Putin a suferit o înfrângere strategică în Ucraina şi nu îşi va atinge obiectivele, spune şeful militar NATO

Giuseppe Cavo Dragone a menţionat că invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a dus la aderarea a încă două ţări la NATO - Finlanda şi Suedia.

El şi-a exprimat încrederea că Rusia nu va reuşi să înfiinţeze un guvern marionetă în Ucraina. „Putin nu va reuşi”, a subliniat înaltul oficial NATO.

În acelaşi timp, Dragone a spus că, din punct de vedere operaţional, războiul a ajuns într-un impas şi „practic este timpul pentru negocieri, pentru că este o risipă inutilă de vieţi umane”.

Dragone a asigurat, de asemenea, că Europa rămâne pregătită să sprijine în continuare apărarea Ucrainei. El a spus că războiul a servit drept un semnal de alarmă pentru ţările UE, determinându-le să îşi asume responsabilitatea pentru propria lor securitate.

El a comentat afirmaţiile Rusiei cu privire la dezvoltarea de noi arme cu propulsie nucleară, inclusiv racheta Burevestnik şi dispozitivul autonom subacvatic Poseidon, spunând că NATO nu este intimidată de astfel de acţiuni şi este pregătită să apere „cele 32 de ţări ale noastre şi un miliard din poporul nostru”.

În august 2025, vicepreşedintele SUA J.D. Vance şi-a exprimat încrederea că Rusia a recunoscut că nu poate instala un regim marionetă la Kiev şi a dat dovadă de flexibilitate cu privire la unele dintre cererile sale.

"Nu spun că Rusia a recunoscut totul. Dar au recunoscut că Ucraina va menţine integritatea teritorială după război. Au recunoscut că nu pot stabili un regim marionetă la Kiev, care a fost principala lor cerere de la început", a spus vicepreşedintele.

Între timp, analiştii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) au remarcat într-un raport din 25 octombrie că Kremlinul continuă să folosească naraţiunea „cauzelor fundamentale” pentru a face eforturi pentru înlocuirea actualului guvern al Ucrainei cu un regim marionetă pro-rus, precum şi pentru ca Ucraina să se angajeze la neutralitate şi să renunţe la politica NATO a uşilor deschise.

Kremlinul transmite şi acum că nu renunţă la obiectivele iniţiale, fără să spună clar care sunt. La început, intenţiile Rusiei au fost exprimate prin mesajele: denazificare, dezarmare şi neaderarea Ucrainei la NATO. Acestea au fost traduse prin cucerirea totală a Ucrainei, schimbarea conducerii cu una obedientă, dezarmarea ţării şi oprirea traseului către NATO.

După ce războiul nu a mers bine pentru Putin, obiectivele s-au schimbat şi la finalul anului 2022, Kremlinul a anunţat anexarea a patru regiuni: Luhansk, Doneţk, Zaporijie şi Herson.

După trei ani şi opt luni de război, au apărut informaţii că Putin se mulţumeşte doar cu Doneţk şi Luhansk, plus părţi din celelalte două, dar pentru asta are nevoie ca Ucraina să se retragă din cei 5.000 km. pătraţi din Doneţk, pe care armata nu reuşeşte să-i cucerească.