MAS Raport SpecialBalcanii de Vest

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

Raport Special BALCANII DE VEST - Aprilie 2019

Stelian Teodorescu

I. Investiţii BERD, Banca Mondială şi Exim Bank (China) în Balcanii de Vest; II. Luptătorii SIIL repatriaţi în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina (BIH), anchetaţi de autorităţi; III. Alegeri locale anticipate în municipalităţile sârbe din nordul Kosovo; IV. Colaborarea sârbo-rusă. Discuţii „între patru ochi” între preşedinţii Putin şi Vučić; V. Din nou despre ”neutralitatea militară” a Serbiei

Sursă foto: Mediafax
  1. Investiţii BERD, Banca Mondială şi Exim Bank (China) în Balcanii de Vest

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD),  S. Chakrabarti, a afirmat că instituţia pe care o conduce intenţionează să investească în acest an aproximativ 1,1 miliarde de euro în regiunea Balcanilor de Vest, cu accent pe dezvoltarea sectorului privat, conectivitate şi tranziţia la economia verde. În 2018, au fost investite mai mult de 1,1 miliarde de euro în 67 de proiecte. Astfel, în 2019, BERD intenţionează să crească semnificativ investiţiile sale în Kosovo, de la 52 de milioane de euro în 2018, până la 100 de milioane de euro.

S. Chakrabarti a subliniat că, până în prezent, „au fost investite 363 de milioane de euro în 63 de proiecte în Kosovo şi că obiectivele ce urmează a fi realizate în această entitate sunt similare celor din întreaga regiune a Balcanilor de Vest: stimularea potenţialului sectorului privat, consolidarea procesului de integrare şi abordarea provocărilor specifice domeniului resurselor de energie”.

În Macedonia de Nord, care se apropie de integrarea în NATO, au fost investite până în prezent peste 1,8 miliarde de euro în diverse proiecte (164 de milioane de euro numai în 2018). Preşedintele BERD a precizat că banca se angajează să-şi intensifice eforturile investiţionale şi de consiliere politică în sprijinul autorităţilor de la Skopje, adăugând că „este încrezător că în acest an instituţia pe care o conduce va avea o contribuţie şi mai mare” pentru sprijinirea acestei entităţi din Balcanii de Vest.

Au fost stabilite pentru regiune următoarele priorităţi: dezvoltarea sectorului privat ca motor al creşterii economice, al ocupării forţei de muncă şi al inovării; conectivitatea, concept care sprijină procesul de integrare a regiunii nu doar în sens fizic (infrastructură), ci şi prin sprijinirea investiţiilor la nivelul regiunii şi crearea condiţiilor pentru armonizarea cu UE; trecerea la o economie verde prin abordarea provocărilor urgente de mediu şi, de asemenea, sporirea nivelului de utilizare a sursele regenerabile de energie".

Preşedintele BERD a declarat că este încrezător că întâlnirea anuală a BERD, de la Sarajevo (BIH), din luna mai (08-09), va contribui la stimularea investiţiilor în întreaga regiune, unul din punctele prioritare de pe agenda întâlnirii fiind conectivitatea.

Un alt obiectiv important al BERD este orientarea, până în 2020, a 40% din noile sale angajamente anuale către economia verde, intenţionându-se a se realiza acest obiectiv „printr-o abordare pe două direcţii: investiţii în resurse regenerabile de energie şi investiţii în creşterea eficienţei energetice”.

Un alt jucător important în domeniul investiţional din regiune se prefigurează a fi Banca Mondială (BM) care, prin consiliul său director, a aprobat o finanţare în valoare de 90 de milioane dolari pentru a sprijini ţările din Balcanii de Vest în procesul de reducere a costurilor comerciale şi creştere a eficienţei transportului. Aceasta este prima fază a unui proiect în valoare de 140 de milioane dolari pentru finanţarea proiectării, dezvoltării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a transparenţei şi integrităţii, reducerii costurilor tranzacţiilor, creşterii nivelului de coordonare între agenţii economici şi reducerii timpului necesar comerţului transfrontalier.

