Procesul de transformare a Forţelor de Securitate din Kosovo (FSK) într-o Armată a Kosovo (AK). Potenţiale evoluţii.

I. Contextul încercărilor de transformare a FSK în AK

Din momentul în care şi-au declarat în mod unilateral independenţa faţă de Serbia, în 2008, liderii kosovari au încercat să creeze cadrul favorabil pentru a face demersurile necesare la nivel naţional şi internaţional în vederea creării unei armate proprii a noului stat. Aceste eforturi s-au lovit, însă, în primul rând, de opoziţia Serbiei, dar şi de opoziţia unor actori internaţionali, într-un context ambiguu, în care independenţa noii entităţii din Balcanii de Vest a fost recunoscută de un număr semnificativ de state, inclusiv de majoritatea statelor membre ale NATO şi UE, dar şi în care o serie de state şi-au retras declaraţiile de recunoaştere iniţial făcute.

Astfel, în data de 18.10.2018, autorităţile kosovare au făcut primii paşi în construirea propriei armate, la zece ani de la proclamarea independenţei, în pofida atât a opoziţiei puternice a minorităţii etnice sârbe şi a autorităţilor de la Belgrad, care au numit această mişcare "o ameninţare la adresa păcii", cât şi a riscurilor ce pot să apară la nivelul unei regiuni a Balcanilor de Vest care este şi aşa frământată şi divizată din punct de vedere etnic şi politic. Drept urmare, Parlamentul de la Priştina a adoptat trei proiecte de legi care urmează a sta la baza transformării Forţelor de Securitate ale Kosovo (FSK), o forţă care este pregătită pentru a răspunde dezastrelor în situaţii de urgenţă şi care, implicit, ar urma să devină o armată regulată, Armata Kosovo (AK).

Din totalul celor 120 de membri ai Parlamentului de la Priştina, 98 de parlamentari au sprijinit propunerile făcute de guvernul kosovar, care ar urma să fie supuse unei noi runde de dezbateri înaintea adoptării finale, rundă aşteptată a se desfăşura în a doua parte a lunii noiembrie 2018. Adoptării propunerilor făcute s-au opus 11 deputaţi sârbi care au părăsit şedinţa parlamentară în semn de protest. Conform propunerii guvernului de la Priştina, structura FSK va fi transformată în următorii ani, într-o armată de 5.000 de militari, cu 3.000 de rezervişti.
În ultima perioadă, toate acţiunile desfăşurate de liderii kosovari par a fi motivate nu numai de dorinţa de a consolida statutul de independenţă al Kosovo, ci şi de ultima strategie de extindere a UE, adoptată în februarie 2018, care a definit foarte clar aşteptările pentru fiecare entitate din regiunea Balcanilor de Vest aspirante la integrare în structurile europene. Cu toate acestea, perspectivele de integrare ale entităţilor din zonă sunt foarte diferite, acestea fiiind semnificativ influenţate, pe de o parte, de nivelul progeselor realizate în planul reformelor cerute şi, pe de altă parte, de disputele şi de divizarea etnică a regiunii.

Într-un astfel de context, Kosovo apare ca fiind entitatea din Balcanii de Vest a cărei perspectivă europeană este cea mai îndepărtată, influenţată negativ atât de lipsa progreselor în finalizarea multor reforme profunde şi cuprinzătoare pentru a fi îndeplinite criteriile aderării la UE, cât şi de disputa bilaterală deschisă cu Serbia.

Drept urmare, subiectul formării unei Armate a Kosovo (AK), se dovedeşte a fi unul profund politizat, care a intrat într-un mare impas începând cu 2012, când "monitorizarea internaţională a Kosovo a luat sfârşit" odată cu anunţul de la Priştina al Grupului internaţional de coordonare privind Kosovo (ISG - International Steering Group) privind dizolvarea sa, cu toate că o astfel de evoluţie a însemnat la acea vreme "accesul la o suveranitate deplină a Kosovo".

