Programul „Momentum” şi proiectele sale secrete
Liviu IoniţăCine a fost Eliyahu Golomb? Născut în Imperiul ţarist, pe teritoriul actualei Belarus (Volkovysk) în 1893, Eliyahu Golomb a organizat apărarea evreiască în Palestina, susţinând că masele de evrei trebuie mobilizate în unităţi de luptă capabile să apere obiectivele sioniste. A fost membru fondator al Haganah - organizaţia militară subterană a Yishuv-ului (comunitate a evreilor din Palestina) între 1920 şi 1948 - şi a făcut parte din Consiliul de comandă al acesteia. Golomb a văzut Haganah ca parte integrantă a mişcării sioniste şi, astfel, s-a opus existenţei unor organizaţii de apărare mai radicale, cum ar fi Irgun Tzeva'i Le'umi. La 26 mai 1948, guvernul provizoriu al Israelului a decis să transforme Haganah în armata regulată a statului, care va fi numită „Zeva Haganah Le-Yisrael” - Forţele de apărare ale Israelului (IDF).
Ce este „Eliyahu Golomb”? Numit după liderul Haganah şi instituit în 1958, premiul „Eliyahu Golomb” se acordă anual, în jurul Zilei Independenţei („Yom Atzmaut”, dată care variază în funcţie de calendarul religios ebraic) pentru inovaţii deosebite care contribuie la securitatea Statului Israel, iar proiectele pentru care se acordă sunt atât de secrete încât beneficiarii distincţiei nu pot fi cunoscuţi public. De-a lungul timpului au fost recompensate cu premiul „Eliyahu Golomb” realizări precum mitraliera „Uzi”, puşca de asalt „Galil”, racheta „Gabriel”, racheta „Popeye”, tancul „Merkava”, proiectilul „Calanit” şi sistemul de apărare antirachetă „Arrow 3”.
Premiul pentru talent, creativitate, curiozitate şi curaj
Scopul acordării premiului „Eliyahu Golomb”, iniţiat de premierul David Ben Gurion, este de a încuraja cercetătorii, inginerii, personalul serviciilor de securitate, precum şi oamenii de ştiinţă civili să contribuie prin activitatea lor la securitatea Israelului. Poate să-şi propună candidatura orice persoană care se consideră eligibilă pentru atribuirea premiului.
Acesta poate fi obţinut şi de către grupuri de până la 8 persoane. Se pot acorda premii pentru dezvoltarea armelor sau a sistemelor de apărare care au intrat în serviciul operaţional, dar şi pentru întreaga activitate a unei persoane.
Până în 2017, au primit premiul 178 de proiecte şi aproximativ 1000 de persoane, 14 dintre ele pentru întreaga activitate. Un număr de 52 de persoane au câştigat premiul de două ori, iar 7 persoane au câştigat premiul mai mult de două ori.
Din motive de securitate, nu sunt publicate decât puţine date cu privire la proiectele câştigătoare, numele autorilor nu este cunoscut, iar ceremoniile de premiere sunt relatate doar parţial de mass-media.
Anul acesta au fost anunţate ca fiind câştigătoare trei proiecte secrete care implică armata, Mossad, serviciul de securitate Shin Bet, Ministerul Apărării şi contractori din industria de apărare. De asemenea, un agent Mossad, care nu poate fi identificat decât după prima literă ebraică a numelui său, „Aleph”, a primit premiul pentru întreaga activitate. „Aleph” a obţinut distincţia pentru „contribuţia sa, de ani de zile, la securitatea statului şi pentru iniţiativa sa în dezvoltarea multor soluţii tehnologice, în acelaşi timp demonstrând talent, creativitate, curiozitate şi excepţional curaj”.
Intelligence acţional într-o abordare multidimensională
Au fost făcute publice şi câteva detalii minime despre proiectele onorate cu premiul „Eliyahu Golomb 2020”.
De pildă, se ştie că un proiect, descris evaziv de către ministrul apărării, Benny Gantz, ca fiind o demonstraţie de „viziune, creativitate şi determinare deosebite”, prin intermediul căruia „IDF a obţinut capacităţi specializate”, a fost realizat sub coordonarea Mossad, antreprenorul din industria de apărare, Rafael Advanced Defense Systems, Forţele Aeriene Israeliene (Israeli Air Force, IAF) şi Unitatea 9900.