Resursele investiţionale pentru această primă fază a proiectului vor fi repartizate pentru Serbia (40 de milioane dolari), Macedonia de Nord (30 de milioane dolari) şi Albania (20 de milioane dolari), obiectivul ce urmează a fi realizat fiind reducerea costurilor anuale ale activităţilor de export-import cu mai mult de 10%.

Guvernul Serbiei a semnat un memorandum de înţelegere (MOU) cu China pentru înfiinţarea unui grup de lucru pentru cooperarea în domeniul investiţiilor. Grupul de lucru va viza avansarea în domeniul cooperării economice dintre Serbia şi China şi va sprijini lansarea unor proiecte comune pe terţe pieţe. Pe lângă infrastructură, grupul va coordona cooperarea bilaterală în domeniul industriei şi finanţelor şi va facilita noi investiţii şi activităţi de cooperare regională.

Valoarea totală a proiectelor comune de investiţii în domeniul transporturilor este de 7,5 miliarde de euro, procesul accelerat de dezvoltare a cooperării Serbiei cu China fiind confirmat şi de participarea unei delegaţii sârbe, conduse de preşedintele Aleksandar Vučić, la Beijing, în data de 24.04.2019, la cel de-al doilea Forum pentru cooperare internaţională.

În acest context concurenţial din Balcanii de Vest, China, prin banca sa, Exim Bank, a semnat cu Serbia un acord de împrumut pentru finanţarea construcţiei unei secţiuni de autostradă care leagă Preljina de Požega, parte a Coridorului XI Paneuropean. Proiectul în valoare de 450 de milioane de euro, care are ca obiectiv construcţia unei secţiuni de autostradă de 30,9 km, va fi realizat de China Communications Construction Company (CCCC).

***

În contextul intensificării competiţiei principalilor actori internaţionali în Balcanii de Vest, BERD se prezintă ca un partener pe termen lung, dedicat atât sprijinirii economiilor locale cât şi finanţării nevoilor entităţilor din regiune. În conformitate cu această viziune, BERD găzduieşte un summit regional pentru investiţii, la fiecare doi ani, cu toţi liderii celor şase entităţi din Balcanii de Vest.

BERD se angajează ferm din punct de vedere investiţional pentru integrarea Balcanilor de Vest în UE, fiind un investitor major în majoritatea proiectelor infrastructurii de transport şi a celei energetice, care leagă regiunea de Europa. Mai mult, BERD se implică semnificativ şi în asigurarea consultanţei necesare pentru sprijinirea punerii în operă a reformelor economice şi instituţionale.

Deşi entităţile din Balcanii de Vest pot exporta mărfuri în Uniunea Europeană (UE) în condiţii favorabile, doar 10-20% din firmele din regiune utilizează această oportunitate. Respectarea procedurilor de verificare şi formalităţi vamale şi timpul petrecut la frontiere şi puncte de trecere diminuează eficienţa şi sporesc costurile activităţilor comerciale. Conform datelor făcute publice de BM, ”în Albania, de exemplu, 87% dintre firmele albaneze vând în întregime pe piaţa locală, 10% exportă către UE şi doar 3% vând mărfuri în restul ţărilor din Balcanii de Vest”.

Beneficiile de mediu suplimentare generate de acest proiect finanţat de BM includ utilizarea redusă a hârtiei prin digitalizare, creşterea eficienţei energetice în clădirile noi şi modernizate şi introducerea sistemelor de avertizare rapidă pentru monitorizarea riscurilor legate de schimbările climatice şi pentru anticiparea perturbărilor din reţeaua rutieră.

Până în prezent, nu au fost dezvăluite detalii în legătură cu acordul de împrumut semnat de Serbia cu Exim Bank (China), dar este de remarcat că, încă din martie 2018, ministrul infrastructurii, Zorana Mihajlović, a precizat că guvernul de la Belgrad speră să semneze un acord de împrumut de 523 de milioane dolari pentru a finanţa construcţia unei secţiuni de autostradă.

