Proiecte ale Centrului Guvernamental britanic de Comunicaţii / Inovaţie, tehnologie şi a patra generaţie de spionaj

Accelerator pentru îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor

Dacă ştirile de mai sus pentru unii au iz de sience fiction sau, pentru alţii, trec neobservate, sunt şi britanici se întreabă, probabil, ce mai are de gând să pună la cale Centrul Guvernamental de Comunicaţii (Government Communications Headquarters, GCHQ) de la Londra?

Pentru că GCHQ, agenţie britanică de intelligence, nu doar că este parte a nou înfiinţatei National Cyber Force, dar este şi cea care dezvoltă în spaţiul de lucru din Manchester, în parteneriat cu UP Ventures şi The Landing, proiectul de accelerare despre care nu se ştie mare lucru, poate doar că este destinat îmbunătăţirii siguranţei cetăţenilor.

Accelerarea reprezintă o modalitate prin care se dezvoltă o afacere, în general, în domeniul tehnologiei. Un accelerator de start up reprezintă un program care susţine companiile prin educaţie şi finanţare. Cele mai populare domenii pentru acceleratoarele de start up includ tehnologia, Inteligenţa Artificială şi biotehnologia. Firme renumite astăzi au primit asistenţă la momentul începerii afacerii din partea acceleratoarelor. De pildă, acceleratorul Plug and Play Tech Center din Silicon Valley a susţinut Google, PayPal şi Zoosk să îşi transforme ideile în afaceri. Alţi acceleratori cunoscuţi sunt Y Combinator, care a lansat Airbnb, Dropbox şi Reddit, şi Techstars, care a sponsorizat peste 21 de startup-uri. Beneficiile de a fi admis într-un accelerator sunt capitalul iniţial, o reţea largă de contacte, accesul la mentori şi, implicit, şanse mai mari de succes.

UpVentures investeşte în companii tehnologice în stadiu incipient - MediaTech, HealthTech, GovTech, EdTech, FinTech - în principal în New York, Silicon Valley, dar şi în alte locuri, pentru a ajuta antreprenorii importanţi să creeze afaceri cu valoare ridicată. UpVentures se definesc ca integratori organizaţionali care au competenţă în înţelegerea limbajului mărcilor, start-up-urilor, investitorilor şi guvernelor, ceea ce le-ar oferi credibilitatea de a iniţia parteneriate cu adevărat productive, de a ajuta clienţii să creeze schimbări durabile şi să conducă afaceri profitabile, de înaltă valoare.

La rândul ei, The Landing pune la dispoziţia start-up-urilor tehnologice şi digitale, micilor afaceri (Small and Medium-Sized Enterprises, SME), un loc unde să lucreze alături de organizaţii importante de media şi tehnologie, permiţându-le să facă parte şi să beneficieze de comunitatea de la MediaCityUK (proprietate de 80 de hectare în Manchester, utilizată în comun de diferite firme, în special organizaţii media). The Landing oferă spaţii de birouri, facilităţi pentru conferinţe, laboratoare UX (laboratoare User Experience sau usability lab, un spaţiu în care se fac teste de aplicabilitate, un mediu în care utilizatorii sunt studiaţi interacţionând cu un sistem - un produs, o broşură, o aplicaţie, un site web, un pachet software, un joc video etc. - în scopul evaluării capacităţii sistemului).

Împreună cu UpVentures şi The Landing, serviciul de informaţii britanic şi-a propus aducerea laolaltă a unor companii care au soluţii tehnologice orientate către clienţi, menite să sporescă siguranţa digitală a cetăţenilor, start-up-uri care au exploatat tehnologia de ultimă oră obţinând şi oferind informaţii noi, de la dispozitive şi servicii de conectare, până la utilizarea creativă a datelor.

Acceleratorul le oferă firmelor participante posibilitatea colaborării cu specialişti ai GCHQ şi acces la expertize de securitate şi resurse tehnologice de top, inclusiv mecanisme de Inteligenţă Artificială şi machine learning, iar comunităţii de intelligence ... gândiri şi minţi noi.