Astfel, s-a creat un paradox foarte interesant ca urmare a faptului că, la un deceniu de la declaraţia de independenţă şi la şase ani de la sfârşitul independenţei supravegheate, Kosovo, ca stat independent, continuă să depindă de protecţia forţelor KFOR ale Alianţei Nord-Atlantice, liderii de la Priştina neavând la dispoziţie niciun instrument legal de utilizare a forţei armate. În cadrul dezbaterilor în curs privind înfiinţarea unei AK, prin transformarea FSK, componenta juridică a căpătat rolul esenţial în elaborarea posibilelor scenarii de evoluţie a situaţiei în plan regional şi în procesul de cuantificare a posibilelor riscuri ce ar putea să apară în cazul unui astfel de proces.

II. Poziţii adoptate la nivel regional şi internaţional

În contextul declanşării procesului de transformare a FSK în AK au apărut numeroase declaraţii de susţinere sau de respingere.

La nivelul NATO a fost precizat faptul că este de preferat ca forţele FSK să fie transformate într-o armată regulată prin modificări constituţionale. UE şi SUA, au insistat, în special, asupra includerii tuturor comunităţilor etnice şi a schimbărilor constituţionale relevante pentru înfiinţarea AK.

În consecinţă, ca urmare a votului din parlamentul kosovar, din data de 18.10.2018, ambasada SUA la Priştina a cerut oficialilor kosovari să creeze o "armată multietnică profesionistă, ", care să se coordoneze îndeaproape cu NATO.

Este de evidenţiat poziţia preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, cu privire la relaţia SUA-Kosovo, acesta subliniind că autorităţile americane au continuat să sprijine autorităţile kosovare în efortul lor pentru obţinerea independenţei, tânărul stat kosovar rămânând un aliat ferm al Washington-ului.

Astfel, în contextul creat de ultimele acţiuni ale liderilor kosovari pentru formarea unei armate proprii şi al întâlnirii cu preşedintele Serbiei, din data de 19.10.2018, de la Belgrad, secretarul adjunct în Departamentul de Stat al SUA - Biroul Afacerilor Europene şi Eurasiatice, Matthew Palmer, a declarat că SUA sprijină transformarea FSK în AK, oficialul american subliniind că "este o tranziţie care va dura mult timp şi că SUA vor lucra foarte atent cu partenerii lor din Priştina pentru a sprijini acest proces". pe de altă parte, M.Palemer a dat asigurări că SUA sprijină dialogul dintre Belgrad şi Priştina cu scopul normalizării depline a relaţiilor.

Poziţia SUA de susţinere a formării unei AK fusese anterior confirmată pe timpul întâlnirii diplomatulului american responsabil de afacerile europene şi euroasiatice, Wess Mitchell, cu preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, din data de 14.03.2018, de la Belgrad. Cei doi înalţi oficiali au ajuns la puncte de vedere comune în cadrul discuţiilor avute cu privire la relaţiile economice bilaterale, reformele şi integrarea europeană a Serbiei, dar au prezentat opinii radical diferite cu privire la posibila formare a AK, preşedintele sârb subliniind că nu există un document oficial care să dea Kosovo dreptul de a-şi forma propriile forţe armate.

În contradicţie cu poziţia adoptată de preşedintele Serbiei, Mitchell a declarat că el consideră că statul Kosovo are dreptul de a avea propriile sale forţe de securitate profesioniste, despre care oficialul american a spus că nu reprezintă o ameninţare pentru Serbia, subliniind, în acelaşi timp, că "nimeni nu poate avea drept de veto asupra dreptului Kosovo de a dezvolta aceste capacităţi".

Analizând poziţiile exprimate de lideri ai comunităţii etnicilor sârbi din Balcanii de Vest, se poate spune că aceştia exprimă fără rezerve o poziţie intransigentă de respingere a formării unei armate a Kosovo.