Conform ministrului sârb al infrastructurii, Z.Mihajlović, „pregătirile sunt în curs de desfăşurare pe secţiunea de autostradă ce urmează a fi construită, statul a finalizat exproprierea terenurilor şi a pregătit documentaţia tehnică, în timp ce în apropierea localităţii Lučani se construiesc locuri de campare pentru muncitori”.

Conform planurilor guvernului sârb, autostrada Belgrad (Serbia)-Sarajevo (BIH) şi Coridorul XI Paneuropean vor trece pe la Požega, în timp ce viitoarea autostradă Coridorul Morava va lega Coridorul X de Coridorul XI la Čačak. Autostrada Preljina - Požega face parte din Coridorul XI, o secţiune de autostradă care leagă Bari (Italia) de Bucureşti (România), via portul Bar (Muntenegru) şi Belgrad (Serbia). Coridorul X va lega Salzburg (Austria) de portul Salonic (Grecia), trecând prin Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia de Nord.

II. Luptătorii SIIL repatriaţi în Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina (BIH), anchetaţi de autorităţi

Un număr de 110 cetăţeni kosovari au fost repatriaţi din Siria în Kosovo, printre aceştia aflându-se patru presupuşi luptători ai organizaţiei teroriste SIIL care au fost imediat arestaţi.

Trei bărbaţi adulţi, Arijanit Kryeziu, Visar Qukovci, Agon Misini şi un minor au fost reţinuţi de poliţie imediat după repatriere şi trimişi la închisoarea de înaltă securitate din Dyz. Arijanit Kryeziu, originar din Ferizaj / Uroševac (oraş din sud-estul Kosovo), este suspectat că a luat parte la acţiuni teroriste în Siria. Încă din 2018, a fost emis un mandat internaţional pe numele acestuia pentru arestarea sa. Poliţia din Kosovo a primit probe împotriva acestuia de la FBI (SUA) în momentul repatrierii sale în Kosovo.

Şeful poliţiei din Kosovo, Rashit Qalaj, a declarat, în cadrul conferinţei de presă din 20.04.2019, că 32 de femei şi 74 de copii s-au aflat în grupul persoanelor repatriate.

După aterizarea pe Aeroportul din Priştina, grupul a fost dus pentru efectuarea controalelor medicale, într-un centru de detenţie rezervat în mod obişnuit migranţilor. În acest context, directorul serviciului medical, Naser Ramadani, a declarat că ”femeile şi copiii au suferit traume grave”. Conform declaraţiilor procurorului special, Syle Hoxha, toate cele 32 de femei repatriate au fost supuse interogatoriilor şi investigaţiilor procuraturii. Conform declaraţiilor avocatului Fehmie Gashi Bytyci, care reprezintă una dintre femeile investigate, s-a hotărât plasarea în arest la domiciliu pentru toate femeile repatriate, având în vedere că toate au copii şi beneficiază de cazare la rude.

Tot în data de 20.04.2019, conform unor informaţii provenite exclusiv din cadrul Procuraturii BIH, a fost repatriat cetăţeanul bosniac, Ibro Ćufurović, în vârstă de 24 de ani, care a plecat în Siria în 2013, alăturându-se SIIL. Acesta se află pe o listă cu 25 de cetăţeni bosniaci urmăriţi de Interpol.

Acţiunile de repatriere a cetăţenilor entităţilor din Balcanii de Vest, care au participat la acţiunile armate din Siria şi Irak alături de SIIL, se desfăşoară în cooperare cu autorităţile americane.

***

Încă din 2012, aproximativ 400 de cetăţeni kosovari, majoritar musulmani, au plecat în Siria şi Irak pentru a lupta alături de gruparea teroristă SIIL. Peste 70 dintre aceştia au fost ucişi, în timp ce mulţi au rămas în regiune. Începând cu anul 2014, procuratura kosovară a formulat acuzaţii împotriva a 119 cetăţeni kosovari pentru terorism, în timp ce alţi 156 de cetăţeni kosovari sunt în curs de investigare.

