17 ianuarie 2022

Putin nu-şi dezvăluie următoarea mişcare: îşi va retrage militarii, altă rundă de negocieri, va ataca Ucraina sau va declanşa o criză a gazelor?

Florin Jipa

Serviciile de informaţii vestice nu pot determina cu exactitate viitoarea mişcare a lui Vladimir Putin, după ce ţările membre NATO i-au respins cerinţele de securitate săptămâna trecută, arată Edward Lucas, analist în cadrul CEPA (Center for European Policy Analysis).

Sursă foto: Mediafax

Ţările membre NATO au transmis că nu vor retrage militarii din ţările aliate care au aderat după 1997 şi nici nu vor închide uşa extinderii pentru alte ţări. De asemenea, liderii din ţările membre NATO au exprimat foarte clar că nu vor interveni militar dacă Rusia va ataca Ucraina, în schimb vor sancţiona foarte dur această agresiune.

Lucrurile nu sunt atât de clare, însă, când vine vorba de intenţia Kremlinului. Mesajele venite de la Moscova sunt greu de interpretat. În timp ce Vladimir Putin joacă rolul eroului pozitiv care declară că Rusia nu va ataca Ucraina, oficialii din eşaloanele doi şi trei ameninţă cu războiul. Chiar duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru CNN că Rusia şi-a pierdut răbdarea. Acesta a precizat că Moscova nu va fi afectată de sancţiuni dacă va ataca Ucraina, cum nu a fost nici până acum, ci chiar acestea au ajutat-o să limiteze importurile şi să dezvolte producţia internă.

În lipsa unor informaţii certe, diferiţi analişti au început deja să desfăşoare trupe pe hartă şi să pornească invazia rusă. Va fi de la est, de la sud, dinspre Belarus, sau chiar de la vest, de pe teritoriul Transnistriei. Au fost găsite şi verigile slabe ale NATO, Ungaria şi Bulgaria, care ar putea boicota măsurile aliate.

Este greu de prezis viitoarea manevră a lui Putin, dar în acelaşi timp nu se justifică, cel puţin din punct de vedere militar, un război direct, care ar genera pierderi destul de mari de ambele părţi. Alte variante, precum atacul dinspre Transnistria, unde Rusia are doar 1.000 de militari, slab instruiţi şi dotaţi, la fel nu se justifică.

În 2014, Putin a reuşit printr-un aşa-zis război hibrid, să anexeze Crimeea şi să declanşeze războiul civil din Donbas fără pierderi mari, luând prin surprindere Occidentul, dar de data aceasta Ucraina este mult mai pregătită să facă faţă unor astfel de provocări.

Până când nu se vor afla intenţiile Kremlinului şi câştigurile aşteptate în urma crizei declanşate de Moscova prin masarea celor 100.000 de militari la graniţa Ucrainei este greu să faci orice predicţie.

Cu siguranţă, Kremlinul îşi va intensifica acţiunile hibride, deja Ministerul ucrainean al Dezvoltării Digitale i-a atribuit Moscovei atacul din urmă cu câteva zile asupra mai multor instituţii publice, asemănător cu un atac din 2020, mult mai devastator, SolarWinds, conform Microsoft.

Rusia are deja anumite avantaje în urma situaţiei create, deoarece nimeni nu mai vorbeşte de retrocedarea Crimeei şi ar putea negocia anularea unor sancţiuni pentru retragerea militarilor de la graniţa ucraineană. De asemenea, criza la gaze din Europa declanşată de Gazprom aduce venituri suplimentare şi arată Europei că depinde de Moscova.

Până la găsirea unei soluţii din partea Kremlinului, care a generat această criză, două ţări din vecinătatea noastră, Rusia şi Ucraina, stau cu armele pregătite pentru război.