26 martie 2023

Putin avertizează că arme nucleare tactice vor fi amplasate în Belarus. Cel mai probabil este vorba de rachete hipersonice Kh-47M2 Kinzhal transportate de aeronave MiG-31K. Rusia trasează o linie roşie pentru folosirea armelor nucleare: Crimeea

Florin Jipa

Rusia va amplasa arme nucleare tactice în Belarusul vecin, a declarat sâmbătă preşedintele Vladimir Putin, marcând astfel prima dată de la mijlocul anilor '90 încoace când Moscova va amplasa astfel de arme în afara ţării, conform Mediafax.

Sursă foto: Twitter: MiG-31K cu rachete Kinzhal

Experţii au declarat pentru Reuters că această evoluţie este semnificativă, deoarece Rusia s-a mândrit până acum că, spre deosebire de Statele Unite, nu a amplasat arme nucleare în afara graniţelor sale.

Belarus are graniţe cu trei membri NATO - Polonia, Lituania şi Letonia. Putin a declarat la televiziunea de stat că preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a ridicat de mult timp problema staţionării de arme nucleare tactice în ţara sa.

„Nu este nimic neobişnuit nici aici: în primul rând, Statele Unite fac acest lucru de zeci de ani. De mult timp şi-au desfăşurat armele nucleare tactice pe teritoriul ţărilor lor aliate", a spus el. „Am convenit că vom face acelaşi lucru fără să ne încălcăm obligaţiile, subliniez, fără să ne încălcăm obligaţiile internaţionale privind neproliferarea armelor nucleare".

Putin nu a precizat când vor fi transferate armele în Belarus. Până la 1 iulie, Rusia va finaliza construcţia unei instalaţii de depozitare a armelor nucleare tactice în Belarus. „Nu vom preda armele. Nici SUA nu le predau aliaţilor săi. Practic, facem acelaşi lucru pe care ei îl fac de un deceniu", a declarat Putin.

Rusia sperie Europa cu rachete hipersonice nucleare

Forţele Aeriene Ruse susţin că au transferat deja cel puţin 10 aeronave capabile să lanseze arme tactico-nucleare în Belarus. Aceste aeronave sunt cel mai probabil MiG-31K, un avion interceptor care este capabil să transporte rachete hipersonice Kh-47M2 Kinzhal, care pot fi echipate şi cu focoase nucleare.

Kh-47M2 Kinzhal, codificare NATO Killjoy, este o rachetă cu capacitate nucleară rusă, despre care se ştie că are o rază de acţiune de 3.000 de km şi este greu de interceptat de sistemele actuale de rachete antiaeriene, deoarece poate atinge o viteză foarte mare de 12 Mach. Kinzhal a fost folosită deja în războiul din Ucraina, dar tipurile dotate cu focoase convenţionale.

Rachetele Kinzhal au intrat în dotarea armatei ruse din 2017 şi sunt una din armele strategice anunţate de Putin înainte de războiul din Ucraina, alături de racheta intercontinentală Samat, cu o rază de acţiune de 18.000 km, arma hipersonică Avangard, cu o rază de acţiune de 6.000 km, torpila nucleară Poseidon, racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik şi rachetele hipersonice Zircon dispuse pe navele militare.

Sunt medii ruseşti care vorbesc şi de folosirea unor aeronave Su-24 şi Su-25, care pot transporta doar bombe cu focoase nucleare şi care sunt dislocate în Belarus încă de la începutul războiului. Diferenţa dintre cele două tipuri de aeronave este dată de faptul că armata rusă trebuie să treacă de antiaeriana ucraineană în cazul Su-24/25, în timp ce rachetele Kinzhal se pot lansa de la distanţă şi sunt greu de doborât.

Conform unor surse deschise, Rusia are aproximativ 2.000 de focoase nucleare tactice ce pot fi adaptate pe diferite tipuri de arme.

Rusia trasează o linie roşie pentru folosirea armelor nucleare: Crimeea

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, a lansat vineri, 24 martie, un avertisment privind folosirea armelor nucleare, dacă Ucraina ar încerca să recupereze regiunea Crimeea, anexată ilegal, cu ajutorul armatei, de Putin în 2014.

„Dacă vorbim despre ofensive serioase legate de încercarea de a recupera prin forţă Crimeea, este deplin evident că acesta va fi considerat un motiv pentru folosirea oricărui mijloc, inclusiv cele prevăzute în doctrina de descurajare nucleară”, a spus Medvedev într-un interviu acordat agenţiilor de presă ruse, arată Ziare.com.

Occidentul refuză în continuare să furnizeze Ucrainei arme cu rază mare de acţiune

Războiul din Ucraina a ajuns într-un punct de cotitură: va ajuta Occidentul Ucraina să-l alunge pe Putin din toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea (cu toate riscurile ce decurg de aici: o nouă mobilizare rusă cu relansarea ofensivei din nord, atacarea unei ţări NATO sau chiar folosirea de arme de distrugere în masă), sau va furniza în continuare arme Kievului cât să supravieţuiască pentru a slăbi şi mai mult armata rusă? Un general american cu patru stele, fost SACEUR, propune prima variantă, dar acţiunile statelor occidentale merg către a doua.

Se discută mult despre dotarea Ucrainei cu arme cu bătaie mai mare, precum rachetele balistice ATACMS (MGM-140 Army Tactical Missile System) pentru sistemele HIMARS, care au o bătaie de aproximativ 300 km, sau rachete de croazieră britanice Storm Shadow, cu o rază de acţiune de 560 km.  

CNN i-a cerut părerea generalului în retragere Wesley Clark, fost SACEUR (NATO Supreme Allied Commander Europe) care a precizat că aliaţii Ucrainei trebuie să facă mai mult. „Trebuie să dăm Ucrainei armele pentru a scoate Rusia din ţară. Rusia nu cedează în ceea ce face, Putin mobilizează mai multe forţe. El planifică deja o altă ofensivă", a spus Clark.