Numărul exact al copiilor luptătorilor jihadişti care au participat la acţiunile SIIL în Siria nu este cunoscut, dar ONG-ul ”Salvaţi Copiii” estimează că, în prezent, aproximativ 3.500 de copii din 30 de ţări sunt în tabere de refugiaţi.

În februarie 2019, poliţia kosovară a făcut cunoscut faptul că 44 de femei kosovare şi 48 de copii kosovari se aflau încă în zona de conflict din Siria. Conform datelor făcute publice de Poliţia din Kosovo, 56 de cetăţeni kosovari se află încă în regiune luptând alături de SIIL. În acest context, nu trebuie omis faptul că, în conformitate cu reglementările kosovare, orice persoană care participă la conflicte armate externe poate primi o condamnare de 15 ani de închisoare.

Pe timpul conferinţei de presă, susţinută la Priştina, ministrul justiţiei din Kosovo, Abelard Tahiri, a evidenţiat că autorităţile kosovare au lucrat timp de câteva luni pentru repatrierea celor 110 cetăţeni kosovari din Siria. Ambasada SUA din Priştina a salutat desfăşurarea acţiunii, printr-o declaraţie făcută în data de 20.04.2019, şi a catalogat Kosovo ca fiind un exemplu pentru statele membre ale Coaliţiei globale de luptă împotriva SIIL.

În acelaşi context, ministrul justiţiei, Abelard Tahiri, susţine că aceste persoane „merită reabilitarea şi speranţa pentru o viaţă paşnică departe de conflicte", iar preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, într-o postare pe Facebook, îi îndeamnă pe cei apropiaţi lor  „să-i ajute să se reintegreze în societate cât mai repede posibil”.

După declararea oficială a înfrângerii aşa numitului Califat, ca urmare a uciderii sau capturării unui număr semnificativ de luptători ai SIIL, întoarcerea unora dintre aceştia în ţările lor de origine a declanşat îngrijorări semnificative în rândurile oficialilor statelor respective, inclusiv în Balcanii de Vest, urmare a riscului ca persoanele repatriate să contribuie la formarea unor noi grupuri radicalizate în măsură să pună în operă atacuri teroriste. O primă măsură a apărut deja în Franţa, unde Consiliul de Stat, instanţa supremă pentru justiţie administrativă, a respins, în data de 23.04.2019, cererile făcute pentru repatrierea cetăţenilor francezi şi copiii acestora care se află, în prezent, în Siria, motivaţia unei astfel de decizii fiind că un astfel de proces implică "negocieri cu autorităţi străine sau intervenţie pe un teritoriu străin". Ca şi alte state, pe fondul unei opinii publice ostile, autorităţile franceze desfăşoară un proces foarte lent de repatriere a propriilor cetăţeni care au participat la acţiunile armate din Orientul Mijlociu, fiind repatriaţi, la jumătatea lunii martie 2019, doar cinci copii ai unor cetăţeni francezi care s-au alăturat SIIL.

 

  1. Alegeri locale anticipate în municipalităţile sârbe din nordul Kosovo

Cei patru primari din ”municipalităţile sârbe” din nordul Kosovo, Leposavić (Zoran Todić), Mitrovica Nord (Goran Rakić), Zubin Potok (Stevan Vulović) şi Zvečan (Vučina Janković) şi-au dat demisia la 27.11.2018, în semn de protest faţă de impunerea de către autorităţile de la Priştina a unei suprataxe de 100% la importurile de mărfuri din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BIH). De la aceeaşi dată, consiliile locale din cele patru municipalităţi au încetat colaborarea cu autorităţile de la Priştina.

După o perioadă de aproape cinci luni în care autorităţile de la Priştina au refuzat să accepte demisiile şi au încercat să-i convingă pe primarii ”Listei Sârbe” (LS) să-şi reia funcţiile, la 08.04.2019, preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, a emis un decret pentru organizarea de alegeri anticipate pentru posturile de primar în cele patru municipalităţi la data de 19.05.2019.

