Raport ONU: O dronă turcească KARGU-2 a omorât din greşeală un om, în 2020, în timpul unui conflict din Libia

În incidentul din martie 2020, o dronă KARGU-2 a omorât un om, în timpul unui conflict dintre forţele guvernamentale din Libia şi o facţiune militară condusă de către armata lui Khalifa Haftar, a transmis Daily Star.

Drona produsă de Turcia (STM, o companie turcească de tehnologie militară), KARGU-2, este o dronă de atac special creată pentru războaie asimetrice şi operaţii de contraterorism.

Drona a pus ţinta pe unul dintre soldaţii lui Haftar în timp ce acesta încerca să se retragă din conflict.

Potrivit The New York Post, drona, care poate fi setată pentru a detona la impact, funcţiona în modul autonom (care nu cerea control uman).

„Sistemele de arme de atac autonome au fost programate pentru a ataca ţintele fără a fi necesară conectarea datelor dintre operator şi muniţie (...)”, se arată în raportul Panelului de Experţi privind Libia din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Aceasta ar putea fi prima dată când dronele au atacat oameni fără a li se cere acest lucru, a declarat Zak Kellenborn, un consultant pe securitate naţională, care este specializat în sistemele automate şi drone, se mai arată în raport. Cu toate acestea, se ridică întrebarea posibilităţii ca astfel de episoade să se repede în viitor.

În 2020, Observatorul pentru Drepturile Omului (Human Rights Watch) a publicat un raport numit „Stopping Killer Robots: Country Positions on Banning Fully Autonomous Weapons and Retaining Human Control”, prin care subliniau  necesitatea opririi folosirii dronelor autonome în război.

„Sistemele de arme care selectează şi atacă ţinte fără a fi controlate de om sunt inacceptabile şi trebuie oprite”, se arată în petiţia Human Rights Watch.

Mai multe ţări s-au arătat deschise petiţiei acestei organizaţii, cerând interzicerea completă a armelor automate şi folosirea controlului uman în timpul conflictelor.

În 2015, în cadrul Adunării Generale a ONU, România a susţinut continuarea discuţiilor multilaterale cu privire la sistemele de arme autonome. Cu toate acestea, România nu şi-a exprimat punctul de vedere privind eliminarea controlului uman în folosirea forţei şi nici nu a comentat cererile de interzicere completă a dronelor de atac. A participat, însă, în 2014, 2016 şi 2019, la Convenţia ONU pe Anumite Arme Convenţionale, de la Geneva, privind „roboţii ucigaşi”.

Potrivit companiei STM, drona KARGU-2 are următoarele capabilităţi:

- este potrivită pentru operaţiuni desfăşurate pe timp de zi şi de noapte;

-are o lovitură precisă şi autonomă, care implică daune colaterale minime;

- deţine mai multe opţiuni de muniţie;

-urmăreşte ţinte în mişcare;

-are o navigaţie performantă şi algoritmi de control;

-poate fi controlată de un singur soldat;

Drona are o rază de acţiune de 5 km şi o rezistenţă per misiune de 30 de minute. Poate zbura la o altitudine maximă de 2.800 de metri cu o viteză maximă de 72 de km pe oră şi cântăreşte doar 7.060 grame. De asemenea, poate fi folosită la temperaturi cuprinse între  -20/+50 °C.

Citeşte şi: Etica roboţilor ucigaşi sub lupa comunităţii americane de interese în domeniul inteligenţei artificiale