Raport Special BALCANII DE VEST (Aprilie 2020)

I. Uniunea Europeană şi SUA se implică în soluţionarea dosarului Serbia-Kosovo

În data de 08 aprilie, Albin Kurti, liderul principalei formaţiuni politice kosovare Lëvizja Vetëvendosje (Mişcarea pentru Autodeterminare / LVV) şi actual premier interimar, l-a asigurat pe trimisul special al Uniunii Europene (UE) pentru dialogul Serbia-Kosovo, Miroslav Lajčák, de angajamentul său pentru reluarea dialogului cu Serbia. A.Kurti, a solicitat, de asemenea, într-o scrisoare adresată lui Miroslav Lajčák, ca orice acord final să fie garantat de UE şi de SUA. Oficialul kosovar a spus că o înţelegere ar trebui să fie însoţită de un "pachet politic, economic şi financiar" pentru "accelerarea convergenţei nivelului de trai al celor două ţări (Serbia şi Kosovo) şi integrarea lor în UE".

În data de 20 aprilie, în timpul unei conferinţe de presă video cu presa străină, A.Kurti a declarat că Richard Grenell - trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru gestionarea negocierilor Kosovo-Serbia - a pus "presiune" asupra formaţiunii politice partenere de coaliţie şi cu care s-a aflat la guvernare, Liga Democrată din Kosovo (LDK / formaţiune politică de centru-dreapta), pentru a renunţa la alianţa lor.

Mai mult, A.Kurti a declarat că guvernul său "nu a fost răsturnat pentru altceva, ci doar pentru că ambasadorul R.Grenell doreşte să se semneze un acord între Serbia şi Kosovo", oficialul kosovar crezând cu tărie că acest lucru este unul dăunător, "deoarece include schimbul de teritorii." A.Kurti a declarat, de asemenea, că R.Grenell a încercat să promoveze un "acord rapid" înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, subliniind că un acord de normalizare a relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia va fi considerat un succes diplomatic pentru Casa Albă.

Anterior (17 aprilie), M.Lajčák a subliniat că este angajat în procesul de rezolvare a tuturor disputelor restante ale entităţilor din Balcani. În declaraţiile sale, a evidenţiat că va continua să lucreze îndeaproape cu SUA "principalul partener al UE în Balcanii de Vest şi în procesul de mediere a dialogului dintre Belgrad şi Priştina." M.Lajčák a declarat că a înţeles frustrarea Kosovo generată de lipsa de progres, până în prezent, în procesul de liberalizare a vizelor, oficialul european adresând un mesaj către capitalele statelor membre ale UE: "Dacă solicităm partenerilor noştri să-şi îndeplinească obligaţiile, trebuie să ne îndeplinim şi noi obligaţiile", iar "...Kosovo a îndeplinit toate criteriile, întrebarea care se pune nefiind „dacă", ci "când" se va realiza liberalizarea vizelor." Oficialii americani nu au comentat asupra declaraţiilor lui M.Lajčák, iar ambasadorul SUA, R.Grenell, a subliniat că "nu s-au purtat discuţii cu privire la un schimb de teritorii, acest lucru fiind subliniat de mai multe ori".

În acelaşi context, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a afirmat că situaţia creată în cadrul negocierilor Belgrad - Priştina este una nesustenabilă şi că aşteaptă cu nerăbdare o reluare rapidă a dialogului care să contribuie la realizarea unei normalizări cuprinzătoare a relaţiilor. J.Borrell a subliniat că "nu există o alternativă la reluarea rapidă a negocierilor de normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Priştina şi că Serbia şi Kosovo trebuie să creeze condiţiile necesare pentru a continua dialogul, în beneficiul tuturor."

Discuţiile mediate de UE privind normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina s-au întrerupt la sfârşitul anului 2018, după ce Kosovo a decis impozitarea cu 100% a  mărfurilor sârbeşti şi bosniace importate. Această decizie a fost răspunsul Priştinei la o campanie intensă a Belgradului care avea ca scop convingerea altor ţări să renunţe la recunoaşterea independenţei Kosovo. Majoritatea mărfurilor sârbe au încetat să mai ajungă în Kosovo după introducerea taxelor vamale, cu excepţia produselor de contrabandă ajunse cu precădere în Mitrovica, zonă dominată de sârbii din Kosovo. Comerţul anual între Serbia şi Kosovo a fost evaluat la aproximativ 400 de milioane de euro înainte de adoptarea deciziei cu privire la impunerea unor taxe vamale de 100%, inflaţia din Kosovo crescând la aproximativ 3% în 2019 comparativ cu 1,1% în anul precedent.