La expirarea termenului de predare a listelor de candidaţi (18.04), doar trei partide au făcut propuneri: LS, Partidul Democrat din Kosovo (PDK, albanez) şi Mişcarea pentru Autodeterminare (VV, albaneză).

***

Decizia privind participarea, sau nu, a LS la alegerile din 19.05 a fost o mare provocare pentru ”partea sârbă”, orice opţiune având plusuri şi minusuri.

Hotărârea de participare poate fi considerată o legitimare a autorităţilor de la Priştina, deoarece alegerile se desfăşoară conform legislaţiei Kosovo, inclusiv pentru o municipalitate care nu există în sistemul administrativ al R.Serbia: Mitrovica Nord. Mai mult, în toată această perioadă Priştina nu numai că a refuzat să anuleze ”suprataxa”, dar a şi destituit mai mulţi membri ai guvernului kosovar nominalizaţi din partea LS.

Neparticiparea la alegeri, însă, a fost considerată o opţiune şi mai proastă, deoarece ar fi oferit Priştinei ocazia să pună în posturile de primari etnici albanezi sau ”sârbi servili” (foarte probabil, din Partidul Liberal Independent / SLS, condus de Slobodan Petrović).

În urma apelului VV, la 24.04 Comisia Electorală Centrală a Kosovo (CEC) a respins candidatura LS, iar VV a cerut, suplimentar, evaluarea de către Curtea Constituţională a Kosovo (CCK) a trei candidaţi ai LS. Motivaţiile VV erau următoarele: trei candidaţi, pentru municipalităţile Leposavić (Z.Todić), Mitrovica Nord (G.Rakić) şi Zvečan (V.Janković), sunt primarii demisionari din noiembrie 2018, aceştia anunţând că-şi vor da demisia din nou, în cazul în care vor fi realeşi.

LS a contestat decizia la organul abilitat al CEC, iar la 25.04 CEC a admis candidaţii LS pentru toate cele patru municipalităţi, în pofida opoziţiei VV, care şi-a menţinut solicitările privind evaluarea cazului de către CCK.

Foarte probabil, aprobarea de către CEC a candidaţilor LS este rezultatul presiunilor occidentale la adresa Priştinei. Tot atât de probabil este şi scenariul prefigurat de VV: candidaţii LS vor câştiga alegerile şi fie vor rămâne în funcţie şi vor respinge colaborarea cu Priştina, fie îşi vor da din nou demisia din funcţie.

Alegerile din 19.05 depăşesc cu mult cadrul unor alegeri locale. Deşi participarea LS la alegeri şi scenariile probabile ulterioare sugerează un nou blocaj, neparticiparea LS la alegeri şi câştigarea posturilor de primar de către partide albaneze (PDK, VV) ar putea conduce nu doar la stagnarea în continuare a ”dialogului dintre Belgrad şi Priştina”, dar şi la violenţe, cu efecte imprevizibile inclusiv pentru stabilitatea regională (în cazul angajării în conflict a forţelor de apărare şi securitate sârbe şi a KFOR).

 

  1. Colaborarea sârbo-rusă. Discuţii „între patru ochi” între preşedinţii Putin şi Vučić

Colaborarea sârbo-rusă se circumscrie în cadrul dat de Declaraţia de parteneriat strategic din mai 2013 (semnată de preşedinţii Tomislav Nikolić şi Vladimir Putin) şi vizează, practic, toate domeniile. „Piatra de căpătâi” a acestei colaborări poate fi considerat sprijinul rus pentru prezervarea de către Serbia a suveranităţii asupra provinciei Kosovo. Ca importanţă urmează colaborarea în domeniul economic (cu precădere în industria gazelor naturale şi petrolului, respectiv securitatea energetică a Serbiei) şi cea în domeniul apărării şi securităţii (întâlniri la nivel înalt, exerciţii militare comune, donaţii şi modernizarea tehnicii militare din dotarea armatei sârbe, instruire şi colaborare pentru acţiuni umanitare, colaborare în domeniul învăţământului militar şi al instrucţiei).

