Ramadan 2019 - Mai însângerat decât acum un an

Ce este Ramadanul?

Ramadanul din acest an a fost sărbătorit de aproximativ 1,6 miliarde de musulmani, din întreaga lume, în perioada 5 mai – 4 iunie.

Ramadanul este luna cea mai sacră a anului pentru musulmani. Profetul Mohammed a spus: ”Când începe luna Ramadanului, porţile cerului se deschid şi porţile iadului sunt închise, iar diavolii sunt înlănţuiţi”. Musulmanii consideră că, în această lună, Dumnezeu a dezvăluit lui Mohamed primele versete ale Coranului, textul sacru al Islamului, într-o noapte cunoscută sub numele de ”Noaptea puterii” (Laylat al-Qadr, în limba arabă). Pe tot parcursul Ramadanului, musulmanii postesc de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Ramadanul trebuie să fie o perioadă a disciplinei spirituale, de contemplare profundă a relaţiei dintre fiecare credincios şi Allah, o perioadă de rugăciuni suplimentare, de caritate şi generozitate sporită, precum şi pentru un studiu intens al Coranului.

La sfârşitul Ramadanului există o perioadă de trei zile numită ”Eid al-Fitr” sau celebrarea sfârşitului de post. Într-un fel am putea spune că este versiunea musulmană a Crăciunului creştin, în sensul în care toţi credincioşii se întâlnesc cu familia şi prietenii, mănâncă împreună, schimbă cadouri şi, în general, petrec timp cu cei apropiaţi, dar nu înainte de a împărţi celor mai săraci o parte din ”avuţia” lor.

Anul acesta a adus şi o controversă între ”capitala” şiită (Iran) şi cea sunnită (Arabia Saudită) referitoare la începutul ”Eid al-Fitr”. În timp ce Iranul a susţinut data de 5 iunie, Arabia Saudită a pledat pentru data de 04 iunie.

Cifre concrete ale terorii... în luna sfântă

Această perioadă de apropiere de Allah este înţeleasă sau, mai bine spus, interpretată diferit de cei ce s-au alăturat grupurilor teroriste. Din acest motiv, aceste persoane continuă atacurile împotriva ”inamicilor” lor, fie că sunt musulmani sau de altă religie.

Conform datelor publicate de site-ul ”thereligionofpeace.com” şi de ESRI, pe perioada Ramadanului din acest an au fost executate 187 de atacuri teroriste în aproape 30 de ţări. Într-o proporţie majoritară, autorii atacurilor au fost grupurile terorist-jihadiste sunnite. Comparând cu datele prezentate de aceleaşi surse pentru perioada similară a anului trecut, numărul de decese a crescut cu aproximativ 10%, de la 841, anul trecut, la 911 în 2019. În acelaşi timp, numărul celor răniţi a scăzut cu mai puţin de 1%, de la 1.014, anul trecut, la 1.006, în acest an.

Afganistanul a fost ţara cea mai afectată de acest flagel. Acţiunile teroriste au generat decesul a 403 persoane şi rănirea altor 512. La acest ”succes” au contribuit atât talibanii, cât şi rivalii lor din Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL). Talibanii, dar şi membrii SIIL percep apropierea de divinitate ca fiind un moment în care martiriul este răsplătit în mod ”suplimentar” în paradis. Această percepţie generează anual o creştere a numărului de atacuri teroriste, în perioada Ramadanului, în această ţară.

Pe locul doi, se situează Nigeria (130 morţi şi 46 răniţi), iar pe locul trei Irak (95 de morţi şi 152 de răniţi). Pe ultimele locuri se află Iran (1 mort), Israel (2 răniţi) şi Bangladesh (3 răniţi).

În ciuda negocierilor de pace în desfăşurare cu SUA, talibanii au rămas cel mai ”prolific” şi mai sângeros grup terorist, depăşind SIIL, care încă este în perioada de relocare şi refacere a capacităţilor operaţionale.

Chiar şi după înfrângerea oficială a SIIL, grupul a continuat atacurile teroriste prin grupurile afiliate sau prin proprii membrii relocaţi sau rămaşi pe teritoriul ”Califatului” distrus. Astfel SIIL şi Boko Haram au revendicat 60 de atacuri în urma cărora au decedat 292 de persoane, iar alte 371 au fost rănite. Aproximativ jumătate din atacuri au avut loc pe teritoriul fostului ”Califat” – Irak (24 de atacuri) şi Siria (4 atacuri). De asemenea, pe lângă atacurile executate în fostul areal al ”Califatului”, SIIL a incendiat şi recoltele, care se anunţau bogate în acest an, în regiunea Erbil.

Administraţia preşedintelui nigerian Muhammadu Buhari continuă să pretindă, în mod fals, că a învins grupul Boko Haram, atribuind Statului Islamic din Africa de Vest (ISWAP) toate atacurile teroriste. Este adevărat că în 2016 a avut loc o sciziune în cadrul Boko Haram, dar nici până în prezent nu există informaţii clare privind apartenenţa unor terorişti la ambele grupuri.