La întâlnirea cu secretarul adjunct la Departamentul de Stat al SUA - Biroul Afacerilor Europene şi Eurasiatice, Matthew Palmer, preşedintele Serbiei a evidenţiat faptul că procesul de creare a unei armate a Kosovo şi de scoatere în afara jocului a  forţelor de menţinere a păcii multinaţionale ar putea conduce la "consecinţe tragice". Mai mult, A. Vučić a adăugat că "sârbii kosovari vor avea o mare problemă şi că vor fi înconjuraţi" dacă armata kosovară va fi trimisă în regiunile unde aceştia sunt majoritari. Aşa cum era de aşteptat, Aleksandar Vučić a criticat ferm intenţia liderilor Kosovo, subliniind că un astfel de lucru contravine atât constituţiei kosovare, cât şi spiritului tuturor acordurilor şi al Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Aleksandar Vučić a făcut şi o altă declaraţie foarte interesantă şi surprinzătoare cu ocazia unei întrevederi, la Belgrad, cu reprezentanţii sârbilor din Kosovo, , unde a subliniat că "o armată va fi formată în Kosovo pe 28.11.2018, Ziua Drapelului Albanez", confirmând că există un plan în acest sens şi exprimând îngrijorarea pe care o are în calitate de preşedinte al Serbiei. Preşedintele sârb a evidenţiat unitatea de gândire şi acţiune a  albanezilor, subliniind, în acelaşi context, şi necesitatea, mai mult ca niciodată, a unităţii poporului sârb şi a nevoii de sprijin din partea cetăţenilor.

Cu toate că Vučić admite că în dialogul cu SUA "este clar că nu există aceleaşi opinii cu privire la Kosovo", oficialul sârb face dovada deschiderii: "Serbia doreşte continuarea dialogului şi este de acord cu poziţia SUA că este necesar să se ajungă la un compromis". Mai mult, Vučić face dovada conştientizării rolului major al SUA în soluţionarea problemelor din Balcanii de Vest subliniind că, "fără americani, Serbia nu ar putea rezolva problema Kosovo sau alte probleme din regiune" şi că s-ar da dovadă de "o atitudine naivă şi iresponsabilă" crezând că acest lucru ar putea fi făcut fără implicarea SUA. 

Drept urmare, preşedintele sârb a subliniat că, în pofida dezacordurilor cu privire la Kosovo şi forţele sale de securitate, Serbia şi SUA au concluzionat că dialogul mediat de UE (cu Priştina) ar trebui să continue.

În acelaşi context, este de evidenţiat şi poziţia ministrului sârb al apărării, Aleksandar Vulin, care a subliniat că formarea unei armate a Kosovo "ameninţă Serbia şi sârbii" şi că "nu ar putea exista altă forţă armată în Kosovo, cu excepţia KFOR, atâta timp cât a fost adoptată Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU (care a pus capăt războiului)".

Aleksandar Vulin a adoptat o poziţie fermă când a fost întrebat "cine poate opri acum formarea unei armate în Kosovo", acesta subliniind că aceasta este o problemă a comunităţii internaţionale care şi-a asumat responsabilitatea pentru evoluţia situaţiei din Kosovo, dar în special pentru respectarea păcii şi securităţii, oficialul sârb lansând şi o provocare:"acum este momentul să vedem dacă comunitatea internaţională este capabilă să-şi pună în aplicare propriile mandate şi decizii". 

Un alt oficial sârb, Marko Djuric, negociatorul şef al Belgradului în discuţiile mediate de UE cu Kosovo, a avertizat şi el cu privire la "consecinţele neprevăzute" pentru securitatea regională în cazul în care Priştina va forma o armată proprie. Acesta a cerut o reacţie internaţională, subliniind că "Serbia îşi va proteja interesele pe întreg teritoriul său", reafirmând poziţia Belgradului conform căreia entitatea Kosovo este încă parte din Serbia.
Analizând poziţiile exprimate şi de lideri ai comunităţii albaneze din Balcanii de Vest, se poate spune că aceştia exprimă fără rezerve o poziţie de susţinere a formării unei armate a Kosovo.

Astfel, este edificatoare declaraţia, din data de 15.10.2018, a preşedintelui parlamentului kosovar, Kadri Veseli, care a scos în evidenţă că "în parteneriat cu SUA şi NATO, vor înfiinţa Armata Kosovo şi în pofida faptului că place sau nu cuiva, se va întâmpla în acest an", confirmând astfel previziunea preşedintelui Serbiei.