Acceleratorul din Manchester este cel de-al doilea program start up al GCHQ, după acceleratorul de securitate cibernetică (cybersecurity accelerator), realizat în parteneriat cu Departamentul pentru Informatică, Cultură, Media şi Sport al guvernului britanic (Department for Digital, Culture, Media and Sport) şi Wayra UK, parte a iniţiativei Open Future, prin care Telefónica (companie multinaţională de telecomunicaţii cu sediul în Madrid), şi-a propus din 2014, conectarea investitorilor, organizaţiilor publice şi private de la nivel internaţional în scopul obţinerii de ... soluţii tehnologice inovatoare.

Scopul parteneriatului din domeniul cibernetic este să susţină start-up-urile din Marea Britanie, să crească şi să preia conducerea în producerea următoarei generaţii de sisteme de securitate cibernetică pentru protejarea ţării împotriva atacurilor şi ameninţărilor informatice. Se doreşte ca, prin dezvoltarea a două centre de inovare de vârf la nivel mondial (ceea ce presupune cybersecurity accelerator), ca parte a National Cyber Security Programme, în valoare de 1,9 miliarde lire sterline, să fie impulsionat sectorul securităţii cibernetice şi să fie susţinută protejarea firmelor şi cetăţenilor britanici de ameninţările online.

Generaţia a patra de supraveghere a comunicaţiilor

Parte a comunităţii de intelligence din Marea Britanie, Centrul Guvernamental de Comunicaţii (Government Communications Headquarters, GCHQ) supraveghează comunicaţiile telefonice, e-mail şi satelit, furnizează informaţii  de tip SIGINT şi oferă consultanţă şi asistenţă departamentelor guvernamentale şi forţelor armate în ceea ce priveşte securitatea comunicaţiilor lor şi a sistemelor informatice.

Deşi fiinţează de 100 de ani, sărbătoriţi recent, Centrul Guvernamental de Comunicaţii nu s-a aflat prea des în atenţia publică.

Despre Şcoala guvernamentală de coduri şi cifruri, cunoscută ulterior, din 1946, drept GCHQ, nu se ştiau prea multe lucruri. Poate doar faptul că şi-a adus o contribuţie remarcabilă în al doilea Război Mondial, prin decriptarea mesajelor nemţilor de către echipa condusă de Alan Turing.

Însă în 2013, GCHQ a primit o atenţie considerabilă din partea mass-media atunci când fostul contractant al Agenţiei americane de Securitate Naţională, Edward Snowden, a dezvăluit că agenţia este în măsură să colecteze toate datele online şi telefonice în Marea Britanie prin programul Tempora.

Gogoaşa (doughnut), denumire dată după forma sediului în care se află, a devenit cunoscută odată cu detaliile despre amploarea activităţilor de supraveghere desfăşurate de GCHQ şi de partenerul său american, Agenţia de Securitate Naţională (NSA), într-o perioadă în care doar cei din comunitatea de informaţii ştiau despre Tempora şi Prism, o altă iniţiativă care a oferit NSA şi GCHQ acces la e-mailuri şi conversaţii chat.

Informaţiile au fost făcute publice de către The Guardian, odată cu faptul că GCHQ primeşte zeci de milioane de lire sterline de la NSA în fiecare an, pentru a-şi construi şi menţine capacităţile de colectare şi decodare, în schimbul cărora SUA aşteaptă acces la o serie de programe britanice de tip Tempora.

Utilizarea cyberspaţiului de către reţele criminale şi state adversare pentru a ataca departamentele guvernamentale şi companiile britanice este considerată în Strategia de Securitate Naţională drept prioritate Tier 1 (high priority).

Ca urmare, GCHQ a depus eforturi în dezvoltarea mijloacele de contracarare, iar, de ceva vreme, Centrul şi-a făcut vizibile eforturile.