Guvernul lui A.Kurti a fost demis la sfârşitul lunii martie printr-un vot de neîncredere iniţiat de partenerul său de coaliţie, eveniment care a împins Kosovo într-o criză politică. În ultima perioadă, actualul premier interimar al Kosovo, A.Kurti, a acuzaţ reprezentantul SUA pentru negocierile dintre Belgrad şi Kosovo că a fost "direct implicat" în răsturnarea guvernului său la mai puţin de două luni după ce a preluat funcţia de premier.

În contextul creat, SUA şi-au intensificat presiunea asupra Serbiei şi Kosovo să revină la negocieri şi discuţii de normalizare a relaţiilor.

Membrii Congresului SUA şi reprezentanţi ai Partidului Democrat, Eliot Engel şi Bob Menendez, au solicitat administraţiei americane să continue sprijinul diplomatic pentru rezolvarea dosarului Serbia-Kosovo într-un mod echitabil pentru ambele ţări. Într-o scrisoare adresată secretarului de stat, Mike Pompeo, cei doi parlamentari americani au avertizat că acţiunile promovate de Serbia, de nerecunoaştere la nivel internaţional a independenţei Kosovo, dar şi legăturile strânse ale Belgradului cu Kremlinul, au fost în mare parte scăpate de sub control. Cei doi oficiali americani au reamintit şi faptul că, la 23 ianuarie, trimisul special al SUA pentru dialogul Belgrad-Priştina, R.Grenell a cerut Serbiei să încheie campania de stimulare a nerecunoaşterii independenţei Kosovo, în acelaşi timp în care a cerut şi liderilor kosovari de la Priştina să renunţe la impunerea taxelor vamale pentru produsele importate din Serbia. Cu toate acestea, din acea zi, presiunea publică a SUA la adresa Serbiei pare să fi scăzut în paralel cu intensificarea presiunii asupra Kosovo.

A.Kurti şi-a făcut cunoscută o posibilă nouă intenţie de a cere în schimb ca mărfurilor din Serbia să le fie certificată calitatea ca o contrareacţie la o măsură deja existentă pentru produsele kosovare expediate în Serbia.

Pe de altă parte, subliniind că doreşte să se formeze noul guvern de la Priştina, preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, a adăugat că taxele impuse importurilor mărfurilor sârbe, mult criticate de SUA şi UE, "trebuie eliminate pentru a consolida sprijinul SUA şi UE pentru Kosovo".

II. Prietenul la COVID-19 se cunoaşte. Armata rusă combate criza în Serbia şi R.Srpska (RS)

În luna aprilie, echipe de medici şi echipe de militari specializaţi în apărarea nucleară, bacteriologică şi chimică (Ap.NBC) din F.Rusă au sprijinit autorităţile din Serbia şi din Republica Srpska (RS) din Bosnia şi Herţegovina (BiH) în combaterea epidemiei de COVID-19. Experţii ruşi au fost transportaţi în Serbia şi în BiH pe calea aerului.

În cazul Serbiei, a fost vorba 11 transporturi cu avioane militare ruse (”Iliuşin” IL-76), executate în zilele de 3 şi 4 aprilie. Avioanele au aterizat pe aerodromul militar din Batajnica (Belgrad). Primul avion a fost întâmpinat de către premierul Serbiei (Ana Brnabić), ministrul sârb al apărării (Aleksandar Vulin), şeful Statului Major General al Armatei Serbiei (generalul Milan Mojsilović) şi ambasadorul rus la Belgrad (Alexandr Boţan-Harcenko).

Activitatea personalului rus a început la 5 aprilie. Contingentul rus din Serbia a fost format din 84 de oameni, medici, asistenţi medicali, translatori şi militari din arma Ap.NBC, cu 16 autospeciale de decontaminare (din Regiunea Militară Vest a F.Ruse).