Prim-ministrul kosovar, Ramush Haradinaj, a declarat, după întâlnirea cu secretarul american al apărării, James Mattis, la 28.09.2018, că SUA sprijină crearea armatei kosovare prin modificarea legilor actuale.

Premierul albanez Edi Rama şi liderul principalului partid de opoziţie, Partidul Democrat din Albania, Lulzim Basha, au salutat adoptarea de către Parlamentul de la Priştina a legilor pentru formarea unei armate proprii. Lulzim Basha a subliniat că "având armată proprie, în strânsă colaborare cu aliaţii euro-atlantici şi în conformitate cu aspiraţiile sale de aderare la NATO, Kosovo va contribui în mod semnificativ la pacea şi stabilitatea în Balcani".

În data de 22.10.2018, un fost comandant al Forţelor de Securitate din Kosovo (FSK), Kadri Kastrati, a declarat că, în opinia sa, transformarea acestei forţe într-o armată va dura între şapte şi zece ani, subliniind că armata kosovară nu va dispune de arme grele, dar ar putea să îndeplinească misiunile definite şi prevăzute de legi. A devenit clar că autorităţile de la Priştina au optat pentru modificarea legilor care reglementează domeniul, Kastrati susţinând că NATO a realizat că trecerea timpului confirmă statutul de stat independent şi suveran al Kosovo, care trebuia să progreseze, acesta adăugând că formarea AK este o chestiune internă. El a adăugat că NATO va supune discuţiilor mandatul KFOR, dar că nu va exista un conflict de tip juridic între forţe multinaţionale de menţinere a păcii şi viitoarea armată a Kosovo.

Potrivit fostului comandant al FSK, armata kosovară ar putea fi dotată cu un arsenal de arme defensive, printre acestea aflându-se tunurile de calibru de 150 mm, mortiere de 120 de milimetri, armament de apărare antiaeriană şi elicoptere şi alte tipuri de arme de calibre mai mici.

Kastrati a subliniat că misiunile armatei Kosovo vor fi protejarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, sprijinirea autorităţilor centrale şi locale, asigurarea vieţii şi a proprietăţii cetăţenilor kosovari şi participarea la misiunile de pace ale NATO în străinătate.

Iată că, în pofida faptului că la nivelul NATO este susţinută ideea continuării sprijinirii FSK, dar şi în contextul absenţei intenţiei ca forţele KFOR să părăsească teritoriul Kosovo, fiind date asigurări de către Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, precum şi de către Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Curtis Scaparrotti, că Alianţa va mentine trupe în Kosovo "atâta timp cât este necesar", inevitabil au apărut şi discuţii cu privire la faptul că orice schimbare a statutului FSK ar putea conduce la o reexaminare a mandatului NATO şi, implicit, la o restructurare a forţelor sale în Kosovo.

Aşa cum era de aşteptat, Rusia a avertizat Consiliul de Securitate al ONU asupra consecinţelor periculoase ale transformării FSK în AK, reprezentantul permanent adjunct la ONU, Vladimir Safronkov, declarând, în data de 14.05.2018, că situaţia din Kosovo se deteriorează, deoarece "un cap fierbinte" va folosi în mod inevitabil aceste forţe armate împotriva populaţiei sârbe din regiune.

Sugestivă pentru poziţia Rusiei cu privire la formarea AK este şi reacţia, din data de 15.03.2018, imediat după declaraţiile făcute de Mitchell la Belgrad şi Priştina, a purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zakharova, aceasta subliniind că o armată proprie în Kosovo va fi o structură care va contribui suplimentar la tensionarea şi mai mult a unei situaţii deja tensionate.

Concluzionând, propunerea de a crea o armată în Kosovo beneficiază de sprijin internaţional dar şi de o contestare pe măsură.

III. Armata Kosovo, în curând o realitate sau va rămâne o utopie?

Procesul de reformă a sectorului de securitate, care a început în Kosovo în 1999 şi este parte a setului de reforme ce se cer a fi finalizate pentru realizarea standardelor de integrare în structurile europene şi euroatlantice, a generat discuţii aprinse care se referă, în cea mai mare măsură, la argumentele juridice legate de soluţiile propuse.