În luna aprilie 2019 au avut loc evoluţii de interes pentru „pilonul politic” şi cel „militar”: preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit (26.04.2019) cu omologul rus, V.Putin, la cel de-al doilea Forum de Cooperare Internaţională „Belt and Road Initiative” de la Beijing, iar, în perioada 24-26.04.2019, ministrul apărării, Aleksandar Vulin, s-a întâlnit la Moscova cu omologul rus, Serghei Şoigu.

***

Întâlnirea dintre A.Vučić şi V.Putin este cea de-a doua din acest an (prima având loc cu ocazia vizitei preşedintelui rus în Serbia, la 17.01) şi s-a desfăşurat în contextul în care preşedintele Serbiei a confirmat participarea la reuniunea organizată la 29.04.2019 la Berlin, de către cancelarul german, Angela Merkel[1], şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, cu liderii de stat din Balcanii de Vest (inclusiv din Kosovo). Liderul sârb s-a consultat cu liderul rus cu precădere în legătură cu perspectivele dialogului dintre Belgrad şi Priştina şi ale „dosarului Kosovo” în ansamblu, pe agendă figurând, desigur, şi relaţiile bilaterale sârbo-ruse (creşterea volumului schimburilor comerciale, construcţia pe teritoriul sârb a unei ramuri a gazoductului „TurkStream 2” etc.). Temerea cea mai mare a Belgradului este că Occidentul îşi va intensifica presiunile pentru reluarea dialogului cu Priştina chiar dacă autorităţile kosovare nu vor anula sau suspenda „suprataxa” pentru importurile de mărfuri din Serbia. Totodată, Belgradul se teme de un acord tacit al Occidentului privind preluarea de către Priştina a controlului asupra municipalităţilor majoritar sârbe din nordul Kosovo, după care să urmeze un ”ultimatum” ca R.Serbia şi Kosovo să semneze un acord care să consfinţească atât independenţa şi suveranitatea fostei provincii sârbe, cât şi integritatea teritorială a noului stat. În acelaşi context, preşedintele sârb s-a consultat şi cu omologul chinez (25.04.2019).

După întâlnirea cu V.Putin, preşedintele sârb, A.Vučić, a declarat că l-a informat în detaliu pe acesta privind evoluţiile din Kosovo, iar acesta l-a încredinţat că va ajuta şi sprijini Serbia, iar Rusia nu va permite ca oricine, în orice fel, să atingă sau să atace Serbia altfel decât politic. Preşedintele sârb l-a felicitat pe cel rus în limba rusă, cu ocazia Paştelui ortodox, iar după întâlnirea în plen s-a desfăşurat şi o întâlnire de cinci minute a celor doi preşedinţi ”între patru ochi”.

După întâlnirea cu ministrul rus al apărării (25.04.2019), ministrul A.Vulin s-a întâlnit cu patru ofiţeri sârbi cu gradul de locotenent-colonel, aflaţi la un curs de 10 luni de nivel strategic, la specializarea ”Securitatea militară a statului”. Ofiţerii provin din Direcţia Informaţii şi Cercetare din Statul Major General al Armatei Serbiei (J-2), Agenţia de Securitate Militară din Ministerul Apărării / MAp al R.Serbia (VBA), Direcţia pentru Colaborarea Militară Internaţională din MAp sârb şi de la Academia Militară din Belgrad. La sfârşitul cursului, cursanţii sârbi vor avea ocazia să se întâlnească (27.06.2019) la Kremlin cu preşedintele V.Putin.

 

V. Din nou despre „neutralitatea militară” a Serbiei

În luna aprilie 2019, Serbia şi-a demonstrat încă o dată „neutralitatea militară”, conform propriei viziuni. Mai precis, Belgradul respinge aderarea la oricare dintre blocurile militare existente, Alianţa Nord-Atlantică / NATO şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă a Comunităţii Statelor Independente / ODKB, şi promovează colaborarea în domeniul apărării cu toate statele interesate şi care au standarde înalte în domeniu.