În cazul RS, s-au executat, de asemenea, mai multe transporturi, începând cu data de 9 aprilie, iar unul dintre acestea a fost întâmpinat de către preşedintele şi premierul RS, Željka Cvijanović şi, respectiv, Radovan Višković, şi de către reprezentantul RS în Preşedinţia BiH, Milorad Dodik. Detaşamentul militar rus a fost format din experţi şi cinci autospeciale de decontaminare NBC.

În Serbia, medicii ruşi au acordat consultaţii şi au tratat pacienţi (cca. 800) în mai multe localităţi unde existau focare de COVID-19. Experţii militari în Ap.NBC au executat, în mod independent sau în comun cu omologii din Armata Serbiei, dezinfecţii de facilităţi medicale, străzi sau spaţii publice (apx. 1,7 mln. m² de spaţii) . Tehnica specială rusă de dezinfecţie a fost parcată în apropierea spitalului militar central din Belgrad (VMA).

În RS, experţii ruşi au început acţiunile de dezinfecţie în Banja Luka (Centrul Clinic Universitar, policlinica, internate studenţeşti), după care au mers în mai multe localităţi, în coordonare cu autorităţile şi comandamentele de criză din RS pentru combaterea epidemiei de COVID-19. La încheierea acţiunilor de dezinfecţie în RS, detaşamentul militar rus s-a deplasat în Serbia, tehnica acestuia fiind parcată, de asemenea, în zona VMA. Anterior, la 23 aprilie, preşedinta RS i-a conferit comandantului detaşamentului (colonel Maxim Petrovici Sologubov) ”Medalia de merit pentru popor” şi a acordat tuturor celorlalţi 23 de militari diplome.

Este semnificativ de menţionat că detaşamentului rus de experţi în Ap.NBC nu i-a fost permis (1 mai) accesul ”pe roţi” în BiH, dinspre Serbia, când se deplasa pentru a efectua acţiuni de dezinfecţie a Spitalului Clinic Universitar de la Mostar, la solicitarea celui mai important politician croat din BiH, Dragan Čović. Acesta este atât preşedintele Uniunii Democrate Croate din BiH (HDZ BiH), cât şi preşedintele camerei superioare a parlamentului BiH (preşedintele Camerei Popoarelor a Adunării Parlamentare a BiH).

La solicitarea Ambasadei F.Ruse la Sarajevo, la 30 aprilie, Direcţia de Coordonare a Structurilor de Poliţie din BiH dăduse aprobarea pentru intrarea în BiH a convoiului militar rus (24 de militari şi cinci autospeciale de decontaminare NBC), dar aceasta a fost apoi retrasă. Potrivit mass-mediei din regiune, ministrul apărării al BiH, Sifet Podžić, etnic boşniac, ar fi refuzat accesul convoiului rus, dar acesta a precizat că Ministerul Apărării nu este abilitat pentru astfel de aprobări. Acesta a mai precizat că nu este la curent ca Preşedinţia BiH să fi acordat o astfel de aprobare. Din datele disponibile, rezultă că incidentul a fost posibil ca urmare a organizării administrative stufoase a BiH. Ambasada rusă de la Sarajevo a transmis solicitarea către MAE al BiH, iar acesta a înaintat-o Ministerului Securităţii al BiH (deoarece era vorba despre un convoi militar). Ministerul Securităţii, însă, nu a transmis Poliţiei de Frontieră a BiH poziţia sa în această problemă, ci ar fi înaintat solicitarea către Preşedinţia BiH.

Absurdul incidentului constă în faptul că detaşamentul rus intrase anterior şi deja acţionase pe teritoriul BiH (practic, al RS), după ce a sosit pe aeroportul din Banja Luka la 9 aprilie. În acest caz, aprobarea pentru aterizarea avioanelor militare ruse a fost dată de către MAE al BiH. Incidentul a avut ca efect o serie de acuzaţii din partea politicienilor croaţi la adresa politicienilor şi liderilor de stat boşniaci de la nivelul BiH. Nu în ultimul rând, incidentul a oferit ocazia unei noi coalizări a "părţii sârbe" şi a "părţii croate" din BiH împotriva "părţii boşniace".