Dezbaterile gravitează în jurul a trei soluţii diferite promovate în decursul timpului:

- transformarea FSK în AK exclusiv prin amendamente constituţionale;
- transformarea FSK în AK prin modificarea legislaţiei existente în domeniu;
-  amânarea transformării FSK în AK din cauza inexistenţei unui temei legal în acest sens.
Principalele argumente pro şi contra vehiculate în cadrul dezbaterilor cu privire la transformarea FSK în AK sau amânarea acestui proces sunt:
- textul Constituţiei Kosovo care stipulează în mod explicit existenţa FSK ca forţă naţională de securitate însărcinată să protejeze poporul şi comunităţile din Kosovo. Astfel, în contextul dorinţei liderilor de la Priştina de înlocuire a FSK cu AK, este invocat faptul că anumite articole relevante din Constituţie (art. 73, 84, 125, 126, 130, 131) trebuie să fie modificate în consecinţă;
- absolut toate restricţiile actuale privind misiunile, sarcinile, competenţele şi dotarea FSK sunt prevăzute în textul legislaţiei în domeniu, fiind invocat faptul că misiunile, competenţele, sarcinile şi dotarea unei armate a Kosovo ar trebui să fie diferite şi, în acest context, ar fi imperios necesară modificarea articolelor relevante din legile existente;
- nu în ultimul rând, este invocat şi faptul că transformarea FSK în AK ar trebui amânată până la clarificarea relaţiilor fostei provincii sârbe cu Serbia.

În acest context, dezbaterea actuală cu privire la tema transformării FSK în AK este puternic afectată de evoluţiile politice interne din Kosovo şi de evoluţia relaţiilor Serbia-Kosovo, dar şi de poziţia adoptată de principalii actori la nivel internaţional.

Anterior adoptării legilor privind transformarea FSK în AK, un alt proiect de lege care are ca obiectiv înfiinţarea unui minister al apărării, structură care va înlocui actualul minister al FSK, a fost adoptat cu 101 de voturi în cadrul Parlamentului de la Priştina.

Aceste acţiuni au fost puse în operă de liderii kosovari cu scopul de evita modificările constituţionale în vederea asigurării cadrului juridic necesar construirii unei armate proprii. Modificarea Constituţiei Kosovo ar putea trece doar prin asigurarea unei majorităţi de două treimi din numărul total de 120 de membri ai Parlamentului de la Priştina, fiind de remarcat că, până în prezent, deputaţii sârbi au blocat orice astfel de iniţiativă.

Toate aceste evoluţii au loc în contextul în care aproximativ 4.500 de militari KFOR sunt încă dislocaţi pe întreg teritoriul Kosovo, iar procesul de normalizare a relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia, gestionat de UE, se dovedeşte a fi cel mai complicat proces din Balcanii de Vest în acest moment. Având în vedere poziţia fermă a liderilor kosovari de formare a unei armate proprii, dar şi poziţia intransigentă a liderilor de la Belgrad, de respingere a acestui proiect, soluţionarea finală a divergenţelor existente pare a fi mai degrabă una utopică şi, implicit, o mare provocare atât pentru pentru Serbia şi Kosovo, cât şi pentru întreaga regiune.

IV. Posibile scenarii şi previziuni

În timp ce albanezii kosovari consideră că formarea AK ar putea completa şi consolida statutul Kosovo şi ar reduce treptat dependenţa de forţele NATO, sârbii consideră că forţele KFOR sunt suficiente pentru a acoperi şi gestiona nevoile actuale de securitate ale fostei provincii sârbe.

Drept urmare, pare puţin probabil ca toate acele aspecte plasate sub incidenţa interesului naţional al celor două principale comunităţi etnice din Kosovo, să fie acceptate şi, implicit, în circumstanţe normale, să fie acceptat un compromis cu privire la aceste aspecte specifice.