În acest context, la invitaţia ministrului rus al apărării, generalul de armată Serghei Şoigu, în perioada 24-26.04.2019, ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, a participat la cea de-a opta Conferinţă privind Securitatea Internaţională de la Moscova (MCIS 2019), iar la 24.04.2019 la Belgrad s-au desfăşurat două activităţi comune cu NATO: reuniunea anuală plenară a Grupului Serbia-NATO pentru Reforma Apărării (DRG) şi o reuniune Serbia-NATO pentru pregătirea evaluării privind Procesul de revizie a planificării pentru 2019 (PARP 2019).

***

Serbia foloseşte activitatea DRG pentru creşterea interoperabilităţii cu armatele statelor membre ale NATO şi ale celor participante la Programul NATO „Parteneriat pentru Pace” (PfP), cât şi pentru implementarea în propriul sistem de apărare şi securitate a standardelor NATO, prin intermediul „obiectivelor de parteneriat” (în politica de planificare a apărării, managementul resurselor umane din apărare, sistemul logistic, capacităţile operaţionale, sistemul medical de asigurare medicală şi diplomaţia publică). Reuniunile plenare ale DRG au ca obiectiv evaluarea progreselor înregistrate de Serbia în urma sprijinului concret oferit în plan bilateral de către statele membre ale NATO şi PfP. Pentru Serbia, PARP funcţionează în strânsă colaborare cu DRG şi pune accentul pe realizarea şi creşterea interoperabilităţii armatei sârbe cu armatele statelor membre ale NATO, fără ca aceasta să însemne că Serbia optează pentru aderarea la Alianţă.

În acelaşi context al colaborării cu cel mai important membru al NATO, în luna martie 2019 ministrul A.Vulin s-a întâlnit la Belgrad cu locţiitorul asistentului secretarului american al apărării pentru Rusia, Ucraina şi Eurasia, Laura Cooper. La sfârşitul lunii martie a.c., Belgradul a organizat, cu sprijinul Marii Britanii, o conferinţă regională de diplomaţie publică.

De cealaltă parte, miniştrii sârbi ai apărării (de după anul 2012) participă în mod regulat la conferinţa de securitate de la Moscova şi dezvoltă colaborarea cu F.Rusă şi ODKB. Mai mult, cu ocazia participării la conferinţa din aprilie 2019, ministrul A.Vulin s-a întâlnit nu doar cu omologul rus (întâlnire care poate fi considerată „normală”), dar şi cu o serie de omologi din state care pot fi considerate potenţiali adversari ai NATO: ministrul chinez al apărării şi ministrul iranian al apărării. Nu în ultimul rând, ministrul sârb s-a întâlnit şi cu secretarul în exerciţiu al ODKB, bloc militar urmaş al fostului Tratat de la Varşovia şi considerat ca principal potenţial adversar al NATO. În acelaşi plan, în primul semestru al acestui an (probabil, la mijlocul lunii iunie), în R.Serbia se va desfăşura exerciţiul (deja tradiţional) al forţelor pentru operaţii speciale din armatele sârbă, bielorusă şi rusă, „Frăţia Slavă 2019”.

Ministrul A.Vulin a folosit participarea la MCIS 2019 pentru a reitera opţiunea ţării sale pentru „neutralitate militară”, dar şi pentru a condamna foarte dur intervenţia militară a NATO împotriva fostei Iugoslavii, din 1999, calificată de către acesta drept „agresiune”, soldată cu „uciderea dreptului internaţional”. Totodată, ministrul sârb a reiterat că declararea unilaterală a independenţei Kosovo, recunoaşterea internaţională a acesteia, eforturile de edificare a „Albaniei Mari” şi conducerea Kosovo de către „terorişti” reprezintă cele mai mari ameninţări pentru securitatea Balcanilor.



[1] În Serbia se vehiculează că A.Merkel ar putea fi noul preşedinte al Comisiei Europene, după alegerile europarlamentare din luna mai 2019.