Ajutorul rus pentru combaterea COVID-19 în Serbia şi RS, în condiţiile în care F.Rusă însăşi se confrunta cu un trend ascendent al epidemiei, trebuie considerat ca parte a unei diplomaţii speciale a Moscovei pentru prezervarea imaginii de partener strategic. Merită menţionat şi faptul că populaţia sârbă a aflat că acel ajutor a fost trimis de partea rusă în urma unor solicitări ale celor doi lideri, Aleksandar Vučić şi, respectiv, M.Dodik. Autorităţile R.Serbia au folosit ocazia pentru a organiza vizitarea de către echipele ruse a expoziţiei dedicate comemorării "agresiunii NATO împotriva R.F.Iugoslavia" (1999), de la Belgrad.

III. Activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul apărării în Serbia

În plină epidemie de COVID-19, în Serbia s-au executat două teste în domeniul tehnico-militar, ambele fiind calificate drept "premiere".

La 25 aprilie, Belgradul a executat trageri cu tunul-obuzier autopropulsat "NORA-B52", M15, cal. 155 mm, la distanţa de circa 40 km. Poziţia de tragere a fost amenajată în satul Mozgovo (de lângă Aleksinac), iar proiectilul a fost tras către o ţintă din poligonul militar "Pasuljanske livade" (în zona Senjski Rudnik-Despotovac).

La 26 aprilie, Belgradul a executat lansarea unei rachete cal. 122 mm la distanţa de circa 40 km cu lansatorul de rachete cu mai multe ţevi autopropulsat (LRSVM) "Oganj modular", cu cabină blindată, M18. De pe acesta se vor putea lansa rachete nedirijate, practic, de toate calibrele aflate în înzestrarea armatei sârbe. LRSVM M18 poate lansa şi rachete dirijate. La ambele "premiere" a asistat ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin.

Ambele sisteme, "NORA-B52", M15, şi "Oganj modular", M18, au fost testate de către personalul Brigăzii de Artilerie Mixtă de la Niš (subordonată Comandamentului Forţelor Terestre de la Niš). Ambele sisteme sunt dezvoltate cu participarea experţilor de la Centrul Tehnic de Testări din Belgrad (TOC). La ambele activităţi au participat şi reprezentanţi ai companiei naţionale sârbe de producţie şi comerţ cu tehnologie duală, Jugoimport-SDPR J.P., care este, totodată, "integrator" pentru foarte multe muniţii, sisteme de armament şi tehnică militară produse de către industria sârbă de apărare. Cele două activităţi au reconfirmat, totodată, rolul semnificativ al companiei Jugoimport-SDPR J.P. în proiectarea şi dezvoltarea de noi muniţii, sisteme de armament şi tehnic militară. Cele două evenimente sunt extrem de importante pentru sistemul sârb de apărare, cercetarea ştiinţifică în domeniul tehnico-militar şi industria sârbă de apărare, din mai multe motive:

- pentru prima dată în Serbia se execută lansarea unei rachete la circa 40 km. Până acum, partea sârbă a executat astfel de trageri cu tunul-obuzier "NORA-B52" doar în statele unde a vândut acest produs. De asemenea, armata sârbă a mai executat lansări de rachete cu noul sistem "Oganj modular" cu rachete G-2000, dar pentru prima dată s-a lansat o rachetă la circa 40 km. Până acum s-au folosit rachete cu raza de acţiune de maximum 24 km;

- succesul celor două acţiuni facilitează testările de muniţii şi sisteme noi de armament şi tehnică militară proiectate, dezvoltate şi care pot fi produse în Serbia. Aceasta consolidează încrederea partenerilor străini, respectiv a potenţialilor cumpărători în industria sârbă de apărare şi creşte şansele Belgradului pentru export. În viitor se pot executa astfel de trageri în contextul unor exerciţii ale subunităţilor sârbe de artilerie şi rachete, ceea ce creşte complexitatea exerciţiilor, dar şi nivelul de instruire a personalului.

IV. Instrucţie pe elicopterele Mi-35 din armata sârbă

La 05 aprilie, echipajele elicopterelor de desant-asalt Mi-35M (codificarea în armata sârbă HB-47) din compunerea Escadrilei 714 de luptă împotriva blindatelor din Brigada 98 Aviaţie de la Lađevci (Kraljevo) au executat trageri asupra unor ţinte de la sol cu rachete dirijate antiblindate şi cu tunul de calibrul 23 mm. La activitate a asistat şi ministrul sârb al apărării, A.Vulin, însoţit de şeful SMG, generalul M.Mojsilović.

