02 noiembrie 2021

Putin se plânge că NATO a înconjurat Federaţia Rusă. Cât (ne)adevăr este?

Florin Jipa

Sursă foto: NATO

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a criticat în repetate rânduri acţiunile NATO de la graniţa cu Rusia, declarând că Alianţa a înconjurat Federaţia Rusă.

Luni, acesta a avertizat că Rusia va reacţiona la încercările NATO de a distruge echilibrul strategic, înconjurarea Federaţiei Ruse de trupele aliate şi instalarea de sisteme antirachetă în apropierea frontierelor ruse, la o reuniune pe tema securităţii.

Doar 1/16 din graniţa Rusiei este cu ţări membre NATO

Sunt mesaje care prind la publicul intern, chiar dacă o simplă privire pe o hartă, sau o cercetare rapidă ne-ar da o altă perspectivă. Din cei 20.000 de kilometri de graniţă terestră ai Federaţiei Rusiei, doar 1/16, puţin peste 1.000 de kilometri, mai exact 1.215 km, sunt la graniţa cu ţări NATO.

Rusia are militari în trei ţări, Moldova, Georgia şi Ucraina, fără acceptul acestora

Totodată, ce nu spune Putin este faptul că Rusia a ocupat teritorii şi are militari în Moldova, Georgia şi Ucraina, fără consimţământul acestor state, în timp ce NATO are doar o misiune în afara graniţelor statelor componente, în Kosovo.

În 2022 va fi operaţionalizat scutul antibalistic din Polonia

Astfel de mesaje vor fi tot mai dese, mai ales că va fi operaţionalizat şi scutul antirachetă din Polonia în 2022, conform planului de buget al Pentagonului pentru noul an fiscal. Referitor la sistemele antirachete din România şi Polonia s-a scris mult. Ele sunt defensive, împotriva atacurilor cu rachete balistice. Rachetele SM-3 nu au focos explozibil, ele distrug ţinta prin lovire şi nu au bătaie suficient de mare pentru a atinge Rusia.

Flota rusă a Mării Negre poate lansa într-o salvă 100 de rachete Kalibr

Chiar dacă sistemele antibalistice din România şi Polonia ar fi dotate cu alte tipuri de rachete, aşa cum spune Kremlinul, tot Rusia ar fi în avantaj într-o virtuală confruntare, luând în calcul doar faptul că Flota Mării Negre poate lansa, într-o salvă, aproape 100 de rachete Kalibr, cu o bătaie de aproximativ 2.000 de km, ce pot purta o încărcătură clasică sau nucleară de 500 de kg, conform Ministerului Apărării din Ucraina.