor obţinute de oficiali de top din cadrul agenţiile de aplicare a legii din BIH. În acest context, este necesar a fi subliniat că liderul sârb din BIH, M.Dodik, membru al preşedinţiei tripartite din BIH, are un istoric semnificativ al disputelor cu OSA/BIH, înaltul oficial catalogând această instituţie drept „ostilă sârbilor din BIH”. Este la fel de important de evidenţiat aici că şi Comitetul mixt al Parlamentului BIH, structură care supraveghează activitatea OSA/BIH, a rămas fără preşedinte încă din 2017, tot din cauza dezacordurilor existente la nivel politic.

• Scandalul legat de K.Janeva, procuror şef special demisionar, a izbucnit în iulie 2019, când omul de afaceri, Bojan Jovanovski, şi complicele său, Zoran Milevski, au fost arestaţi pentru suspiciunea de „extorcare” de bani (se vorbeşte de suma de 1,5 milioane de euro) de la un alt om de afaceri, Orce Kamcev. Se presupune că banii au fost luaţi de la O.Kamcev în schimbul unei promisiuni de a-l ajuta să evite condamnarea la închisoare sau să primească o condamnare mai uşoară într-un alt dosar, folosind presupusa lor influenţă în relaţia cu K.Janeva. Aceasta a demisionat în iulie 2019, invocând o dispută politică în legătură cu anumite aspecte legislative privind statutul funcţiei sale, creată în 2015 pentru a investiga infracţiuni la nivel înalt în timpul unei crize în care a fost implicat guvernul macedonean anterior.

• În contextul avertismentelor lansate, ministrul de interne din Serbia, N.Stefanović a evidenţiat că „serviciile sârbe funcţionează permanent şi nu vor permite transferul niciunui element de instabilitate în partea centrală a Serbiei, autorităţile sârbe fiind conştiente de riscuri, dar având forţe adecvate care pot răspunde acestora”.