Cele patru elicoptere Mi-35 au fost achiziţionate de Serbia din F.Rusă şi au fost livrate în decembrie 2019. În înzestrarea Escadrilei 714 se mai află elicoptere uşoare "Gazela", echipate cu rachete antiblindate de tipul "Maliutka".

Rachetele antiblindate cu care s-au executat tragerile cu elicopterele Mi-35M sunt de producţie rusească, 9M120 "Ataka", cal. 130 mm, iar tunul este cel standard din înzestrarea acelor elicoptere, GŞ-23 L.

Anterior, echipajele elicopterelor au executat instrucţie pe timp de noapte şi trageri cu proiectile reactive nedirijate asupra unor ţinte aflate la sol (probabil, cu folosirea de lansatoare tip fagure S-8KOM, cal. 80 mm, cu 20 de ţevi).

Pentru nevoile procesului de instrucţie cu noile elicoptere, batalionul de geniu specializat pentru aviaţie (Batalionul 333 Geniu din Pančevo) a amenajat în poligonul în care s-au executat trageri o zonă pentru aterizarea, decolarea şi armarea elicopterelor.

V. NU alegerilor anticipate, DA unei noi coaliţii. La Priştina, Kosovo

La aproape o lună după ce guvernul condus de Albin Kurti a primit un vot de neîncredere, liderul Ligii Democrate din Kosovo (LDK), Isa Mustafa, şi cel al Alianţei pentru Viitorul Kosovo (AAK) şi fost premier, Ramush Haradinaj, au avansat în procesul de negocieri, cei doi convenind, în data de 22 aprilie, să colaboreze în procesul de formare a unui nou guvern prin punerea bazelor unei noi coaliţii.

După întâlnirea LDK-AAK, secretarul general al AAK, Besnik Tahiri, a subliniat că "au convenit că R.Kosovo are nevoie de un nou guvern cu o majoritate în parlament cât mai curând posibil".

I.Mustafa şi R.Haradinaj s-au întâlnit după ce preşedintele H.Thaçi i-a spus lui A.Kurti, că, deşi i-a trimis patru scrisori în termen de trei săptămâni, solicitând numele unui nou prim-ministru, nu a primit nicio propunere. H.Thaçi a declarat că a început atunci consultări cu alţi lideri de partid după ce a ajuns la concluzia că A.Kurti şi-a pierdut dreptul de a nominaliza un nou premier. Mai mult, H.Thaçi a subliniat cu regret că "prin acţiunile lor, nu au folosit dreptul de a propune un nou candidat pentru formarea unui nou guvern"  şi, "în conformitate cu Constituţia, face o consultare comună cu toţi liderii partidelor parlamentare." Astfel, după ce s-a întâlnit cu ceilalţi lideri politici, preşedintele H.Thaçi şi-a făcut cunoscut decizia adoptată: "Ca urmare a voinţei dvs. exprimate pentru ca ţara să aibă un nou guvern .. respectând pe deplin Constituţia şi legile kosovare îi voi da un mandat partidului sau coaliţiei care dovedeşte a avea o majoritate în parlament."

Într-un astfel de context, I.Mustafa, liderul LDK, a făcut dovada că partidul său este gata să formeze o nouă coaliţie de guvernare cu partidele mai mici, subliniind că "au consimţământul Comitetului director al LDK doar pentru a forma o coaliţie". Este de remarcat că, la momentul respectiv, el a subliniat că, odată ce are mandatul de a forma un nou guvern, nominalizarea membrilor ar putea urma rapid, "pentru că au personal foarte bun în LDK".

Comitetul director al LDK a votat favorabil pentru a forma o coaliţie de guvernare cu AAK - R.Haradinaj, Noua Alianţă din Kosovo (AKR) - Behgjet Pacolli, Iniţiativa Social Democrată (NISMA) - Fatmir Limaj, şi cu formaţiunile politice ale unor comunităţi minoritare etnice.

Într-un astfel de context, preşedintele H.Thaçi a oferit un mandat pentru formarea unui nou guvern către LDK care l-a propus pe fostul viceprim-ministru, Avdullah Hoti, pentru funcţia de prim-ministru.

