Priştina şi Belgradul doresc desfăşurarea procesului de reglementare a relaţiilor, dar într-un mod condiţionat cu fermitate

A.Hoti a avertizat că un astfel de obiectiv va fi realizat doar în cazul unei înţelegeri finale cu Serbia, care refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. A.Hoti a emis avertismentul după o întâlnire la Priştina cu trimisul special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, Miroslav Lajčák, după ce Goran Rakić^[i], viceprim-ministru şi lider al partidului Srpska Lista, susţinut de Belgrad, a declarat că va renunţa la guvernul kosovar dacă AMSK nu se formează în curând.

„Acesta este un guvern care nu acceptă ameninţări de la nimeni. Nu lucrăm sub ameninţările cuiva", a spus A.Hoti ca răspuns la un ultimatum privind o posibilă demisie.

În data de 15 octombrie, după întâlnirea cu preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, la Belgrad, reprezentantul special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, M.Lajčák, a declarat că statutul final al AMSK va fi negociat şi stabilit la Bruxelles şi că „totul a fost convenit, semnat şi ar trebui realizat, următorul pas fiind negocierea statutului acelei comunităţi”.

M.Lajčák a ajuns la Belgrad după o vizită la Priştina, în capitala Serbiei exprimându-şi satisfacţia cu privire la rezultatele întâlnirilor cu liderii kosovari şi subliniind că „în toate reuniunile, liderii Kosovo şi-au exprimat sprijinul pentru dialogul condus de UE şi au confirmat că Priştina îşi va onora toate angajamentele, inclusiv cel privind stabilirea AMSK”.

În data de 19 octombrie, guvernul kosovar a adoptat un plan de implementare a acordului semnat cu SUA, în luna septembrie, la Casa Albă, pentru normalizarea unor legături economice cu Serbia şi stabilirea de relaţii diplomatice cu Israelul, planul adoptat având prevăzute 16 puncte pentru punerea în aplicare. În timpul unei şedinţe de guvern, vicepremierul Driton Selmanaj le-a spus miniştrilor că este acum responsabilitatea lor „să ia toate măsurile necesare implementării acestor activităţi stabilite”.

Potrivit planului, guvernul va coopera cu administraţia SUA pentru a înfiinţa „un grup de lucru în vederea efectuării unui studiu de fezabilitate” pentru lacul Ujman/Gazivode^[ii] aflat în litigiu, cu scopul de a determina alocările resurselor de apă şi a explora potenţialele oportunităţi de dezvoltare. În contextul creat, este semnificativ a sublinia că Lacul Ujman/Gazivode, catalogat ca fiind un rezervor de resursă de apă important din punct de vedere strategic, a fost creat în anii 1970, în nordul Kosovo, regiune populată în principal de sârbi, este revendicat atât de Serbia, cât şi de fosta sa provincie, Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008. Este de remarcat că Serbia şi Kosovo s-au angajat să colaboreze cu SUA la „un studiu de fezabilitate în scopul împărţirii lacului Ujman/Gazivode, ca o sursă fiabilă de apă şi energie”. 

După semnarea acordurilor în prezenţa preşedintelui american, Donald Trump, trimisul special SUA pentru dialogul Kosovo-Serbia, Richard Grenell, a propus ca această importantă resursă de apă să fie redenumită Lacul Trump în onoarea „rolului preşedintelui SUA în procesul de ajungere la un acord istoric de normalizare a relaţiilor economice” şi pentru a evita disputele privind numele acestui lac.

Conform prevederilor planului guvernului kosovar, Kosovo se va alătura aşa-numitului acord „mini-Schengen” cu Albania, Macedonia de Nord şi Serbia, care prevede libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, capitalului şi punerea în operă a serviciilor între cele trei ţări din Balcani.

Legea Kosovo privind libertatea religiei va fi modificată pentru a oferi o protecţie suplimentară bisericilor ortodoxe sârbe de pe teritoriul acestei entităţi din Balcanii de Vest şi se va impune un moratoriu de un an pentru cererile Kosovo de aderare la organizaţii internaţionale.