Se prefigurează următoarele posibile scenarii de evoluţie:

 Scenariul 1: transformarea FSK în AK într-o perioadă de timp care să includă atât modificarea începută a legislaţiei din domeniu, cât şi adoptarea amendamentelor constituţionale la solicitarea comunităţii internaţionale. Acest scenariu este cel mai de dorit deoarece este sprijinit de ipoteza conform căreia o tranziţie formală de la FSK la AK va completa şi consolida actualul statut al fostei provincii sârbe, dat fiind faptul că o armată este singurul element esenţial al statalităţii care încă lipseşte Kosovo, şi va genera atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional, percepţia conform căreia Kosovo ar putea să îşi asume întreaga responsabilitate pentru apărarea şi securitatea teritoriului şi a populaţiei sale. Realizarea acestui scenariu va necesita o prealabilă normalizare a relaţiilor Serbia-Kosovo, dar şi realizarea unor acorduri politice între albanezii şi sârbii din Kosovo care ar transmite mesajul clar că sunt acceptate şi respectate drepturile sârbilor kosovari;

 Scenariul 2: transformarea FSK în AK numai prin modificarea legislaţiei specifice din domeniu cu votul majorităţii simple, fără a fi operate şi amendamentele constituţionale. Un astfel de scenariu ar putea genera percepţia militarizării de facto a FSK prin creşterea dimensiunii şi capacităţilor sale, eliminarea actualelor restricţii, extinderea misiunilor şi sarcinilor prin completarea cu responsabilităţi specifice domeniului militar, creşterea bugetului alocat şi, nu în ultimul rând, prin modernizarea armamentului din înzestrare. Cu toate că un astfel de scenariu pare a fi cel mai uşor de realizat, ar putea fi o alegere extrem de riscantă, care ar putea conduce la creşterea tensiunilor între albanezii şi sârbii din Kosovo, ar putea bloca procesul de normalizare a relaţiilor Serbia-Kosovo şi ar crea serioase prejuducii procesului de integrare în structurile europene şi euroatlantice a întregii regiuni a Balcanilor de Vest.

Dacă un astfel de scenariu ar include şi o reanalizare a mandatului KFOR şi, implicit, o posibilă reducere a efectivelor sale în Kosovo, am putea asista la reacţii neaşteptate din partea Serbiei şi Rusiei şi la o escaladare periculoasă a tensiunilor în regiune. O astfel de acţiune a liderilor de la Priştina ar putea fi catalogată din nou ca o acţiune unilaterală la nivelul comunităţii internaţionale, lucru care ar conduce la reacţii neprevăzute şi critici dure din partea unor actori internaţionali sau chiar la noi retrageri ale unor declaraţii de recunoaştere a independenţei Kosovo iniţial făcute;

 Scenariul 3: blocarea şi amânarea procesului de transformare a FSK în AK. Un astfel de scenariu ar fi în esenţă o prelungire a status quo-ului existent. Ipoteza care stă la baza acestui scenariu este că guvernul Kosovo va amâna punerea în operă a deciziilor cu privire la transformarea FSK în AK,  KFOR continuând să rămână singurul furnizor de securitate din Kosovo. Un astfel de scenariu nu este unul favorabil nici albanezilor şi nici sârbilor, prelungirea situaţiei actuale conducând la creşterea presiunii asupra liderilor de la Priştina şi Belgrad în procesul de normalizare a relaţiilor, acest fapt producând serioase prejudicii perspectivelor Serbiei şi Kosovo de integrare în structurile europene, dar şi perspectivei europene a regiunii Balcanilor de Vest, în ansamblul ei.

V. Concluzii

Cu toate că procesul de materializare a independenţei Kosovo este în mod clar ireversibil, perspectiva Kosovo poate deveni una foarte ambiguă în contextul adoptării unor decizii nepotrivite şi care presupun un nivel de risc mai mare decât cel care poate fi asumat de Priştina şi Belgrad.

Deficienţele structurale interne ale Kosovo şi disputa bilaterală cu Serbia constituie o mare provocare pentru Kosovo, necesar a fi gestionată eficient şi eficace în perioada următoare.