Parte a comunităţii de informaţii israeliene, Unitatea 9900 (Unit 9900 - Terrain Analysis, Accurate Mapping, Visual Collection and Interpretation Agency) este responsabilă de culegerea de informaţii IMINT (imagini aeriene şi prin satelit). Împreună cu unitatea 8200 şi unitatea 504, formează Aman, Direcţia de Informaţii Militare a Forţelor de Apărare Israeliene, unul dintre cele trei servicii de intelligence, alături de Mossad (securitate externă) şi Shabak (Shin Bet, securitate internă).
Satelitul Ofek 16, lansat recent pe orbită, este operat de către Unitatea 9900, interesantă din mai multe puncte de vedere. De pildă, în rândurile sale activează un grup de mlitari care sunt diagnosticaţi cu autism, despre care se spune că au capacităţi vizuale şi analitice remarcabile şi pot detecta elemente care rămân ascunse pentru majoritatea oamenilor.
Pe baza informaţiilor obţinute, utilizând tehnici sofisticate, precum reţelele neuronale şi alte forme de inteligenţă artificială, Unitatea 9900 se străduieşte să pună la dispoziţia ofiţerilor din teren hărţi tridimensionale, interactive, care să permită atât luptătorilor, cât şi analiştilor de intelligence aflaţi la distanţă, să identifice ameninţările şi ţintele de atac.
De regulă, unitatea îşi colectează informaţiile pentru realizarea hărţilor din trei surse: sateliţi spion, avioane de recunoaştere - împreună cu Forţele Aeriene Israeliene - şi drone. De asemenea, poate primi date suplimentare de la alte departamente din cadrul Direcţiei de Informaţii Militare.
Cu numai o lună în urmă, Direcţia de Informaţii Militare a creat prima sa unitate de drone echipate cu tehnologie sofisticată, destinate colectării de imagini de înaltă rezoluţie, care va funcţiona în subordinea aceleiaşi Unităţii 9900 şi care va „creşte semnificativ” capacitatea acesteia de a furniza informaţii geo-vizuale.
De asemenea, tot recent, în Direcţia de Informaţii Militare a fost constituită, în conformitate cu programul multianual Momentum al IDF, o nouă structură, condusă de comandantul Unităţii 9900, care va aduce sub acelaşi acoperiş personal din cadrul altor unităţi din domenii diferite, tehnologice, cercetare, recunoaştere etc., având misiunea „de a pune la dispoziţie informaţii celor din teren, într-un mod care să facă faţă cel mai bine provocării inamicului” (şeful Direcţiei de Informaţii Militare a IDF, generalul-maior Tamir Heyman).
E vorba de un nou concept potrivit căruia informaţiile vor fi integrate în sistemele de luptă şi vor ajunge efectiv la trupe, astfel încât soldaţii aflaţi în primele linii să aibă la dispoziţie imagini exacte ale inamicului, analize şi evaluări, precum şi recomandări cu privire la modalitatea de acţiune într-o manieră eficientă. Acest concept „va face posibilă concentrarea eforturilor operaţionale într-un mod care să facă lupta letală, mai eficientă şi mai rapidă”, ceea ce presupune constituirea unei structuri conectată digital la toate forţele relevante şi la Direcţia de Informaţii Militare, astfel încât unităţile de teren să beneficieze de informaţiile şi capacităţile de care se bucură în prezent doar sediul central al IDF din Tel Aviv.
Denumit Momentum, Tnufa în ebraică, planul multianual al IDF, intrat în vigoare în ianuarie, prevede investiţii substanţiale în dezvoltarea arsenalului forţelor armate, având ca principiu de bază că un viitor război trebuie câştigat cât mai repede posibil.
Pentru a obţine acest lucru, Momentum prevede îmbunătăţirea capacităţii structurilor de informaţii militare, crearea unui grup de lucru care să reunească intelligence-ul militar, forţele aeriene şi cele trei comenzi regionale ale IDF, şi care să extindă utilizarea tehnologiei - inteligenţa artificială şi big data - în identificarea potenţialelor ţinte.