În data de 20 octombrie, în cadrul unei alte întâlniri a şefilor camerelor de comerţ din Serbia şi Kosovo, Marko Čadež şi, respectiv, Berat Rukiqi, cei doi oficiali au semnat o declaraţie comună la ambasada SUA de la Belgrad angajându-se să formeze şi să înceapă punerea în practică a activităţilor unei echipe comune de cooperare economică.

Într-o întâlnire organizată tot în data de 20 octombrie cu ministrul de externe, Meliza Haradinaj Stublla, prim-ministrul kosovar, A.Hoti, a declarat că  Priştina va stabili relaţii diplomatice cu statul israelian, aşa cum s-a convenit la Casa Albă, subliniind că „Israelul este un partener strategic al Kosovo”.

În contextul general creat, este de remarcat că Serbia şi Kosovo au convenit să continue  implementarea acordurilor anterioare privind refacerea legăturilor aeriene şi feroviare şi să înceapă construirea de noi drumuri de legătură şi autostrăzi. Cele două entităţi au fost, de asemenea, de acord să îşi accepte reciproc diplomele din cadrul învăţământului superior. În ceea ce priveşte problemele de politică externă, în contextul respectării intereselor SUA, ambii au convenit să desemneze în întregime grupul islamic Hezbollah drept „o organizaţie teroristă”.

Având în vedere ultimele evoluţii, este semnificativ a fi subliniat faptul că premierul kosovar, A.Hoti, a făcut dovada susţinerii existenţei unui „principiu convenit cu partenerii lor din guvernul de coaliţie de la Priştina şi cu mediatorii externi ai dialogului cu Serbia, şi anume că nu vor fi de acord cu nimic până nu vor fi de acord cu totul” - ceea ce înseamnă o soluţie cuprinzătoare în disputa cu Serbia.

„Nimic nu va fi implementat până când nu va exista un acord final cu recunoaştere reciprocă, ratificat în Parlamentul Kosovo”, a adăugat el, insistând, de asemenea, că viitoarea AMSK „nu va avea competenţe executive”. Politicienii kosovari şi-au exprimat adesea temerile că AMSK s-ar putea transforma într-un fel de mini-stat sârb care ameninţă apoi integritatea şi suveranitatea Kosovo, referindu-se în acest context la exemplul similar şi edificator al entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina (BiH), Republica Srpska (RS).

La rândul său, într-un interviu acordat pentru mass-media, preşedintele Parlamentului Kosovo, Vjosa Osmani, a reiterat îngrijorarea că AMSK planificată va fi „un fel de mini-stat” despre care a afirmat că ar încălca valorile europene”. Ea a mai spus că o hotărâre a Curţii Constituţionale^[iii] cu privire la această problemă, din 2015, ar trebui respectată cu o precizie absolută. Purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Peter Stano, a susţinut că decizia adoptată în 2015 a fost interpretată greşit în Kosovo, iar „Curtea nu a spus niciodată că Asociaţia/Comunitatea nu poate fi înfiinţată”, adăugând că R.Kosovo trebuie să-şi respecte promisiunea de a forma AMSK „ca parte a unui Acord cuprinzător, aşa cum au convenit liderii în primele întâlniri în iulie 2020 şi apoi au reconfirmat în ultima rundă de discuţii din 7 septembrie 2020”.

A devenit foarte clar că Serbia a acordat prioritate tot mai mult formării AMSK în dialogul cu Kosovo, în timp ce la reuniunile recente la nivel de experţi de la Bruxelles, la jumătatea lunii septembrie, Kosovo a încercat să evite subiectul, M.Lajčák subliniind după acea întâlnire că discuţiile au „confirmat doar complexitatea şi sensibilitatea problemei”.

Drept urmare, putem aprecia că problema AMSK a adăugat tensiuni la dialogul condus de UE între Kosovo şi Serbia, care s-a blocat din nou în ultima vreme, Belgradul condiţionând oficial continuarea dialogului prin înfiinţarea asociaţiei.

În acest context, este de remarcat punctul de vedere exprimat de M.Lajčák care a mai spus că ambele părţi trebuie să facă compromisuri pentru a merge mai departe cu un acord obligatoriu din punct de vedere juridic mediat de UE şi fiind necesar „a se face compromisuri cu privire la ceea ce se doreşte a se obţine”.