Pentru a-şi demonstra angajamentul în realizarea reformelor necesare, pentru a se apropia de standardele europene şi a-şi maximiza şansele pentru integrare europeană şi euroatlantică, liderii kosovari trebuie să demonstreze capacitate de a avea iniţiative, de adopta decizii şi a le pune în operă. Una dintre problemele majore este şi finalizarea reformei sistemului de securitate.

Odată cu trecerea timpului, presiunea asupra autorităţilor de la Priştina şi Belgrad creşte şi devine din ce în ce mai evident că Serbia şi Kosovo vor trebui să identifice acele soluţii de compromis pentru normalizarea relaţiilor bilaterale. Deciziile care se iau la Belgrad şi Priştina influenţează procesele politice regionale din Balcanii de Vest, integrarea europeană şi euro-atlantică a celorlalte state din regiune, evoluţia acestora de la consumatori la furnizori de securitate.

Pe 28 noiembrie, a.c., vom avea o confirmare a direcţiei acestor evoluţii.

@@@
Referinţe:
- Kosovo moves to create an army, Serbia warns of ‘threat to peace’

https://www.euractiv.com/section/enlargement/news/kosovo-moves-to-create-an-army-serbia-warns-of-threat-to-peace/;

- Vucic says "Kosovo army will be formed November 28", https://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2018&mm=10&dd=30&nav_id=105408;

- Serbian defense minister to talk to KFOR about "Kosovo army", https://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2018&mm=10&dd=19&nav_id=105330;

- Kosovo votes to establish national army, https://www.dw.com/en/kosovo-votes-to-establish-national-army/a-45949207;

- Kosovo Assembly to review Thursday the legislative package on Army, https://www.rtklive.com/en/news-single.php?ID=12517;

- Albania approves of Kosovo forming own army, https://mia.mk/2018/10/albania-approves-of-kosovo-forming-own-army/?lang=en;
- Serbia opposes establishment of Kosovo army: president,  http://www.xinhuanet.com/english/europe/2018-10/20/c_137545171.htm;

-Kosovo votes to create national army over Serb objections,

https://www.thestar.com.my/news/world/2018/10/19/kosovo-votes-to-create-national-army-over-serb-objections/;

- Belgrade-Pristina tension grows over creation of Kosovo army, https://www.nationalia.info/brief/11145/belgrade-pristina-tension-grows-over-creation-of-kosovo-army;

-Belgrade and Washington have differing views on Kosovo army,

https://www.euractiv.com/section/enlargement/news/belgrade-and-washington-have-differing-views-on-kosovo-army/;

- Kosovo Moves to Establish Army, Defying Belgrade, https://www.voanews.com/a/kosovo-moves-to-establish-army-defying-belgrade/3754084.html;

- Russia’s envoy to UN warns of army formation in Kosovo, http://tass.com/politics/1004264

- Official proposal made to create Kosovo military, http://ba.n1info.com/a284598/English/NEWS/Official-proposal-made-to-create-Kosovo-military.html;

- Ex Kosovo commander: BSK needs seven years to become army,

http://rs.n1info.com/a429762/English/NEWS/Kosovo-s-Security-Forces-need-seven-to-ten-years-to-transform-into-army-ex-commander-says.html;

- Kosovar Cabinet Approves Draft Law On Reforming Security Forces,  https://www.rferl.org/a/kosovar-cabinet-approves-draft-law-on-reforming-security-forces/29488523.html;

-Serbian Defence Minister wants KFOR view on Kosovo military,

http://rs.n1info.com/a429056/English/NEWS/Serbian-Defence-Minister-wants-KFOR-view-on-Kosovo-military.html;

- The good, the bad and the risky: three scenarios for the future of security sector reform in Kosovo, Dr. Giorgos Triantafyllou, Atena, August 2018,

http://www.belgradeforum.org/the-good-the-bad-and-the-risky-three-scenarios-for-the-future-of-security-sector-reform-in-kosovo/;

- Constitution of the Republic of Kosovo, http://www.kryeministri-ks.net/repository/docs/Constitution1Kosovo.pdf.