Ideea este ca nicio misiune să nu fie gestionată doar de o singură componentă, ci multidimensional, conform doctrinei „multi-force, multi-corps and joint”.
Probabil că toate acestea au legătură, într-un fel sau altul, cu proiectul premiat.
Programe de „cartografiere a realităţii”, apărare împotriva dronelor şi nave multirol fără echipaj.
Cum informaţiile şi reuşitele sunt secrete, nu avem cum să ştim cu siguranţă despre ce este vorba, dar ne putem face cel puţin o idee.
De pildă, la începutul lunii iulie, un ofiţer de intelligence aparţinând Unităţii 9900 a declarat presei, în condiţii de anonimat, că a fost implicat în „cartografierea caselor din Cisiordania, la rezoluţie înaltă”, solicitată de către Comandamentul Central al IDF, deşi ar fi preferat „să lucreze la altceva”.
Astfel, luând în considerare planurile guvernului de a anexa porţiuni din Cisiordania, se pare că Unitatea 9900 a avansat în crearea unei aplicaţii „Google Maps”, militare, a regiunii.
Oficiali ai Apărării – actuali şi foşti - au avertizat că plănuitele operaţiuni de anexare ar putea provoca violenţă, iar unii dintre ofiţerii de rang înalt ai IDF s-au plâns că planurile guvernului „sunt păstrate în întuneric”, ceea ce îngreunează pregătirile militare.
În perspectiva unor astfel de acţiuni, Unitatea 9900 a fost însărcinată să producă hărţi actualizate ale întregii Cisiordanii.
La un nou program de „cartografiere a realităţii”, de care se ocupă Unitatea 9900, a făcut referire şi „locotenent colonelul N”, ofiţer israelian de intelligence, pentru revista Forbes. Prin intermediul inteligenţei artificiale, al corelării datelor obţinute din surse multiple, se construieşte o „replică a realităţii”, destinată unui luptător din teren, astfel încât acesta să fie sigur că „vizează agresorul şi nu un civil oarecare”. „N” descrie munca echipei sale în cadrul Unităţii 9900 pentru dezvoltarea unei „hărţi 3D foto-realistă”. Această versiune, „îmbibată de intelligence”, poate fi transmisă soldatului pe o tabletă ori un smartphone obişnuit şi este dezvoltată într-un „laborator comun” al Unităţii 9900 unde se găsesc analişti de intelligence, trupe, ciberneticieni, experţi în comunicaţii, contractori din apărare, start-up-uri, adică „echivalentul în Israel al DARPA”.
Alături de Unitatea 9900, „autor” al proiectului premiat este şi Rafael Advanced Defense Systems, lider proeminent în domeniile C4I (comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii) şi ISR (informaţiii, supraveghere, recunoaştere), care a anunţat, la începutul acestui an, că a realizat un sistem sofisticat şi eficient de apărare împotriva dronelor, Drone Dome C-UAS.
Sistemul a obţinut un succes de 100% în toate scenariile de testare, oferind „detectare eficientă, identificarea completă şi neutralizarea mai multor ameninţări micro şi mini UAV (unmanned aerial vehicle)".
Potrivit companiei, „Drone Dome este proiectat să abordeze ameninţările reprezentate de drone ostile atât în site-urile militare, cât şi în cele civile, oferind soluţii avansate pentru forţele de manevră şi facilităţile militare, protecţia critică a frontierelor, precum şi pentru ţinte civile precum aeroporturi, facilităţi publice sau orice alte site-uri care ar putea fi vulnerabile la ameninţarea din ce în ce mai mare a dronelor cu potenţial criminal şi terorist”.
Cel de-al doilea proiect câştigător al premiului Golomb din acest an a fost realizat de industria aerospaţială israeliană, cu asistenţa Israeli Air Force, departamentul de cercetare şi dezvoltare al Ministerului Apărării, Rafael Advanced Defense Systems şi un alt lider al industriei de apărare, Elbit Systems.
Descrierea ministrului apărării a fost la fel de evazivă ca şi în cazul primului proiect: „a fost realizat cu cel mai mare curaj şi determinare, depăşind lipsuri fără precedent în cunoştinţele tehnologice şi permiţând un salt înainte în capacităţile IDF”.