În noiembrie, anul trecut, directorul tehnic al Centrului Naţional de Securitate Cibernetică al GCHQ, Ian Levy, şi directorul tehnic pentru criptanaliză la GCHQ, Crispin Robinson, au publicat un eseu în care sugerează utilizarea unei tehnici pentru direcţionarea unui mesaj către un terţ destinatar, în acelaşi timp cu trimiterea către utilizatorul dedicat.

Autorii, pornind de la recunoaşterea publică a preocupărilor privind accesul guvernului la comunicarea privată, au ajuns la concluzia că ar fi relativ uşor pentru un furnizor de servicii să adauge în mod silenţios un participant la aplicarea legii la un chat sau apel de grup.

Levy şi Robinson susţin că propunerea nu ar fi mai intruzivă decât virtual crocodile clips, aplicaţii utilizate, în prezent, pentru copierea datelor de apel în timpul schimburilor digitale.

Eseul a condus la reacţia a 47 de semnatari - organizaţii ale societăţii civile, companii de tehnologie, asociaţii comerciale, furnizori de servicii IT, experţi în domeniul politicilor şi securităţii digitale - inclusiv Apple, Google şi WhatsApp, care au cerut GCHQ, într-o scrisoare deschisă (mai 2019) să renunţe la planurile pentru aşa-numitul protocol fantomă, care subminează serios securitatea şi încrederea utilizatorilor, reprezentând o ameninţare gravă la adresa cybersecurităţii şi a drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv confidenţialitatea şi libertatea de exprimare.

Ian Levy a salutat scrisoarea deschisă, declarând că este apreciată reacţia la solicitarea de gândire cu privire la accesul excepţional la date, de exemplu pentru a opri teroriştii, propunerea ipotetică fiind destinată doar ca punct de plecare pentru discuţii şi interacţiune cu părţile interesate pentru găsirea celor mai bune soluţii posibile.

Modalitatea în care alege să acţioneze Centrul Guvernamental de Comunicaţii sugerează prezenţa celei de-a 4-a generaţii de spionaj.

Cu un an în urmă, şeful MI6, Alex Younger, într-un discurs la Universitatea St. Andrews din Scoţia, în una din rarele sale apariţii în public, făcea referire la modul în care se adaptează sau ar trebui să se adapteze organizaţiile de intelligence la provocările unei noi epoci.

Schimbările care se produc în ritm alert erodează graniţe – între real şi virtual, între intern şi internaţional, între actori statali şi actori non statali, între război şi pace - generând ambiguitate şi ameninţări hibride.

Este cadrul în care acţionează serviciile de intelligence, iar o astfel de organizaţie are drept rol fundamental, acela de a crea relaţii umane ca pod peste bariere culturale şi lingvistice în cele mai provocatoare medii, de a crea relaţii de încredere între ofiţerii de informaţii şi persoane din organizaţiile pe care aceştia au nevoie să le înţeleagă.

Pentru a face faţă ameninţărilor hibride, o a patra generaţie de spionaj intensifică parteneriate, conduce operaţiuni sub acoperire în lumea digitală, scoate în evidenţă care sunt costurile unei activităţi dăunătoare a adversarului şi inovează permanent pentru a fi sigură că tehnologia va lucra în propriul avantaj şi nu al oponenţilor.

Ca urmare, e nevoie să aduci laolaltă servicii de specialitate şi cetăţeni conştienţi, să beneficiezi de o comunitate integrată de intelligence, după cum e nevoie să aduci laolaltă abilităţi şi cunoştinţe, dat fiind că nu mai este suficient să ştii ce face adversarul, ci să fii în măsură să faci paşii necesari schimbării comportamentului său. Pentru asta, e nevoie de oameni cu noi perspective, capabili să-şi utilizezez creativitatea în moduri pe care încă nici nu le imaginăm (Alex Younger).

Să fie vechea strategie a descurajării adusă la nivel de educaţie, cultură, inteligenţă?

Se pare că asta intenţionează comunitatea de intelligence din Marea Britanie.