Al-Qaida, incluzând aici toate grupurile afiliate, a avut un nivel redus al activităţii teroriste în perioada Ramadanului, cauzând decesul a 41 de persoane şi rănirea altor 66.

Cele mai ”negre” zile au fost cele de 27 şi 30 mai, numărul total al victimelor ridicându-se la 291 (134 morţi şi 157 răniţi).

Analizând zilele săptămânii în care au avut loc atentate, putem afirma că cele mai ”prolifice” au fost cele de duminică, urmate de cele de luni.  

Este luna Ramadanului mai sângeroasă?

Trei profesori din universităţile din St. Gallen (Elveţia) şi Monash (Australia) au efectuat un studiu asupra modului în care experienţele intense religioase şi postul îndelungat din timpul Ramadanului pot afecta acţiunile teroriste. Studiul a plecat de la patru premise:

• în primul rând, Ramadanul este considerat obligatoriu pentru musulmanii adulţi. Excepţie fac cei care au o vârstă înaintată sau afecţiunile medicale îi împiedică să ţină post;

• a doua premisă conţine faptul că postul durează din zori şi până la apus, iar durata zilei diferă de la o latitudine geografică la alta;

• cea de a treia premisă a studiului scoate în evidenţă sincronizarea calendarului islamic cu ciclul lunar, nu cu cel solar. Drept urmare, sărbătoarea Ramadanului are loc în perioade diferite ale anului;

• ultima premisă indică o experienţă religioasă intensă pe timpul Ramadanului, care permite reevaluarea vieţii credincioşilor în lumina îndrumării islamice, precum şi pentru socializare cu familia, prietenii şi alţii.

Concluziile studiului arată că abstinenţa alimentară are efecte pozitive asupra socializării, dar numai în condiţiile în care abstinenţa este strict legată de viaţa spiritual-religioasă. În aceeaşi idee, studiul arată că o perioadă mai lungă de la răsărit la apus creşte fericirea credincioşilor, aceştia considerând că sacrificiul lor îi va aduce mai aproape de Allah. La fel ca şi în cazul socializării, această penitenţă religioasă este valabilă numai în cazul unui credincios practicant.

Prin urmare studiul concluzionează că perioada Ramadanului ar trebui să fie caracterizată de o scădere a activităţilor teroriste. Această diminuare ar fi, în principal, determinată de scăderea sprijinul populaţiei pentru astfel de acte şi, într-o foarte mică măsură, de consecinţele fiziologice şi psihologice pe termen scurt ale abstinenţei alimentare.

De Ramadan e pace şi... uneori, război

Luna sfântă a Ramadanului nu a rămas imună în faţa acţiunilor teroriste, dar nici nu a devenit luna cu cele mai multe atentate. Atât Al-Qaida, cât şi SIIL, au solicitat adesea membrilor săi sau ai grupurilor afiliate să execute atentate în luna Ramadanului. Din acest considerent nu putem ignora posibilele efecte ale acestor ”chemări” asupra bilanţului general al victimelor din această perioadă a anului.

Deşi în acest an numărul atentatelor executate în timpul Ramadanului a fost mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, există foarte puţine dovezi care să ateste faptul că, în mod istoric, luna sărbătorii sfinte musulmane este cea mai sângeroasă din an. Pentru a putea ajunge la astfel de concluzii trebuie luate în calcul mai multe aspecte, printre care: perioada anului în care a fost Ramadanul, condiţiile locale caracterizate de starea de operativitate şi strategia de acţiune a grupurilor teroriste şi a forţelor de securitate, deciziile politice şi politico-militare luate la nivel mondial. Şi nu numai. Un exemplu elocvent în acest sens este numărul ridicat de violenţe şi atentate executate de gruparea teroristă somaleză Al-Shabaab în 2014, pe timpul Ramadanului, atunci când a decis în mod deliberat executarea unei ofensive în luna sfântă. Cu toate acestea, acest exemplu este singular, fără să mai fi fost repetat de alte organizaţii teroriste.

În ciuda acestei lipse de corelaţie semnificativă între atacurile teroriste şi luna Ramadanului, mass-media au făcut deseori legături între cele două. Urmărind această naraţiune, mass-media sprijină în mod neintenţionat temele de propagandă ale grupurilor jihadist-teroriste, legate de războaiele religioase din trecut, de confruntarea dintre ”noi şi ei”, dintre musulmani şi creştini sau non-musulmani ”adevăraţi”.

Pe de altă parte, chemările ”la luptă” ale liderilor grupurilor jihadist-teroriste pe timpul Ramadanului, sunt o dovadă suficientă că aceste grupuri nu reprezintă islamul.