Nu avem cum să ghicim nici în acest caz despre ce e vorba, dar putem avea în vedere că, de pildă, Elbit System a anunţat de curând că a adăugat noi capacităţi lui Seagull USV (unmanned surface vehicle), o navă multirol de suprafaţă fără echipaj, al cărei concept îi aparţine, de asemenea. Seagull USV poate fi utilizat în lupta antisubmarin, informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR), război electronic (EW), securitate maritimă şi misiuni de hidrografie.
Drona Skylark C, recent adăugată lui Seagull, oferă noi capacităţi de colectare a informaţiilor, putând fi controlată de la distanţă de un echipaj format din două persoane de pe platforma sa de lansare sau poate zbura autonom de la decolare până la aterizare, permiţând o operare facilă.
Rafael Advanced Defense Systems şi Elbit Systems, au fost răsplătite cu acelaşi premiu şi cu un an în urmă, companiile fiind implicate, alături de Israeli Air Force şi Ministerul Apărării, în dezvoltarea unei rachete sol-aer avansată, cunoscută sub numele de Barad Kal sau SPICE 1000 (Smart Precise Impact and Cost Effective guidance kit).
SPICE utilizează un sistem avansat de ghidare opto-electronică pentru a obţine o precizie înaltă la ţintă, sistem de la care se aşteaptă să ofere Forţelor Aeriene noi abilităţi operaţionale.
Preocupările Shin Bet în domeniul „data mining”.
Un al treilea proiect care a primit premiul Golomb în acest an, şi care, conform descrierii ministrului apărării, „a inclus progrese inovatoare într-o serie de domenii şi a adus o contribuţie semnificativă la securitatea statului”, a fost realizat printr-un efort comun al Shin Bet şi intelligence-ului militar.
Proiectul agenţiei de securitate Shin Bet ar presupune dezvoltări aduse domeniului „data mining” necesare identificării activităţilor ostile şi atacurilor care ameninţă securitatea Israelului. Se pare că, în ultimii doi ani, tehnologiile dezvoltate ca parte a proiectului, integrate cu capacităţile existente ale Shin Bet, au contribuit la anihilarea a zeci de comploturi teroriste şi au condus la arestarea a sute de persoane implicate în atacuri teroriste majore.
Ca şi Rafael Advanced Defense Systems şi Elbit Systems, cele două agenţii de intelligence „repetă” câştigarea premiului Golomb.
Cu un an în urmă, alături de echipa IDF care a localizat şi a distrus tunelurile transfrontaliere săpate de Hezbollah din sudul Libanului în Israel (operaţiunea Nord Shield), au primit distincţia Golomb agenţii Mossad implicaţi în obţinerea arhivei nucleare a Iranului, şi cei ai Shin Bet pentru dezvoltarea unui algoritm avansat pentru a „detecta activităţile ostile şi a preveni deteriorarea gravă a securităţii statului”.
Premiile Golomb 2020 vor fi prezentate câştigătorilor pe 13 septembrie, într-o ceremonie la reşedinţa preşedintelui, Reuven Rivlin, la care vor participa Benny Gantz, ministrul apărării, generalul locotenent Aviv Kohavi, comandantul IDF, şi Amir Eshel, director general în ministerul Apărării.
În concluzie, ce este „Momentum”?
Forţele aeriene care operează separat sau navele de sine stătătoare sunt o „relicvă a trecutului”, consideră IDF.
În războiul „multidimensional”, noile tehnologii vor „maximiza toate avantajele Israelului” şi vor fi folosite toate forţele, „inclusiv aerul, marea, cyber-ul şi intell-ul”.
Se vor utiliza mult mai intens big data şi inteligenţa artificială, la care Israelul deja excelează. Ţara va eficientiza unităţile blindate, va retrage tancurile mai vechi şi va crea o nouă unitate de infanterie. Se va concentra pe apărarea cibernetică, va consolida Iron Dome şi va constitui şi a treia escadrilă de F-35. Rezultatul: armata va putea să dea o lovitură „rapidă, masivă şi letală” adversarilor.
Despre asta este Momentum.
Şi despre mai multe viitoare premii Golomb.
Ori despre o altfel de cursă a înarmării.