Consilierul prezidenţial, Adil Behramaj, a confirmat o astfel de decizie, afirmând că mandatul a fost acordat LDK "pentru a evita alegerile anticipate, pentru a menţine stabilitatea ţării şi în conformitate cu nevoia urgentă de a da ţării un nou guvern."

Cu toate acestea, Curtea Constituţională din Kosovo a admis discutarea cererii depuse de partidul Lëvizja Vetëvendosje (Mişcarea pentru Autodeterminare / LVV) al prim- ministrului interimar, A.Kurti, împotriva decretului preşedintelui H.Thaçi de numire a unui nou premier, o decizie a Curţii Constituţionale kosovare pe acest subiect urmând a fi adoptată pe 29 mai.

În acelaşi context, Comisia de la Veneţia a respins o solicitare a premierului interimar kosovar, A.Kurti, cu privire la exprimarea unei opinii privind puterea preşedintelui de a desfiinţa Parlamentul şi de a propune un candidat pentru funcţia de prim-ministru ca urmare a adoptării moţiunii de neîncredere pe baza căreia ar fi fost destituit guvernul condus de A.Kurti. S-a sugerat, în acelaşi timp, să se aştepte până când Curtea Constituţională din Kosovo va decide în această privinţă.

Toate cele trei principale formaţiuni politice, menţionate anterior că vor face parte din noua coaliţie, au fost la guvernare cu cel mai mare partid de opoziţie actual, Partidul Democrat din Kosovo (PDK). Având în vedere că LDK şi PDK nu au agreat formarea unei coaliţii împreună, coaliţia formată de partidele LDK, AAK, AKR, NISMA şi minorităţi etnice şi-a asumat acest lucru, în contextul în care preşedintele H.Thaçi a acordat LDK mandatul de numire a noului premier.

În conformitate cu Constituţia Kosovo, preşedintele poate da un mandat de formare a guvernului kosovar celui de-al doilea cel mai mare partid din parlamentul de la Priştina doar după ce primul partid politic refuză să numească un candidat pentru premier.

LDK, AAK, AKR şi NISMA au împreună 47 din cele 61 de locuri necesare pentru formarea unei majorităţi în parlamentul de la Priştina cu un număr de 120 de parlamentari. Drept urmare, noua coaliţie parlamentară are nevoie fie de cele 10 voturi ale partidului etnic sârb, susţinut de Belgrad, ”Lista Srpska”, plus cele 10 voturi ale altor reprezentanţi minoritari sau de sprijinul PDK, al lui Kadri Veseli.

Într-un astfel de context, LVV doreşte organizarea unor noi alegeri anticipate cât mai curând posibil, şi nu formarea unui nou guvern de către alte partide din parlament.

VI. NATO sprijină Macedonia de Nord pentru contracararea "fake news"

În data de 14 aprilie, ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison[1], a declarat, la Washington, că Macedonia de Nord, care s-a alăturat Alianţei Nord-Atlantice în acest an, va primi asistenţă similară cu cea care a fost asigurată şi altor ţări membre pentru contracararea unui val de "fake news" şi dezinformare despre coronavirus, din ultima vreme, informaţii false care provin atât din Rusia, cât şi din China. K. Bailey Hutchison a adăugat că în Macedonia de Nord au fost răspândite multe ştiri false despre coronavirus şi că a fost necesară asistenţa NATO pentru a face faţă.

Ambasadoarea SUA la NATO a adăugat că "Alianţa aşteaptă mai multe informaţii de la Skopje cu privire la înfiinţarea unei astfel de echipe în Macedonia de Nord, acţiune menită să pregătească mass-media din ţară cu privire la modul de descurajare a campaniilor de dezinformare din Rusia".

În cadrul briefingului organizat de presă, K. Bailey Hutchison a subliniat că "există rapoarte false, conform cărora Rusia şi China trimit asistenţă, există rapoarte false conform cărora virusul a apărut şi din Europa sau SUA şi că acest lucru este absolut fals şi încercăm să răspundem cu fapte".

Dezinformarea în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19 continuă să se prolifereze în întreaga lume şi, implicit, în Balcanii de Vest. Macedonia de Nord a fost o ţintă a dezinformării din Rusia încă de când a solicitat aderarea la NATO, adăugând că aceste ameninţări au continuat şi după integrarea în cadrul Alianţei, în luna martie a acestui an.